7,566 matches
-
de a ilustra aceste piste de lucru luînd în considerare ansamblul enunțurilor din campania Gallimard Jeunesse. Astfel se va contura o perspectivă globală asupra diferitelor universuri pe care coerența acestei campanii le creează: ce spații sînt sugerate? de ce ordin este validitatea acestei reclame? ce alegeri lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece propoziții. De fapt, lipsa asumării enunțiative, apropiată de cea a proverbului sau
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
diferitelor universuri pe care coerența acestei campanii le creează: ce spații sînt sugerate? de ce ordin este validitatea acestei reclame? ce alegeri lingvistice și comunicaționale au presupus conceperea ei? Pertinența argumentativă a campaniei reiese, în plan textual, din enunțarea și valoarea validității generale a celor treisprezece propoziții. De fapt, lipsa asumării enunțiative, apropiată de cea a proverbului sau a maximei, permite locutorului (= editorului) să prezinte fiecare enunț ca pe unul asertat, dincolo de persoana lui, prin doxa (opinie acceptată sau sens comun), element
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cea a proverbului sau a maximei, permite locutorului (= editorului) să prezinte fiecare enunț ca pe unul asertat, dincolo de persoana lui, prin doxa (opinie acceptată sau sens comun), element al unei formațiuni discursive în care un enunțător generic conferă propozițiilor o validitate generală; ele sînt "GENERAL-adevărate", ca să reluăm o expresie pe care A. Grésillon și D. Maingueneau (1984) o împrumută de la A. Berrendonner (1981) în ceea ce privește proverbul: Putem vorbi aici de o "enunțare-ecou" în măsura în care un enunțător al proverbului își prezintă aserțiunea drept o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
despre proverb: Predicatul "GENERAL-adevărat", în loc să varieze din punct de vedere numeric și calitativ la infinit, după bunul plac al contextelor enunțiative, tinde să coincidă cu ansamblul locutorilor din limbă. Prin enunțarea unui proverb, locutorul conferă spuselor sale un maxim de validitate, situînd-o dincolo de diversitatea și relativitatea "autorităților" (1984, p. 114). Valoarea ironică a campaniei publicitare Recunoașterea validității generale este dublată de percepția valorii ironice a diferitelor apariții din presă. Reținem definiția pe care o dă A. Berrendonner: Ceea ce face ca o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
bunul plac al contextelor enunțiative, tinde să coincidă cu ansamblul locutorilor din limbă. Prin enunțarea unui proverb, locutorul conferă spuselor sale un maxim de validitate, situînd-o dincolo de diversitatea și relativitatea "autorităților" (1984, p. 114). Valoarea ironică a campaniei publicitare Recunoașterea validității generale este dublată de percepția valorii ironice a diferitelor apariții din presă. Reținem definiția pe care o dă A. Berrendonner: Ceea ce face ca o propoziție să poată fi folosită antifrastic și ironic este valoarea ei argumentativă. Cu alte cuvinte, nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alte departamente. Astfel, în [P3], titlurile propuse ( Dacă aș avea o gorilă...; Dați-mi înapoi păduchii!; Puiul dinozaur) înscriu concluzia într-un imaginar care nu ține cont de realitate, sub nici o formă. Un ultim exemplu ne va permite să legăm validitatea propozițională generală descrisă anterior de valoarea argumentativă a ironiei prezentă în această campanie; este vorba de propoziția [P2]: (2) [P2] S-a demonstrat științific [P2'] cum un copil ajunge să iubească lectura. Folosirea pronumelui SE trimite la acest adevăr/validitate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
validitatea propozițională generală descrisă anterior de valoarea argumentativă a ironiei prezentă în această campanie; este vorba de propoziția [P2]: (2) [P2] S-a demonstrat științific [P2'] cum un copil ajunge să iubească lectura. Folosirea pronumelui SE trimite la acest adevăr/validitate în ordinea lucrurilor care se exprimă aici în funcție de instanța adevărului științific ("științific" + legăturile dintre diferite opere); intervenția ironiei este suficientă pentru a desconsidera acest adevăr. Nu putem defini științific (obiectiv) în cel fel (subiectiv) copilul ajunge să iubească lectura; enunțării
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
desconsidera acest adevăr. Nu putem defini științific (obiectiv) în cel fel (subiectiv) copilul ajunge să iubească lectura; enunțării ironice îi revine rolul de a integra cele două izotopii a priori incompatibile. Acest rol al integrării este prezentat ca o nouă validitate de ordin general care instalează propoziția enunțată într-o nouă reprezentare discursivă (rezultatul asocierii ironice dintre două realități incompatibile aparținînd unei alte reprezentări discursive legate de un univers real). ADEVĂRAT sau FALS, nu contează; contează numai VALIDITATEA PENTRU un subiect
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca o nouă validitate de ordin general care instalează propoziția enunțată într-o nouă reprezentare discursivă (rezultatul asocierii ironice dintre două realități incompatibile aparținînd unei alte reprezentări discursive legate de un univers real). ADEVĂRAT sau FALS, nu contează; contează numai VALIDITATEA PENTRU un subiect (în cazul de față, instituțional). O propoziție (simplă sau complexă) este un argument pentru o anumită concluzie într-un univers de credință prestabilit. În cazul ironiei, concluzia se prezintă sub forma unei contradicții de valori argumentative. Ea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mișcări argumentative care evită orice sancțiune posibilă: este atît de ușor să ironizezi după pofta inimii... Interesul unei asemenea alegeri, pentru Gallimard Jeunesse, este de cel puțin două tipuri: pe de o parte, dimensiunea enunțiativă a propozițiilor permite stabilirea adevărului/validității absolute pentru importanța, totuși relativă (față de concurență), a diferitelor colecții; pe de altă parte, dimensiunea referențială rezultată articulează o prezentare reală a cărților cu o auto-referențialitate a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de propriul lor context de enunțare) pe
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o parte, dimensiunea enunțiativă a propozițiilor permite stabilirea adevărului/validității absolute pentru importanța, totuși relativă (față de concurență), a diferitelor colecții; pe de altă parte, dimensiunea referențială rezultată articulează o prezentare reală a cărților cu o auto-referențialitate a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de propriul lor context de enunțare) pe care ironia o autonomizează. 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor În acest punct, vom începe analizarea structurilor secvențiale din propoziții diferite pentru a putea stabili orientarea argumentativă a campaniei publicitare. Anumite
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
p este aici cadrul în care se realizează o recomandare. Propunem o descriere unificatoare a ipotezelor prin DACĂ, unde toate semnifică: în cazul sau în cazurile în care p, (atunci) q. în contextul lui p, enunțarea lui q este pertinentă. Validitatea propoziției q depinde în întregime de contextul stabilit de propoziția p. Ștergerea aproape sistematică a conectorului ATUNCI demonstrează că DACĂ este suficient pentru ca p să fie un argument și q să fie concluzia lui p. Este cazul [P3]: dacă o
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ironică constă în refuzarea oricărei valori de cunoaștere admisă și în motivarea refuzului prin propunerea unui sistem diferit de reprezentări ale fenomenului. Încheiem turul de orizont al diferitelor propoziții extrase din presă, abordînd patru enunțuri cu valoare discutabilă: adevărul și validitatea propozițiilor sînt date ca absolute. (7) [P7] La copil, ideea de familie apare foarte devreme. (2) [P2] S-a demonstrat științific [P2'] cum un copil ajunge să iubească lectura. (5) [P5] Nu toți băieții pot deveni piloți. (9) [P9] Nu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
situa într-o lume virtuală care va fi ulterior definită; perfectul compus indică, de fapt, o distanțare și prezintă rezultatul unui demers "științific". Din punct de vedere al timpurilor verbale folosite, [P5] și [P9] prezintă diferențe care concură la fixarea validității generale a propozițiilor vizate. Cele două propoziții funcționează în jurul modalității/ posibilității. Unica modalitate/a putea face/cu care sînt înzestrați subiecții este marcată negativ în ambele cazuri ("Nu toți băieții..."; Nu veți putea... la nesfîrșit"). Locutorul (editorul) se distanțează de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
originalității și a specificului politicii editoriale de la Actes Sud. Cuvîntul înainte subliniază faptul că pertinența argumentativă constă în enunțarea și în valoarea locutorului-enunțător (EU-VALID) și implicit în co-enunțători (NOI-VALID); acest ultim aspect este sensibil la punerea în lumină a unei validități a propozițiilor așteptată de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces..." [s. n.]) și manifestată explicit în apelul final către public [P14]. O macrostructură semantică, rezumat al cuvîntului înainte, poate fi construită pe baza ultimei propoziții (catalogul ca
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lasă pietrele să cadă este bărbat sau femeie. Este valabilă chiar dacă cele două pietre sunt aruncate în același timp și de la aceeași înălțime de către două persoane diferite. Există, evident, nenumărate alte condiții care sunt nesemnificative din punctul de vedere al validității regularității lui Galileo. Irelevanța acestor multe circumstanțe care ar putea juca un rol în fenomenul observat a fost numită, de asemenea, invarianță. Cu toate acestea, această invarianță are un caracter diferit de cel precedent, întrucât nu poate fi formulată ca
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
popularizat de Russell, a argumentat găsirea matematicii prin transparențele adevărului logic. A reieșit că adevărul logic nu este transparent, și acest program, care era mai degrabă favoritul logicienilor decât al matematicienilor, a eșuat. Intuiționismul, fondat și dezvoltat de către Brouwer, nega validitatea celor mai multe raționamente despre procesele infinite, clasice sau cantoriene. Dacă ar fi prosperat, ar fi făcut activitatea matematică în majoritatea domeniilor de o dificultate imposibilă. N-a prosperat. A treia mișcare, formalismul, adoptat și condus de cel mai prestigios matematician german
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pentru a adera la terapii de reducere a riscului; modificarea intensității eforturilor de reducere a riscurilor bazată pe estimarea riscului total. Scorul de evaluare trebuie să fie simplu de utilizat pentru a fi acceptat de practician, să prezinte acuratețe și validitate pentru a putea estima riscul absolut 31. De asemenea, balanța sensibilitate-specificitate a scorului de risc este importantă. N. Poulter enumeră recent 50 cele șapte caracteristici ale unui scor de risc ideal: 1. să fie simplu (să cuprindă un număr rezonabil
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
separate pentru pacienții diabetici și non-diabetici, deși unele voci argumentează că prezența diabetului zaharat impune obligator profilaxia afectării cardio vasculare, în cazul acestor pacienți fiind vorba de prevenție secundară și nu primară. O serie de analize au încercat să evalueze validitatea “externă” (capacitatea scorului de a determina riscul în diferite populații) și “convergența” (scorul să ofere informații în consonanță cu cele oferite de instrumente de apreciere similare) acestui scor31. Wilson și colab. (Circulation 1998; 97: 1837-1847) atrăgeau atenția asupra nevoii de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și a sferelor pe care o revelează studiul istoric al spiritului uman mitul, arta, religia, știința, tehnica nu se compun într-o sinteză și nici nu se conciliază. Fiecare dintre aceste cadre pare să se afirme cu o autonomie și validitate proprii; în fiecare dintre acestea se manifestă o tendință organică ce este expresie a vieții, care se afirmă și se autopotențează selecționând adevărurile utile și lăsând să piară ca fals ceea ce îi dăunează. Viața se află într-un contrast peren
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
defensivă a dus la abandonarea pretențiilor de absolut și la căutarea unor paradigme parțiale de raționalitate filozofică, limitate la câmpuri de referință și de aplicare determinate, ca în cazul așa-numitei raționalități practice, sau mai slabe, așadar cu pretenții de validitate circumscrise sau chiar reduse la zero, ca atunci când statutul discursului filozofic este considerat pur și simplu literar și narativ. Ei bine, împotriva acestor tendințe predominante, Severino nu numai că revendică un rol cognitiv tare pentru discursul filozofic, ci susține chiar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea are tendința de a genera și explora sistematic toate soluțiile posibile, ceea ce înseamnă că validitatea ca instrument și strategii a gândirii nespecifice devine complicată. O a doua caracteristică a gândirii este trecerea spre operația abstractă în care se folosesc combinații de structuri complexe ce confruntă argumente. Concomitent se evaluează condiții, factori, efecte parțiale. A treia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât este structurat să elimine orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a asigurat: (1) triangulația sursei datelor, colectarea lor din surse variate (elevi, părinți, profesori, documente); (2) triangulația cercetătorului, în proiect este angajată o echipă interdisciplinară de cercetători și (3) triangulația metodologică, folosind metode multiple, calitative și cantitative, pentru a spori validitatea studiului. În acest sens, studiul de caz pe care l-am realizat este o formă complexă de cercetare calitativ-cantitativă. Capitolul 1 SUPORTUL TEORETIC ȘI EMPIRIC AL PARTENERIATELOR ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE POZIȚII TEORETICE DE BAZĂ E. Stănciulescu (2002) subliniază că "De la sfîrșitul anilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]