6,807 matches
-
te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
de sus, deși atât de departe - ne sunteți mereu atât de aproape! LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE! ȘI... Vă așteptăm din nou la noi în sat, Cu naiul Dumneavoastră fermecat, Să sloboziți din el magia ciocârliei Și șoapta din izvorul veșniciei. Referință Bibliografică: URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul IV, 24 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
simțit legați nu numai trupește, cât mai ales sufletește pentru totdeauna. Nimic nu-i mai putea despărți pe viitor. Aceste două destine care până în urmă cu două săptămâni erau două destine necunoscute, două destine paralele, s-au unit pentru o veșnicie prin spiritul dragostei curate la o vârstă totuși a incertitudinilor. Referință Bibliografică: DESTINE PARALELE - ROMAN / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1300, Anul IV, 23 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
doar ideea că avem de-a face cu un maestru al nostagiei, tristeții, spaimelor generate de inexplicabila trecere a timpului. Fiecare pagină din VIA DOLOROSA, de aceea, este un popas al memoriei pe anevoioasa cale a unei Golgote spirituale, de parcă Veșnicia se poate repara. În cazul lui, muzele se pun la taclale vorbind despre poeme ghilotină, despre faptul că doar sărutările își vor mai aminti despre noi sau că revelațiile prinse în poeme vor fi sau nu confirmate. Multe teme pot
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
de peste patruzeci de ani a artistei, prezența acelui fior aproape liric, profund românesc, care face din pictorița Anca Bulgaru, o veșnic îndrăgostită de plaiurile românești, de flora lor unică, de peisajele lor - pe care, se pare că s-a născut VEȘNICIA. Foarte multe dintre tablourile domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor mioritice: „Bobotează la Tihuța”, „Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
tărâmul artei pot sta față în față “Doar doi”: cel care dăruiește (artistul) și cel care primește ( iubitorul de artă). Nu ai cum să nu fii în tagma admiratorilor artei Ancăi Bulgaru, ținând cont că poartă în ea crâmpeie din veșnicia noastră, din veșnicia României - în genere. Aș îndrăzni să-l citez pe Henri Focilllon care, spunea despre marele nostru Grigorescu: "Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiștii francezi nu a reușit să
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
sta față în față “Doar doi”: cel care dăruiește (artistul) și cel care primește ( iubitorul de artă). Nu ai cum să nu fii în tagma admiratorilor artei Ancăi Bulgaru, ținând cont că poartă în ea crâmpeie din veșnicia noastră, din veșnicia României - în genere. Aș îndrăzni să-l citez pe Henri Focilllon care, spunea despre marele nostru Grigorescu: "Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiștii francezi nu a reușit să-l smulgă meditației
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
până la moarte pe cruce, pentru ca noi să putem avea viața veșnică și să câștige pentru noi războiul, însă are fiecare de dus o luptă pe plan personal. Depinde de alegerea fiecăruia. „Și toate acestea pentru a face cunoscut pe tărâmul veșniciei că mândria poate face diavoli din îngerii cei mai nobili, în vreme ce smerenia poate înălța țărâna păcătoasă până la tronuri de îngeri. Acesta este marele țel al lui Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop se află ea în stare de război, între focul și mândria îngerilor căzuți și smerenia Mielului lui Dumnezeu, pentru ca ultima trâmbiță să facă să răsune în veșnicie marele adevăr că răul nu-și poate avea originea decât în mândrie și nu-și găsește sfârșitul decât în smerenie. Nu socoti mândria ca o stare de spirit nepotrivită, iar smerenia o virtute de mijloc, căci una înseamnă moarte, iar
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
Autorului 5-6 Iunie 2011. Pentru numele tău, plin de Duh Sfânt, Pentru cel născător de Copilul Iisus, Nici în Cer, poate nici pe pământ, Nu voi găsi cuvinte de-ajuns! Numele tău, ca o amforă plină, Cine l-a pus Veșniciei hotar, Cine l-a spus prima oară-n lumină? Numai rostindu-l eu mă umplu de har... MARIE ! Fiorul cel sfânt îmi cuprinde Ființa întreagă în care mă știu- Nu voi găsi niciodată cuvinte Până la Viață întreg să îl scriu
MARIE! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349660_a_350989]
-
Răstignește-L!" Azi flori înlăcrimate de finic, Mâine, cunună roșie de spini- Acesta-i Omul marelui Nimic! Vin Floriile... Iarăși m-a trezit un Vers azi-noapte, Mă ruga fierbinte să îl scriu, Mirosea în el a mere coapte, Ori a Veșnicie, nu mai știu... „Vin acum Floriile, nu simți?!” Jur-împrejur erau dureri de floare, Cele de muguri au trecut cuminți Și numai rodul amânat mă doare... Vin Floriile!Duminică-i aproape, Îmi vărui pomii Gândului și plâng, Ce-i bucuria asta
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
pomii Gândului și plâng, Ce-i bucuria asta de sub pleoape? Vreau, Doamne, în Poeme să mi-o strâng... Iarăși m-a trezit un Vers azi-noapte Și mă roagă, încă, să îl scriu, Mirosea în Cer a mere coapte, Ori a Veșnicie, nu mai știu... Semănând cu Dragoste... 20 Aprilie 2011 Mi-am semănat cu liniște grădina, Ce bucurie m-a cuprins nu știu! Ascultă cum se zbenguie lumina- E devreme-acum ori e târziu? Mi se-nfioară apostolic mâna, În sinea ei sămânța
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
Acasa > Poezie > Familie > OMAGIU DIVIN 6 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Să ningă peste lume... Să ningă peste lume Cum n-a mai nins vreodată Cu dor de veșnicie Și dragoste de Tată... Să ningă fulgi de pace, De cântec și lumină Și orice răsărit S-aducă-o zi senină... Să ningă Tată Sfânt Iertare și credință, Cuvinte de alint Și zbor spre biruință... Să ningă peste suflet Cu rugăciuni aprinse
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎN VIZITĂ LA MOȘ CRĂCIUN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
nopți, am dormit. Am avut vise stranii, în care pendulam între Rai și Iad, în care tot ceea ce văzusem și iubisem vreodată mi se pendula cu repeziciune prin fața ochilor, în care dansam cu Ramona, apoi cu Moartea... Un dans pentru veșnicie. Mă priveam în oglindă și nu-mi vedeam adevăratul și înfricoșătorul chip, ci doar o mască, pe care mă obligasem să o port pentru totdeauna. O mască pe care o dedic Ramonei, editoarei, cititorului, Christinei, lui Leroux... O mască din spatele
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
nume nu și-au dat Uitarea le-a cuprins în chip Și-n sori s-au strecurat În vâlvătaia ce-a rămas din ceață Când s-au pornit să-și caute aleanul Și norii au horit Să prindă-n ochiul veșniciei limpezimea Visul al șaptelea: Întuneric Picături de tăcere Se preling în brazde Contorsionând peștii la mal Forme sub ape isterice Picături de tăcere Adunate în coș de nuiele Sub copacul aspru al vieții Colțuri de minți viagere Picături de tăcere
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Cea de Taină, cu Apa Mântuirii, Să învățăm unii pe alții, iubind să ne iubim, Așa cum El ne-a învățat, în fruntea răului, Din binele avut, o altă lume să zidim... Și ponegriți, balsamul apei să se-nchege, Întru lumina veșniciei va arde-n Ghetsimani, Iisus și astăzi spală urmele de fărădelege Trădat a fost, dar a iubit, și va iubi dușmanii. Se împărțea din inima, supusă Mânturii, Pâinica neagră într-o seară, uitată de taclale, Ulciorul sfintelor dureri, de se
CU APA MÂNTUIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350329_a_351658]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > LUMINĂ DIN LUMINĂ ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când zis-A Creatorul, atunci în Veșnicie Prin infinitul haos : LUMINĂ vreau Să Fie !" Și Cerul și Pământul, s-au Luminat îndată ! Era LUMINA Sfântă, Divină, necreată ! EL ce creat-A totul : și Cerul dar și tina, EL ne-A Născut pe FIUL, ne-A dat din
LUMINĂ DIN LUMINĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350350_a_351679]
-
mai plâng sfinții, Eu nu puteam să îmi aleg părinții Și nimeni pe pământ, să recunoască, Nici locul unde-anume să mă nască! Mi-s de la țară, Țara e în mine Și dacă sunt, mă simt atât de bine Cu toată veșnicia dintre doage Și versul meu de-acolo mi se trage, Precum se trag izvoarele din stânci, Acolo am umblat copil pe brânci Și tot pe brânci, când sufletul mi-e greu, Urc pe Golgota pân' la Dumnezeu! Azi casa mea
SUNT DE LA ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350366_a_351695]
-
mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu răstignit pe
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
un volum de poeme apărut în 1979, ale aceluiași autor. Aici se înserează discret dar obsedant visul poetic al eului liric, suferința și efortul fixării misterului în cuvânt: „Doar eu știu înserarea/ când statuile din parcul singuratic/ își rup armura veșniciei/ și coboară pea lei/ Un gând îndrăzneț/ îmi scapă din arcul dorinței/ lovind în clopotul cerului” ( Fuga statuilor, pag.18) În „Micul voievodat de la marginea râului”, spațiul natal al poetului, eul liric descifrează o lume de miracole învăluite într-un
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
însă de sensul tainic al împărtășirii din mister: „Au venit zdrențuiți de verbe prietenii la cină/ în găuacele nucilor să le-mpart nimicul/ din palmă/ în mâini bătătorite de adjective c-un blid de lumină“. (pag.66) Despre permanența în veșnicie vorbește „Nucul dintre două veacuri”, „Iarba crește ca o rugăciune a zilei” (Sonată pentru creșterea ierbii); toate regăsite în „Gloria Limbii Române” care, chiar traversată de incidențe istorice se împlinește în sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre dorul inefabilului zborul se poticnește în lutul cuvântului născător de furtuni răscolind vârstele istoriei, niciodată dreaptă, mereu retezâmd aripile ceasului lunecând spre veșnicie: „A ieșit istoria în stradă ca o nebună/ e noapte, oamenii latră la lună/ și câinii ascultă cântându-le în strună “. (Incident istoric, pag.71) În spiritual umoristic al poetului Marin Sorescu, autorul redimensionează „Universul Cunoașterii”, abordat cu tonul unei
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
încetul cu încetul, o dată cu moartea fiecărui personaj închipuit pe scenă de către actori, ca o măsură parcă a dimensiunii discutabile a timpului nostru fizic concret și înfipt cu încăpățânare în cadranul imuabil al unui orologiu ce bate liniștit din peretele lui veșnicia... Povestea teatrului s-a scris și se va scrie, pe scurt, de fiecare dată numai așa, indiferent de numele interpreților săi. Magdalena ALBU București aprilie 2013 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - COPACII NU MOR NICIODATĂ - TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ / Magdalena Albu : Confluențe Literare
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
sociologie, psihologie, filosofie și teologie cu cel mai educat monah întâlnit vreodată. Dar mai presus de educația lui îi admiram trăirea duhovnicească. Pentru el cunoașterea științifică trebuia să ajute la cunoașterea lumii lui Dumnezeu, cunoștințele teoretice trebuiau să lumineze perspectivele veșniciei. Mulți dintre sociologii și psihologii pe care-i citise îi păreau lipsiți de orizont spiritual, erau asemeni croitorilor care se specializau într-atât în realizarea unei cusături încât nu mai știau altceva, nu mai știau să facă o haină în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]