2,749 matches
-
Circulația limfatică preia restul de apă și de substanțe care din diverse motive nu au putut fi preluate de circulația venoasă și pe care le drenează apoi în sistemul venos (Bergan, Pascarella 2007). Prima descriere sistematică și aproape completă (exceptând valvele venoase și sistemul venelor perforante) a sistemului venos a fost făcută de André Vesale în De Humanis corporis fabrica (1543) (Friedman, 2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două straturi: unul intern conținând fibre contractile dispuse dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima dată valvele venoase, la nivelul venelor renale, azygos și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus descrie valvele sistemului venos al membrelor inferioare, primul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima dată valvele venoase, la nivelul venelor renale, azygos și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus descrie valvele sistemului venos al membrelor inferioare, primul desen aparținând lui Salomon Alberti, în De valvulis membraneis vasorum, 1585. Câțiva ani mai târziu, în 1603, Hyeronimus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima dată valvele venoase, la nivelul venelor renale, azygos și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus descrie valvele sistemului venos al membrelor inferioare, primul desen aparținând lui Salomon Alberti, în De valvulis membraneis vasorum, 1585. Câțiva ani mai târziu, în 1603, Hyeronimus Fabricius publică prima descriere exhaustivă a valvelor venoase, însoțită de reprezentări grafice foarte sugestive, care vor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus descrie valvele sistemului venos al membrelor inferioare, primul desen aparținând lui Salomon Alberti, în De valvulis membraneis vasorum, 1585. Câțiva ani mai târziu, în 1603, Hyeronimus Fabricius publică prima descriere exhaustivă a valvelor venoase, însoțită de reprezentări grafice foarte sugestive, care vor fi folosite de Harvey pentru a demonstra direcția de curgere a fluxului sanguin. În 1803 anatomistul Justus Chrisitan Von Loder realizează o descriere exactă a celor mai importante vene perforante, funcția
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru a demonstra direcția de curgere a fluxului sanguin. În 1803 anatomistul Justus Chrisitan Von Loder realizează o descriere exactă a celor mai importante vene perforante, funcția lor fiind clarificată de abia în 1855 când Aristide Augustus Verneuil descrie prezența valvelor la nivelul venelor perforante și direcția fluxului sanguin prin ele (Caggiati, Allegra, 2007). Sistemul venos al membrelor inferioare este format dintr-o rețea bine dezvoltată de vene ce sunt dispuse în două sisteme cu funcții distincte: sistemul superficial și sistemul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
incurbează spre interior, porțiune denumită „crosa venei safene” (fig. 3) și se varsă în vena femurală. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2009) La locul de vărsare al venei safene în vena femurală se află o valvă care permite trecerea sângelui într-un singur sens din vena safenă internă în vena femurală, adică din sistemul venos superficial în sistemul venos profund. Această valvă joacă un rol important în patologia venoasă a membrelor inferioare. (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) În 15-20% din populație vena safenă internă prezintă 2-3 ramuri paralele situație ce poartă denumirea de dedublare a venei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vena pudendală externă superficială. Vena safenă internă are un calibru de 3-5 mm la nivelul originii, ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la distanțe variabile se află dispuse valve, în medie 12, mai numeroase la nivelul coapsei, cea mai constantă și mai importantă fiind valva crosei safene (Goren, Yellin, 1990, Chanvallon et al., 2001). Vena safenă externă sau safena mică (fig. 6) (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ajungând la 4-7 mm la coapsă fiind însoțită pe traiectul său de nervul safen cutanat. Pe traiectul său la distanțe variabile se află dispuse valve, în medie 12, mai numeroase la nivelul coapsei, cea mai constantă și mai importantă fiind valva crosei safene (Goren, Yellin, 1990, Chanvallon et al., 2001). Vena safenă externă sau safena mică (fig. 6) (Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009) se formează posterior de maleola externă de unde apoi urcă oblic pe partea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
astfel vena femurală comună. De la nivelul ligamentului inghinal aceasta poartă numele de venă iliacă externă. 1.1.1.3. SISTEMUL VENELOR PERFORANTE Cele două sisteme superficial și profund sunt legate prin venele perforante (fig. 1) Acestea sunt vene prevăzute cu valve atât la capătul extern cât și cel intern, care permit circulația sângelui într-un singur sens: dinspre superficial în profunzime (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009). Venele perforante sunt dispuse în 4 grupuri principale (Balzer, 2007, Mozes
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o rezistență mare la suprasolicitări. Acesta este motivul pentru care aceste vene se dilată ușor formând varice în ciuda faptului că pereții sunt de 4 ori mai groși decât cei ai venelor profunde. Venele superficiale au dispuse de-a lungul lor valve, care în sistemul venos superficial sunt dispuse la o distanță se aproximativ 4 cm. Valvele sunt formate dint-un bogat țesut conjunctiv cu proprietăți elastice care permit venelor să se dilate de 1,5 - 2 ori fără a deveni incompetente. Întotdeauna
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
formând varice în ciuda faptului că pereții sunt de 4 ori mai groși decât cei ai venelor profunde. Venele superficiale au dispuse de-a lungul lor valve, care în sistemul venos superficial sunt dispuse la o distanță se aproximativ 4 cm. Valvele sunt formate dint-un bogat țesut conjunctiv cu proprietăți elastice care permit venelor să se dilate de 1,5 - 2 ori fără a deveni incompetente. Întotdeauna la zona de confluență dintre un trunchi venos și o altă venă există o valvă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Valvele sunt formate dint-un bogat țesut conjunctiv cu proprietăți elastice care permit venelor să se dilate de 1,5 - 2 ori fără a deveni incompetente. Întotdeauna la zona de confluență dintre un trunchi venos și o altă venă există o valvă denumită valvă ostială ce permite trecerea sângelui doar din periferie spre centru și dinspre suprafață în profunzime (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009). Venele profunde au un perete mai subțire decât cele superficiale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
formate dint-un bogat țesut conjunctiv cu proprietăți elastice care permit venelor să se dilate de 1,5 - 2 ori fără a deveni incompetente. Întotdeauna la zona de confluență dintre un trunchi venos și o altă venă există o valvă denumită valvă ostială ce permite trecerea sângelui doar din periferie spre centru și dinspre suprafață în profunzime (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009). Venele profunde au un perete mai subțire decât cele superficiale. Contracția musculaturii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sau două straturi și dispuse într-un țesut conjunctiv cu o slabă armătură elastică. Venele musculare sunt prevăzute cu valvule. Ele se dispun perechi față în față și prin alipirea marginilor libere împiedică refluxul sanguin, învingând astfel forța gravitației. Structural, valvele reprezintă cute ale endovenei, al cărei strat subendotelial s-a îngroșat în porțiunea dinspre lumen și al cărei țesut fibro-elastic a devenit mai dens, alcătuind o lama acoperită pe ambele fețe de endoteliu. La baza valvulei se găsește frecvent o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venelor perforante, un rol important avându-l cele din 1/3 inferioară a gambei. Aceste vene au valvulele astfel orientate încât nu permit circulația decât de la suprafață către profunzime (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Când valvele venelor perforante devin insuficiente, această drenare nu se mai face, iar din cauza presiunii mai mari ce apare în sistemul venos profund în cursul contracției musculare, sângele din venele profunde este aruncat în sistemul venos superficial, unde apare flebohipertrofia și apoi
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
valvular Valvulele fragmentează coloana de sânge în vene și împiedică căderea retrogradă a sângelui. De asemenea, oprește refluxul sângelui din venele profunde în cele periferice în cursul contracției musculare. Defectele valvulare pot apărea în mai multe situații: absența congenitală a valvelor venoase; malformații ale lor; insuficiența valvulelor prin dilatația excesivă a venelor (varice hidrostatice) (fig. 13); distrugerea lor în urma unor tromboze venoase sau a unor injecții sclerozante făcute cu o cantitate prea mare sau cu concentrații inadecvate (Golledge, Quigley, 2003). Distrugerea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
înăuntrul și apoi în afara peretelui venos, provocând însemnate modificări ale venelor varicoase (Pop D. Popa, 1994), fiind descrise 4 stadii. Stadiul I: Vena este dilatată uniform, cu peretele mai rigid și moderat îngroșat. Pe suprafața de secțiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente. Stadiul al II-lea: Îngroșarea peretelui este marcată, dar uniformă. Pe o secțiune transversală, orificiul rămâne întredeschis. Vena dilatată și cu peretele hipertrofiat s-a alungit, apoi devine șerpuitoare între punctele de fixare, fiind ușor decolabilă de țesuturile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în interior, în grosimea peretelui venos, mai exact în medie, constituind mezoflebita vegetantă. Teoria modernă a etiopatogeniei bolii varicoase consideră ca factorul incriminant este hiperpresiunea venoasă. Această hiperpresiune venoasă determină o serie de reacții inflamatorii sterile responsabile de modificarile venoase (valvă și perete venos) și tegumentare (Lurie et al., 2003, Bergen, Pascarella, 2007, Naoum, Hunter, 2007). Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și perfuzia deficitară de la acest nivel sau
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
safenei externe (safenei mici) se dezvoltă pe partea posterioară a gambei inferior. (Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008) Cu referire strictă pentru varicele sistematizate, mecanismele de apariție implică (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): insuficiența valvei ostiale de la nivelul crosei safene: sângele din sistemul venos profund este propulsat în sistemul superficial în cursul contracției musculaturii pompei musculare, accentuează staza venoasă periferică fiind urmată de dilatarea safenei la nivelul coapsei inițial (mecanism întâlnit la aproximativ 30% din
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a pereților venoși care va determina scăderea tonusului venos, a capacității de contracție a venei cu dilatația ei când este supusă solicitării ortostatice. Apar astfel perforante care sunt incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare pe traiectul gambier al safenei interne. Valva ostială a safenei este normală devenind insuficientă mai târziu datorită dilatării excesive a lumenului venos, valvele nemaiputându se închide ermetic. 2.3.4. DILATAȚIILE VARICOASE SECUNDARE Dilatațiile varicoase secundare sunt acele varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dilatația ei când este supusă solicitării ortostatice. Apar astfel perforante care sunt incompetente cu dezvoltarea de varice segmentare pe traiectul gambier al safenei interne. Valva ostială a safenei este normală devenind insuficientă mai târziu datorită dilatării excesive a lumenului venos, valvele nemaiputându se închide ermetic. 2.3.4. DILATAȚIILE VARICOASE SECUNDARE Dilatațiile varicoase secundare sunt acele varice care apar în urma unor procese patologice anterioare grave (tromboflebite profunde, neoplazii operate, accidente rutiere grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 2007). Manevra Schwartz: la pacientul în ortostatism percuția pachetului varicos creează o undă ascendentă care poate fi percepută palpatoriu la nivelul crosei safenei mari. Transmiterea undei pulsatile retrograd semnifică reflux venos la nivelul jooncțiunii safeno-femurale prin incontinență de valvă ostială (Kim et al., 2000, Nicolaides, 2000). Manevra Sicard (semnul tusei): se urmărește vizual și prin palpare crosa safenei mari, bombarea acesteia în timp ce bolnavul tușește și eventual palparea freamătului de regurgitare indică incompetența valvei ostiale a crosei safenei mari (Kim
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul jooncțiunii safeno-femurale prin incontinență de valvă ostială (Kim et al., 2000, Nicolaides, 2000). Manevra Sicard (semnul tusei): se urmărește vizual și prin palpare crosa safenei mari, bombarea acesteia în timp ce bolnavul tușește și eventual palparea freamătului de regurgitare indică incompetența valvei ostiale a crosei safenei mari (Kim et al., 2000, Nicolaides, 2000). Manevra Trendelenburg: bolnavul în decubit dorsal ridică membrul inferior la 90 de grade față de orizontală; se golesc varicele de sânge prin mișcări centripete, se aplică un garou la rădăcina
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]