17,513 matches
-
venit sunt datorate diferențelor de educație. Este, de asemenea, adevărat că țările bogate își permit să cheltuiască mai mult pentru educație. Chiar dacă educația nu ar avea nici un efect asupra venitului, ne așteptăm să existe o relație pozitivă între cele două variabile. Pentru a stabili un indicator cantitativ al efectului diferențelor de educație asupra diferențelor de venit, analizăm cât de mult diferă, la nivel de venit pe locuitor, două țări, a căror medie a anilor de școlarizare este diferită, dar nu și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
evidențe empirice pentru ca ideea privind conexiunea puternică între capitalul uman și creșterea economică să dobândească credibilitate publică. „Ceea ce nu poate fi cuantificat, nu există în analiza economică”, spunea cândva, unul dintre adepții pozitivismului. Modelele de creștere „endogenă” au inclus între variabilele funcției agregate de producție, direct sau indirect, capitalul uman. Dar rezolvând problema „rezidualului” din modelul Solow, nu au produs automat și evidența necesară argumentării practice. Oricum, faptul că investițiile în capital uman sunt în țările OECD mai mari decât investițiile
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și evidența necesară argumentării practice. Oricum, faptul că investițiile în capital uman sunt în țările OECD mai mari decât investițiile în capitalul fizic nu mai lasă loc dubiilor în privința convingerii asupra interdependenței și a relației de cauzalitate între cele două variabile: capital uman - creștere economică. Începând de la jumătatea anilor 90, au fost realizate numeroase cercetări empirice, aproape toate fiind analize de regresie la nivel macroeconomic, destinate să explice structura determinanților creșterii economice a unei țări și diferențele între performanțele economice ale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
influențează supraviețuirea infantilă și juvenilă este bine știut. Problemele legate de viață și moarte (de exemplu, mortalitatea infantilă, speranța de viață, rata mortalității și așa mai departe), într-o țară cum e China ar putea fi explicate pe larg cu ajutorul variabilelor educaționale și culturale, în afara instituțiilor sanitare. De exemplu speranța de viață în China e de 69 ani, în Japonia de 80, iar în Singapore de 77. Singapore și Japonia au de asemenea niveluri culturale mai înalte decât China (UNDP 1998
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ale unuia și aceluiaș (obiect) princip. Capacitatea de-a putea îmbrăca forme deosebite este a doua calitate esențială a tuturor cauzelor. Amândouă aceste calități resumate la un loc ne dau principiul că: cauzele sânt niște obiecte (cantitativ) indestructibile și (calitativ) variabile. Două serii de cauze se găsesc în natură între cari esperiența nu poate constata tranzițiune. Una din seriile acestea o formează cauzele cărora li se cuvine proprietatea ponderabilității și impenetrabilității - materii; cealaltă serie cuprinde cauzele cărora le lipsesc calitățile din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
personalități politice, a membrilor de familie ai acestora ori îndreaptă asemenea acte împotriva unor grupări politice, organizații, instituții sau grupuri de persoane reunite organizat sau aflate întâmplător în localuri publice sau private. Totuși, terorismul este un fenomen social ale cărui variabile sunt prea numeroase pentru a i se da o definiție simplă și practică. După 11 septembrie 2001, s-a reproșat adesea că statele n-au fost în stare să se pună de acord asupra definirii terorismului. Critica nu este total
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
straturi suprapuse de-a lungul timpului sunt astăzi greu de decantat. Problema este foarte complexă. Simplificând-o și reducând-o la un model matematic, se poate recepta - în perspectivă diacronică - mentalitatea mitică autohtonă ca fiind o funcție de cel puțin două variabile. Pe de o parte, ea a fost supusă unei evoluții lente, aproape insesizabile, dar continue, datorate evoluției naturale în timp a mentalității populare. O numesc convențional evoluție liniară. Pe de altă parte, a fost supusă unei evoluții accelerate, dar în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p. 100 ; 88, p. 421). Desigur, modelul propus (ca și cele care îi vor urma) simplifică și schematizează o complexă ecuație (cu n variabile) a narației mitice. În scopuri așa-zis didactice, îl accept ca atare. Cuplul Iason-Medeea întruchipează poate cel mai bine acest model eroic al mentalității mitice. Numai cu ajutorul magicienei Medeea reușește Iason - tipic erou războinic - să înjuge (lege) fioroșii tauri de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
realitatea modelată, dar are simultan avantajul de a-i recupera esența, altfel inefabilă. Încer- cările de a propune/impune un model topografic al satului tradi- țional s-au dovedit a fi utopice. Topografia unei localități este o funcție de prea multe variabile naturale și culturale. Îmi pot totuși asuma riscul de a restaura (nu de a instaura) o imagine a satului-idee (cum l-a numit Lucian Blaga), un model utopografic al satului arhaic și tradițional. Cu alte cuvinte, nu caut imaginea ideală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
undeva foarte sus, ar fi existat similitudini cu o știință mai veche, mai modestă și mai sigură: geografia. Așa descriptivă cum este, geografia se servește de generalități utile atunci cînd depășește observarea regiunilor pentru a proceda pe serii, invariante și variabile. Pentru a fi exacți, cred că ar fi trebuit să vorbim despre mediografie. Nici noi nu putem explica fără să ne folosim de comparații. Cît despre viitorul apropiat, o radiografiere a observațiilor accesibile ar fi foarte oportună. DEFINIȚIA PRIN METODĂ
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
iar Hb redusă este de culoare roșu închis; o saturație mică a oxigenului arterial produce cianoză (culoare cenușiu-albăstrie a pielii). Cianoza nu este un semn clinic absolut pentru saturație redusă cu O2 a sângelui arterial; recunoașterea sa depinde de multe variabile cum ar fi luminozitatea și pigmentarea pielii. Deși cantitatea de hemoglobină redusă este importantă, cianoza este adesea marcată în caz de policitemie și poate fi dificil de detectat la pacienții anemici. Factorii principali care pot determina deplasarea curbei de disociere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
2.14. Normativ și descriptiv / 48 2.15. Comunitar / non-comunitar / 49 2.16. Calea "helvetă" / 49 3. Dimensiuni ale comunității / 50 3.1. Localizare și spațiu / 50 3.2. Granițe simbolice / 52 3.3. Interacțiune și manifestare / 55 4. Indexul variabilelor / 56 4.1. Structură și relație / 56 4.2. Localism și subsidiaritate / 57 4.3. Analiza multivariată / 59 4.4. Povestea comunității / 60 4.5. Cătunul global / 61 4.6. "European Union" Country Club / 62 4.7. Un vis într-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Apropierea dintre dimensiunea socială și cea spirituală în comunitate este relevată de Elisabeth Frazer făcând apel la aspectele ce o constituie. Comunitatea ar fi în primul rând o valoare, un ideal. Apoi ar fi o categorie descriptivă, un set de variabile. Pe de altă parte, ar fi un termen ce semnifică o entitate ("comunitatea" sau "o comunitate") ce include persoane sau instituții, la nivel micro, mezo sau macro. Alteori este privită ca relație ("în comunitate"), un set de relații morale și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
raporturilor dintre om și natură, putem identifica nenumărate alte elemente ce țin de viața, de profilul acelor oameni. Relațiile dintre om și natură au relevanță deosebită în contextul relațiilor dintre oameni în comunitate. În cadrul acesteia, indivizii se pot grupa în funcție de variabile diverse, mergând de la gen la categorii de vârstă, de la ocupație la starea civilă. Alături de aceste grupări, se dezvoltă anumite tipuri de relații, cu toate formând un sistem conexat cu cel ecologic, dar diferit de el: structura socială. Atât sistemul ecologic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
socială viabilă, aceasta va fi posibilă datorită faptului că se bazează pe rudenie, religie sau etnicitate. Deși întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor de rudenie, a identității religioase sau etnice sau a ocupației. Accentuarea procesului de construire a granițelor simbolice a făcut ca relevanța densității materiale a relațiilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se poate cu siguranță vorbi și de o ipocrizie mai marcată a acestora." (Vianu, 1998: 255) În societățile extinse, relațiile etice evoluează de cele mai multe ori către obiectiv, către norme formalizate, transformându-se într-un sistem de prescripții juridice. 4. Indexul variabilelor Observăm existența câtorva întrebări perene în domeniul comunităților. Ce considerăm ca fiind o comunitate? Cum este fondată o comunitate? Care sunt granițele comunității? Am văzut mai sus cum s-a schimbat în timp accentul de la dimensiunile morfologice la cele relaționale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de îndeletniciri, de lege ori de soartă, alături de care trăim sau care ne-au stat înainte." (Vulcănescu, 1991: 97) 4.3. Analiza multivariată Elementele comunității ar fi valori cruciale pentru construirea și menținerea acesteia. Selznick propune un set complex de variabile ce interacționează reușind să dea naștere comunității și să o perpetueze. Acestea sunt: istoricitate, identitate, reciprocitate, pluralitate, autonomie, participare și integrare. O comunitate completă va fi caracterizată prin existența consistentă și printr-un echilibru al tuturor acestor elemente. Aspectele legate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cerința comună a adaptării la mediu. Ca și comunitățile umane, cele biotice sunt mai mult decât o simplă agregare de indivizi, organismele individuale în comunitatea biotică având contribuții specifice la continuitatea și dezvoltarea ordonată a comunității ca întreg. În funcție de diverse variabile identificăm de asemenea organisme dominante, capabile să controleze comunitatea și impunând altor specii să se adapteze prezenței lor. Altfel spus, prezența dominanților stabilește cine poate și cine nu poate trăi in comunitate. În cazul comunităților umane putem identifica de asemenea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
public modificându-se. Dacă în secolul al XVII-lea familia și orașul erau versiuni de dimensiuni diferite ale aceluiași tip de interacțiune socială, situația este sensibil diferită în secolul al XX-lea. Și totuși, familia nu mai este considerată o variabilă pasivă, dependentă de schimbările din societate (urbanizare ș.a.). Din ce în ce mai mult comunitățile din jurul familiilor își asumă un rol activ și în acest sens. Chiar dacă nu acceptăm ideea familiei în sensul contemporan cel puțin ca și comunitate, nu putem nega faptul că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se pot produce aici sau acolo, acum sau altă dată, fără ca timpul să fie factor decisiv în producerea lor" (Vulcănescu, 1997: 128). Astfel, cele două forme de viață, orășenească respectiv țărănească se dezvoltă paralel, forța și dinamica fiecăreia fiind funcție de variabile diverse și complexe. În perioade de prosperitate orașele se dezvoltă, iar în celelalte satul are o recrudescență pe care unii nu și-o explică, dar pe care Vulcănescu o vede ușor de explicat "dacă ne gândim că satul organizat mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alese în mod întâmplător, ci în urma unei analize atente, astfel încât să prezinte o serie de diferențe de ordin economic, social, cultural și religios. Motivul acestei alegeri a fost realizarea unor comparații și posibilitatea formulării unor ipoteze care să aibă ca variabile independente aceste diferențe. Am considerat că nici unul din cele două registre de analiză n-ar fi oferit o imagine completă despre satul românesc, în lipsa celuilalt: astfel, analiza doar a celor două comunități rurale, ar fi conturat o imagine incompletă, trunchiată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
natură, fie au întărit acest spirit comunitar și au contribuit la conturarea unor comunități locale unite, puternice. Capitolul patru explorează fenomenul comunitar, luând în considerare diverse criterii, printre care și cel economic și încercând să răspundă la întrebarea legată de variabilele ce influențează forța unei comunități. Din punct de vedere al identității, în această perioadă au fost puse sub semnul întrebării toate cadrele care constituiau baza procesului identitar. Problema pe care am urmărit-o aici a fost de a determina mecanismele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cele două sate, în aprilie-martie 2003 cu operatori de teren, dar și ulterior pentru analize de teren de mai mică amploare. Prelucrarea datelor s-a făcut atât cantitativ utilizând analize simple ca cele de frecvență sau de corelare a variabilelor, dar și instrumente statistice mai complexe ca Anova, analiza de corespondență, analiza factorială. Datele de interviu au fost prelucrate prin analiză de conținut și adesea am procedat la redarea explicită a cuvintelor și opiniilor subiecților, considerând că acest mod de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din cercetarea proprie, așadar trebuie luate în considerare cu precauție. Diferențele între venitul mediu ale celor două comunități sunt semnificative la nivelul de 0.05. *** Cifrele din tabel reprezintă media indicelui de dotare modernă a gospodăriei, calculat prin însumarea unor variabile referitoare la existența în cadrul gospodăriei a unor obiecte de uz casnic specifice stilului de viață modern (televizor, radio, frigider, autoturism, telefon fix și mobil, aspirator, computer, congelator, mașină de spălat). Pentru cifra pe țară s-au folosit datele din BOP
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]