11,633 matches
-
tocmai își înaltă voiajorii și amândoi îi urmăream. Îmi povestea mereu câte ceva și avea control absolut asupra alegerilor. '' Aveam douăzeci și unu de ani. Locuiam în zona Gării, cu părinții, frații și surorile mele. Era pe la sfârșitul lui iulie, nucul din grădina vecină pârguise bine, abia așteptau puștii din cartier, băieți și fete, că fata vecinilor, o domnișoară de nouăsprezece ani, tare frumoasă, să-i cheme să le dea dulceața de nuci verzi...O minunăție! Ea locuia doar cu bunica, trebuia să-și
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]
-
beauté, astea erau normalitatea acolo ... - Mâine ieșim din tabără! îmi spuse într-o seară Narcisa. Toată lumea s-a dus încolo, încoace, doar n-o să plecăm de aici, să nu vedem Lyonul ! Am cunoscut village-ul, am cutreierat o parte din satele vecine, Massilly, Cormatin , ne oprim aici, ma petite ? Ai auzit tu de grădinile Fourvière ? Nu vrei să le vezi? Plus că zilele astea, se desfășoară acolo Festivalul „Les Nuits de Fourvière„ . - Am fost de acord, Nora,și, ce crezi? am plecat
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
de vis-a-vis. Scrută cerul sfâșiat de crengile sale, murmurând: ce-o face Sorinel acolo sus? Neuronii săi, biciuiți de necruțătoarele amintiri îi aprinseră o luminiță trăsnită: de ce nu mai vrea Sorinel să se-ntoarcă pe pământ? Am văzut la scara vecină doi tineri frumoși care se țin de mână mereu. Ea este o fată așa de blândă și cred că Sorinel ar accepta să-i fie mămică. Zâmbea și privea cioburile de cer dintre crengile teiului...O trezi din reverie zbârnâitul
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
să pună vreo întrebare. Dar Irina glumi: - Ce credeați, că au sosit omuleții de cârpă? Surpriza asta o să ne-o facă tanti mai spre ziuă, să avem și noi cu cine pleca acasă. Până atunci, faceți cunoștință cu tânăra mea vecină din bloc, Camelia. A, nu, ea nu este singură ca noi. Are bărbat... - Doamna Irina, o întrerupse Camelia, uimită că-i spusese să nu povestească nimic și acum...Irina încercă să repare gafa. - Voiam să spun că ești singura măritată
CAP. 11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383084_a_384413]
-
că nu mâncăm oameni! o repezi Irina. Biata fată, cum să mai îndrăznească după un așa ton. Maria interveni calm: - Hai, Nicoleta, că și ele...Hai, faceți cunoștință: Violeta, nepoata mea dragă și Irina, buna mea vecină. - Vecina din blocul vecin, completă Irina. - Și Nicoleta, pe care o iubesc de când avea câțiva anișori, fata unei foste colege. Hai, Nicoleta, așează-te! Dar ea își freca mâinile, cu privirea în jos: tanti, cred că...o să plec. - Unde? o întrebă tăios Maria. - Nici
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
ceartă infernală cu mama și...(izbucnește în hohote convulsive de plâns). Irina se duce la ea, o ridică de pe scaun și o îmbrățișează. Se apropie și Violeta, care o mângâie pe păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
de mult.. Vai, sucul ăla în setea ce aveam, bând suc, am glucoză prin gât.. Mă întorc pe stradă, sau mai bine zis ulicioara ei, si cobor.. La un moment dat după o casă, chiar am văzut că e casa vecină de mai sus a familiei B., acolo unde erau pare că 2 băieți și o fată, sau 3, că doi pare că trecuseră mai înainte pe lângă mine, văd o fântână. Mă uit în ea, tare adâncă o văd. Ei, lasă
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
azi. Se pune accent numai pe competență, nu ca pe vremuri ! Iar la „Drept” este mai grozav! Amica mea dă doar un telefon și se întâlnește imediat, direct cu profesorul, când are examen, în sesiune. Că facultatea este în județul vecin, dar cam departe. Face peste patru ore cu acceleratul, până acolo. -Dar cu învățătura, cu matematica, tu, cum stai? continuă Alexandru. -Aaaa! Cu matematicaaaa, nu-i nicio problemă ! Se roagă profesorii de noi să copiem ceva din cărți la examene
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
Marina a pupat-o pe frunte, apoi a plecat în camera ei. Olga a răsfoit până spre miezul nopții, niște reviste de specialitate, despre rezistența materialelor. A mers ca în oricare dimineață la serviciu, Maria a plecat să măture scara vecină, urmând apoi să vină să o ajute cu apartamentele. Olga a început curățenia cu apartamentul Soniei. A scos cheia a intrat în apartament și a început ca de fiecare dată să șteargă praful din hol și baie. I s-apărut
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385350_a_386679]
-
cu bătrânii, voia să se uite la televizor, preferate lui erau desenele animate. După plecarea băiatului, Mihaela a început să-i povestească noutățile. -Alaltăieri, am fost sunată la telefon de mama Lăzărica. Știi femeia, la care am fost cu lănțicul ,vecină cu Corcoduș. Era agitată și m-a rugat să trec pe la ea. Azi am fost, înainte să înceapă ploaia. Mi-a povestit cum i-a fost rău lui Florea, cum a chemat ”salvarea„, dar și cum a găsit o agendă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici aș adăuga și localitatea Tureatca, unde învață „din marea dorință a părinților” mulți copii români din satele vecine - Sinăuții de Jos, Stănești, Bucovca... Dl scriitor și președinte al Fundației „Casa Limbii Române”, Vasile Tărâțeanu, a atins și alte laturi întunecoase, ce ne denotă deficitul de demnitate și absența tăriei de caracter: „În 20 de ani, nu fără sprijinul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
și-o petrece în satul natal, la Hordou, nu departe de Năsăud, unde primește primele noțiuni despre învățătură, în acel „mic orizont al lumii satului”, în tovărășia basmelor povestite de mama sa, și de la țăranul Ioan Guriță, dintr-un sat vecin, precum și de la cântărețul de biserică, „bătrânul diac” Tănăsucă Mocodean, copilul George învățând să citească „încă de la vârsta de cinci ani”. Școala o începe, în 1871, la Hordou, însă, „din motive de sănătate o întrerupe după clasa întâi”. În 1873 George
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru invitația de a lua parte la această dezbatere având în vedere că protejarea minorităților etnice mă preocupă în mod deosebit. În calitate de europarlamentar am susținut în repetate intervenții necesitatea că românii din statul vecin să fie respectați exact așa cum prevede legislația în materie privind protecția minorităților naționale în Europa. Guvernul USL nu are o strategie clară și măsuri concrete pentru românii care locuiesc și muncesc peste hotare. Și-au amintit de Diaspora doar când
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
români”, a precizat Elenă Băsescu. „Aderarea Șerbiei la UE se poate face doar cu respectarea unor criterii” Deputatul european a venit în sprijinul afirmației sale și cu un exemplu congret, legat de raportul pe 2012 privind progresele realizate de sttaul vecin. „Va dau cel mai recent exemplu de săptămâna trecută când a fost votată în ședința plenară rezoluția referitoare la raportul pe 2012 privind progresele realizate de Șerbia. Deși raportul inițial al CE era mai degrabă unul pozitiv, lăudând Șerbia pentru
„Învaţă despre românii din Serbia” [Corola-blog/BlogPost/92482_a_93774]
-
maternă. „Cu multe greutăți ne-am confruntat până în zilele de azi, fără școală, fără biserică, sub o asimilație foarte agresivă, prin care ni se spunea că noi nu suntem români, că românii și România sunt un neam și o țară vecină și nimic mai mult“, ne spune Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru cultura românilor din Serbia - „Ariadnae Filum“. „Du-te la munte, pază oile!“ Și totuși, românii de aici au strâns din pumni și n-au încetat să spere că, la
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
pe stradă, dar și în sala de box unde antrenor era renumitul Gheorghe Popescu, iar vecinii lui erau marii boxeri, ajunși campioni ai R.P.R., Petru Popescu, Gheorghe Răileanu și Victor Vlădescu-Fasole, care se „rătăcea” în Malu Roșu venind din cartierul vecin, Sfântul Vasile. De la ei am învățat ce-ar fi trebuit să știe toți politicienii timpurilor trecute, prezente și chiar viitoare: să nu lovești sub centură, să nu lovești pe la spate și, când adversarul a căzut, să nu sari cu picioarele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
o calitate superioară în același spațiu ocupat de un canal analogic, scrie hotnews.ro. România a rămas singura țară care nu a făcut această tranziție și transmisia TV analogica riscă să creeze interferente prejudiciabile pentru emițătoarele ce funcționează în țările vecine. Peste un milion de români și aproape 170 de televiziuni depind de difuzarea digitală terestră care riscă să nu fie implementată în termen. Autoritățile iau în calcul că serviciile de programe de televiziune analogica terestră care se difuzează în bandă
Ca la noi, la nimeni: Implementarea integrală a sistemului de transmisie TV digitală, amânată la infinit [Corola-blog/BlogPost/92822_a_94114]
-
Europa de Sud-Est. În România, țara cu o importanță populație rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
cu case albe, fără etaj, cu ușile și ferestrele vopsite în verde. Mare noroc am avut cu Manrique al meu, care i-a convins pe toți ai noștri să nu construiască nici blocuri, nici vile de lux, ca pe insulele vecine, unde se practică turismul de masă. La mine te simți ca la bunica la țară. La răstimpuri, m-am amuzat îngropându-le satele sub râuri de lavă mistuitoare, dar au venit mereu alții, care le-au luat locul, reluând jocul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
doar unui număr de 192 de vizitatori, trași la sorți o dată pe an în cadrul unui proiect-pilot care evaluază posibilitatea revenirii la regimul controlat de vizitare. Dar, chiar dacă poate nu avem norocul de a ieși câștigători, muzeul amenajat într-o peșteră vecină a aceluiași complex este cel puțin la fel de interesant. La fel de captivante sunt și replicile minuțios realizate, de care vizitatorii se pot apropia și pe care le pot atinge în voie, expuse în variate muzee, cum este cazul muzeului arheologic alicantin MARQ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
pe produsele locale, în detrimentul celor străine și pe munca micilor fermieri, în fața combinatelor industriale, susține un articol publicat de revista „Time”. Materialul, care descrie succesul relansării unei rase amenințată cu dispariția, în urmă cu două decenii, afirmă că, în țara vecină, porcii de Mangalița nu sunt renumiți doar pentru gustul lor deosebit. „Porcii au căpătat o importanță simbolică care depășește plăcerile gustative”, scrie publicația, punând consumul crescut al rasei de Mangalița și pe accentuarea tendințelor naționaliste în Ungaria, în ultimii ani
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
depășește plăcerile gustative”, scrie publicația, punând consumul crescut al rasei de Mangalița și pe accentuarea tendințelor naționaliste în Ungaria, în ultimii ani. Potrivit „Time”, porcul de Mangalița a fost la un moment dat rasă dominantă în Ungaria și în țările vecine, fiind apreciat pentru untura de calitate pe care o producea. Pagina agrointel.ro afirmă că „porcul cu lâna - blană este asemănătoare celei de la oaie și are trei culori: roșcat, blond sau negru - sau Mangalița este o rasă de porc relativ
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
de mult pământ pentru a creste. Din această cauză nu puteau fi produși la nivel industrial, iar rasă a fost foarte aproape de a dispărea complet. În 1988, existau în Ungaria doar 329 de scroafe din rasa Mangalița. Astăzi, în țara vecină se găsesc mai mult de 7.000 de scroafe din această rasă, producând circa 60.000 de purcei anual, în 159 de ferme specializate. Povestea de succes a relansării creșterii porcului de Mangalița, în Ungaria, se datorează unui producător spaniol
Mangaliţa alimentează tendinţele naţionaliste [Corola-blog/BlogPost/93297_a_94589]
-
noi practic am fost eliberați”. Tokes își amintește că enoriașii au rămas în fața clădirii parohiale și s-au „înmulțit” de la o oră la alta, astfel că la prânz erau acolo „sute de oameni”. „Toți cei care treceau pe strada principală, vecină cu strada noastră, Timotei Cipariu, s-au oprit și mulți au rămas și au aderat la cei adunați, români și maghiari, de toate etniile și toate confesiunile (...) Din jumătate în jumătate de oră mă chemau în fața geamului și le țineam
25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: 15 decembrie, ziua în care s-a aprins scânteia Revoluţiei la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/93280_a_94572]
-
Transilvania, cotidianul The Washington Times publică un amplu interviu cu László Tőkés în care acesta susține că în Transilvania are loc o epurare etnică ca și în Bosnia, dar nu cu mijloace violente (?!). Pe larg, ziarul relatează că în țările vecine Ungariei minoritățile maghiare constituie bombe etnice cu ceas.(s.n.) Conform ziaristului Andrew Borowiec, „unii dintre maghiari vorbesc despre rectificarea frontierelor de la Trianon”. 27 februarie 1993. Cotidianul ungar Magyar Hirlap reia articolul din The Washington Times sub titlul „Ziar american despre
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 2 [Corola-blog/BlogPost/93276_a_94568]