KorAP: Find »[drukola/base=veșmânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...156 >

3,889 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907

ce să-și îndrepte atenția din nou asupra australului, i se păru că vede două siluete albicioase. Privi mai atent și nu-i veni să creadă. Spre ei se îndreptau două tinere foarte frumoase și care nu purtau absolut nici un veșmânt. ― Ce... Ce-i asta, domnule? întrebă soldatul. ― Știu și eu? Au înnebunit două clone. Știi tu cum sunt femeile. Ajunge să vadă o uniformă și gata, nu mai gândesc limpede, încercă Crey să-și ascundă îngrijorarea. Fetele veneau cu pași

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
sa armonie. Ly era graiul subliminal prin care, de zeci de generații, semenii lui învățaseră să țină legătura unul cu altul, vocea, tribului său. Shu era ceea ce orice copil kyrallian învăța să stăpânească încă din primii ani: conviețuirea cu propriul veșmânt, impregnat cu o colonie minusculă de ciuperci, domesticite de generații și prăsite cu grijă între firele vegetale din care era țesută mantia. Peste toate acestea domnea ann, vocea minții sale, porțiunea aceea unde fiecare om rămânea singur cu sine însuși

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Găsirea căilor prin care le puteai trimite spre carnea adversarului necesita însă mult mai multe alte calități, care excludeau forță brută. Pe măsură ce se apropia de locul luptei, simțea cum conștiința shu devine din ce în ce mai agitată. Se concentră puternic pentru a reda veșmântului său cele trei cute cuvenite pe umăr, semn al rangului său inferior. Uneori, colonia din mantie avea daruri premonitorii. Ce să fi simțit de data aceasta? Propria mea moarte, desigur. Jorlee îi zâmbi ușor unei fetițe care îl privea cu

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
să tulbure echilibrul tânărului. Știa ca, dacă l-ar fi acuzat de o asemenea faptă pe Preot, singurul care ar fi avut de pierdut era el însuși, de vreme ce toată lumea credea că scutul oferit pentru toți locuitorii de conștiința subliminală a veșmântului nu poate fi pătruns de nici un alt om. Nu l-ar fi crezut nimeni. - Știi la fel de bine ca și mine care va fi finalul luptei, răspunse simplu Jorlee. Eu o să mor, iar tu o să-ți dorești să fi fost în locul

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
a înțelege grija pe care i-o purta și speranța cu care se uita la el. Și, ca și cum imaginea aceea ar fi trezit un alt om în interiorul său, Jorlee elimină inhibițiile îndărătul cărora își păstrase de ani buni vocea shu. Veșmântul său se învolbură și simți senzația aproape fizică de libertate pe care o degaja colonia de ciuperci. Încrezător, își aduse pumnalele lângă el și le lăsă să cadă în praf. Vrei să mori mai repede? auzi Jorlee în propria minte

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
nemișcată până atunci, se ridică și ea și porni spre ochiul stâng al băiatului. Și atunci se petrecu un lucru care sperie întreg tribul. Jorlee se întoarse fulgerător cu spatele și lăsă armele ascuțite să se lovească de mantia sa. Veșmântul primi lovitura în plin, dar colonia absorbi întreaga energie cinetică a cuțitelor și o proiectă ca asalt mental asupra Preotului. Așa ceva nu se mai văzuse deși, din contactul intim cu veșmintele, fiecare era convins că, dacă ar fi avut calități

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
lăsă armele ascuțite să se lovească de mantia sa. Veșmântul primi lovitura în plin, dar colonia absorbi întreaga energie cinetică a cuțitelor și o proiectă ca asalt mental asupra Preotului. Așa ceva nu se mai văzuse deși, din contactul intim cu veșmintele, fiecare era convins că, dacă ar fi avut calități cu adevărat excepționale, ar fi putut să absoarbă o asemenea lovitură. - Asta e moștenirea lui Zerri! Ea m-a învățat că nimic nu se poate face din nimic. Îți întorc deci

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
vadă, tânărul ajunsese în fața Preotului și îl lovi sălbatic cu pumnul în gât. Pentru ceilalți, păruse că se materializează un duh care răzbună moartea fetei. Liniștea coborî brusc atât peste adunare cât și în ly. Jorlee își îndreptă umerii și veșmântul său luă forma cea mai umilă cu putință. - Știu că ar trebui să-i iau locul, zise tânărul arătând spre corpul neînsuflețit al Preotului care zăcea la picioarele sale. Dar dacă asta e ceea ce îmi oferiți, atunci am să plec

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
fi capabil să mai trăiești și altundeva? Pe o planetă cu o gravitație mare, unde să fii nevoit să cari greutăți pe care aici le ridici doar cu forța gândului, crezi că mintea ta se va putea vreodată dezobișnui de veșmântul shu? Dar sufletul tău? - Nu e nevoie să... Ce vrei să spui cu dezobișnui? - Te-ai gândit vreodată cât de singur te simți în absența vocii ly? Mintea ta s-a obișnuit să audă mereu prezența alor tăi. Te-ai

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
să mă înșel, dar părerea mea e că o să ai câteva surprize. Întreabă-l despre strămoșii voștri. Alaana se retrase încet din mintea sa, lăsîndu-l să se gândească la ceea ce avea de făcut. Undeva în adâncul conștientei sale simțea atingerea veșmântului shu. Se spunea că relația între un om și mantia sa era un sentiment care nu putea fi descris. Zâmbi acestui gând. El ar fi reunit toate cuvintele într-unui singur: gingășie. Arrus primi vestea cu o ușurare pe care

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
gândurile în timp ce privea cum toate locurile de sub el se umpleau. Unele fețe trădau speranța, altele erau încărcate de spaimă și doar puține erau indiferente. Într-un târziu, veniră cu toții, chiar și copiii mici, care încercau zadarnic să își controleze cutele veșmintelor ce fluturau rebele. Xtyn începu cu glas răsunător: - Frați Omenori! Zerri obișnuia să spună că nimic nu se naște din nimic. Vorbele pe care le-am rostit ieri au rădăcini adânci în mintea mea și, de aceea, astăzi nu eu

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
însuți ascunzi de noi toți câteva taine... Și nu e vorba de vreun secret minor, de vreo dragoste ascunsă, care ți se arată pe când oblojești vreo minte rătăcită în urma vreunei bătălii. Uimit de un asemenea atac, bărbatul își strânse instinctiv veșmântul în jurul său și spuse cu înfrigurare: - Nu ascund decât ceea ce se știe între Făurari din generație în generație. Și, oricum, dacă vei accepta să devii Preot, vei afla toate tainele mele. Xtyn sări de la locul său și merse până în centrul

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
nu se naște din nimic și nici noi nu vom ști niciodată unde trebuie să mergem atâta vreme cât nu știm de unde am plecat. Cei doi mergeau aplecați, încercînd să atragă cât mai puțin atenția. Xtyn își trăsese gluga peste cap și veșmântul shu îi cuprinsese mintea adăpostind-o într-un căuș cald. Arrus se strecura și el prin viroagele pline cu apă, încercînd să-l grăbească pe Xtyn. - Expediția asta e o nebunie! - De ce? Mi-ai spus că face parte din moștenirea

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
care strălucea o construcție metalică. - Asta e nava cu care au venit primii coloniști pe Kyrall. În ea se afla și primul Făurar. Xtyn înconjură în tăcere vehiculul care părea destul de mic pentru a fi adăpostit pe toți strămoșii săi. Veșmântul îi flutură un moment pe lângă corp, trădând surescitarea care îl stăpânea. - Ce doreau ei, Arrus? De ce au venit aici? - E greu de zis ce au gândit niște oameni acum mai bine de o mie de ani. Știu doar că, în

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
asta am vrut să spun. Adică exact asta încercam să-ți explic. Cred că există cineva care ne citește gândurile. Nu știu cum o face, dar mă gândesc foarte serios să-i rog pe prietenii mei de pe podiș să-mi dea un veșmânt de-acela de-al lor, care să mă pună la adăpost. Aș vrea să încerci să porți și tu unul. Femeii îi revenise sângele în obraji, dar ochii îi erau umezi și părea gata să izbucnească în plâns. - Să știi

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Nu numai că era îmbrăcat ca unul din locuitorii podișului, dar sunt sigură că și crescuse acolo. Nici chiar în timpul mișcărilor celor mai bruște mantia lui shu nu a făcut vreo cută inestetică. Numai un kyrallian își poate controla astfel veșmântul. - E tulburător ceea ce-mi spui. Unde e locul ăsta? Trebuie să-l văd și eu. - Mă îndoiesc că te voi putea duce acolo. Valea trebuie traversată printr-un loc care, în mod normal, e plin de flori cântătoare. Nu

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
semenilor tăi, nu se găsește în logica Kyrallului. Pumnalul ritual reteză o șuviță din părul fetei. Fața îngrozită a tinerei se distingea clar, deși se afla la distanță mare de Xtyn. Ciocnindu-se aproape cu primul cuțit, un altul reteză veșmântul shu pe umărul stâng. Pielea strălucitoare se arătă mulțimii care oftă sonor. Xtyn simțea surescitarea din ly. În vocea tribului se amestecau aceia care credeau că fata trebuie să moară, dar și câteva minți pe care Xtyn le simți cu

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
rug imens. Prea concentrat să deceleze cine o iubea într-atît pe fata aceea, Xtyn aproape că recepționă în plin lovitura ei. Fusese o încercare jalnică. Cuțitul se ridicase de pe sol și abia dacă îi lovise șovăielnic mantia. Preotul simți propriul veșmânt shu cum tresare de uimire și... da, parcă era plăcere în emoțiile acelea primitive ale coloniei sale de ciuperci. Xtyn își proiectă gândurile în mintea fetei și îi strigă să stea liniștită. Paralizată de frică, tânăra aproape că izbucni în

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
parcă era plăcere în emoțiile acelea primitive ale coloniei sale de ciuperci. Xtyn își proiectă gândurile în mintea fetei și îi strigă să stea liniștită. Paralizată de frică, tânăra aproape că izbucni în plâns când un alt pumnal îi reteză veșmântul și de pe celălalt umăr. Fata rămase goală în fața semenilor ei. Trupul proaspăt și superb păstra încă semnele copilăriei, deși formele de fetiță se rotunjiseră. Xtyn gândi că, la fel ca și el, la fel ca și Zerri, fata aceea abia

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
să înțelegi că viața noastră se scurge altfel, că suntem prizonierii Kyrallului și nu putem... - Mintea voastră e prizoniera Kyrallului! Și atâta vreme cât acolo nu se va naște libertatea, veți continua să vă ucideți copiii. Faceți ce vreți! Xtyn își înfășură veșmântul shu strâns în jurul taliei și porni grăbit spre adăpostul lui din peșteră. Aproape că se amesteca cu ceilalți când îl auzi pe Arrus strigîndu-l. - Știi de ce îți este atât de greu să ne convingi? Xtyn se opri, zăbovi puțin și

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
nu e ceea ce pare. Nimic nu e nou. Dar asta nu înseamnă că totul trebuie să rămână neschimbat. Îl auzi Xtyn pe Arrus șoptindu-i în minte. Pradă deznădejdii, Xtyn se întoarse și intră grăbit în adăpostul lui. Își aruncă veșmântul shu peste resturile unui fruct negru și nu-și putu stăpâni un surâs când își simți haina cum începe să digere cu poftă substanțele hrănitoare. Se întinse pe lavița care îi ținea loc de pat și își aținti privirea în

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
dar împreună am fi mai puternici și nu ar mai conta chiar fiecare fruct... - Știi bine că așa ceva nu e posibil, îi puse blând Lonis o mână pe umăr. Xtyn văzu cum acolo unde intrase în contact cu mâna bărbatului veșmântul shu al fetei devenise ceva mai albicios. Nu s-ar putea crea niciodată un rand atât de mare. - Dar dacă n-am avea nevoie? Dacă am învăța să luptăm altfel? Sau dacă am face mai multe randuri care sa ne

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Purtând sub braț o unealtă rudimentară, porni tăcut, însoțit de Lonis și de Insa. Urcară pe o potecă povârnită până la înălțimea platoului și, când ajunseră sus, vântul îi lovi în față cu putere. Xtyn simți încercarea slabă și zadarnică a veșmântului de a-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt până într-o viroagă adăpostită între doua stânci imense. Pe măsură ce se apropiau, inima lui Xtin începea să bată mai tare, iar mintea se

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
cu el, dar n-am nici un motiv să vă pun intențiile la îndoială. Am să plec acum. Insa se apropie de Xtin și-și șopti: - Întreabă-l ce are sub mantie. Tânărul își încorda privirile și văzu că într-adevăr veșmântul străinului făcea câteva falduri ciudate. - Iartă-mi necuviința, dar ni se pare că ascunzi ceva sub mantie. Sălașul ăsta a fost al mamei mele și lucrurile de aici... Străinul dădu repede din mână, ca și cum ar fi vrut să se apere

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
Essen se întoarse și începu să alerge din toate puterile. Xtyn se mișcă la rândul lui ca o nălucă și, fără ca Lonis sau Insa să-l poată vedea, îl apucă pe străin de mantie și-l trânti la pământ. De sub veșmântul lui Essen căzu un corp strălucitor, asemănător cu un ou de metal. Într-o încercare disperată de a se apăra, străinul își năpusti toate cele trei pumnale spre gâtul lui Xtin, dar cuțitele se opriră în aer și se înfipseră

Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]