3,072 matches
-
a treia etapă, când, de fapt, cuplul devine o familie în adevăratul sens al cuvântului. Există opinii conform cărora, concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înregistrează deteriorări evidente, comparativ cu memoria secundară (pe termen lung), care este mai puțin expusă la patina corozivă a timpului. Referitor la memoria terțiară (adică aceea datorită căreia putem arhiva amintiri străvechi), aceasta rămâne imperturbabilă, conform celei mai frecvente opinii vehiculate de specialiștii din domeniu. Meinz și Salthouse (apud Munteanu, 2004) acreditează, prin suport experimental, că memoria muzicală scade odată cu vârsta chiar și pentru muzicienii profesioniști. Referitor la memoria de perspectivă, grație căreia individul nu uită să efectueze la timp anumite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui aliaj între cele două tipuri de inteligență (cea cristalizată și cea fluidă), care duce la omnibus intelligence, adică la o medie a cărei curbă rămâne constantă pe traseul maturității. Un studiu mai vechi semnat de Lehman (apud Munteanu, 1994) vehicula o idee interesantă, și anume aceea că fiecare domeniu solicită prioritar fie inteligența fluidă (și atunci marile performanțe din matematică, muzică, poezie sau chimie se înregistrează la vârsta tinereții), fie inteligența cristalizată (ceea ce determină ca succesele eclatante din filosofie, istorie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către profesor a unei secvențe de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, implicând, de fapt, toți participanții și fiind compusă din următorii factori pe care-i vom detalia în continuare: conținutul, mediul, profesorul, organizația, grupul de cursanți, individul ce învață și cultura. Conținutul reprezintă un ansamblu de informații, valori, deprinderi, atitudini vehiculate pe tot parcursul procesului. Conținuturile se află în relație directă cu cursantul, acesta vine la un curs din dorința de a afla ceva nou, de a-și actualiza anumite cunoștințe, de a fi la curent cu direcțiile domeniului respectiv. Profesorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
operează mai multe tipuri de conținuturi ce trebuie luate în considerare în activitatea de proiectare: - în primul rând, subiectul planificat al materiei predate: activitățile și dialogul legate direct de „lecție”, subiect ce reprezintă doar o mică parte din ceea ce se vehiculează într-un proces de predare-învățare; - în al doilea rând, sunt subiecte neplanificate, care țin de materia predată și care nu pot fi surprinse în prealabil: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților" În literatura de specialitate putem întâlni numeroase modele de planificare, unele dintre ele fiind liniare, cu o succesiune de etape strict determinată, aceste modele fiindu-le utile mai ales debutanților, celor fără prea multă experiență în domeniu, iar altele vehiculând un set de elemente interactive, dinamice. Vom trece în revistă câteva dintre aceste modele, unele referindu-se la planificarea programelor dincadrul unei organizații, iar altele la proiectarea activităților de formare. Modelul Knowles (1970)tc "Modelul Knowles (1970)" Knowles și-a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tipuri de conținuturi pot fi puse în practică împreună: - în primul rând, este subiectul planificat al materiei predate: activitățile și dialogul sau comunicarea legate direct de „lecție”. Dar aceste subiecte planificate nu reprezintă decât o mică parte din ceea ce este vehiculat în cadrul procesului de predare-învățare; - în al doilea rând, sunt subiecte neplanificate ce țin de materia predată: idei noi, nelămuriri, subiecte conexe; - un al treilea tip de conținut este cel ce ține de „socialul” schimbului predare-învățare: regulile, convențiile și etichetele stabilite
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ce „arsenal” de metode, tehnici, mijloace didactice poate utiliza profesorul și cum le poate combina cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele de organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ambiguităților, explorarea implicațiilor, confirmarea achizițiilor); 2. formularea clară a obiectivelor predării (astfel încât să-i ghideze pe cursanți să-și proiecteze posibilele rezultate ale învățării, respectiv modalitățile de autoreglare și de autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
auxiliarele didactice și care este rolul lor. 4.2.3. Resurse în învățaretc "4.2.3. Resurse în învățare" Resursele de învățare sau materialele didactice sunt menite să întărească, să accesibilizeze conținutul vehiculat, oferind exemple sau oportunități de a le vehicula și a vedea cum funcționează. Au rolul de a oferi experiențe concrete care altfel nu ar putea fi ușor accesibile, de a motiva și a stârni interesul cursanților, de a mări capacitatea de retenție (știm că ne amintim mai mult
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite conotații, în funcție de realitățile educaționale de care încearcă să dea seamă: evaluarea sistemului de învățământ; evaluarea instituției de învățământ; evaluarea programelor școlare; evaluarea resurselor umane implicate în procesul de învățământ (elevi, profesori) etc. De altfel, nu doar sistemul de învățământ vehiculează noțiunea de evaluare. Toate întreprinderile umane presupun intervenția estimării și evaluării, ca acte de valorizare. Însăși necesitatea unor clasificări și ierarhizări, care apare la un moment dat, este în strânsă legătură cu valorizarea. Orice om își duce existența sub semnul
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
sau un model de analiză a unor date, dar simpla folosire a unor asemenea elemente, cu posibilități de aplicare, de altfel, destul de restrânse, nu reprezintă decât un Împrumut nesemnificativ de instrumentar metodologic, și nu o colaborare transdisciplinară veritabilă, capabilă să vehiculeze structuri conceptuale și perspective teoretice și metodologice În direcția imagologiei. De altfel, ideea potrivit căreia psihologia socială contemporană se ocupă exclusiv cu cercetări experimentale efectuate pe grupuri mici, fiind incapabilă să ofere o perspectivă globală (dacă se poate, și istorică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
desigur, un punct de referință), istoria mentalităților insistă asupra unor surse cum ar fi cărțile populare, literatura de colportaj, almanahurile și calendarele, iar pentru epocile mai recente, romanul de serie, presa și televiziunea, reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri În direcția unor categorii sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile și comportamentele colective. În același sens, istoria mentalităților folosește pe scară largă documentele figurative, imaginea plastică sau arhitecturală, potrivit ideii că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria relațiilor culturale poate fi considerată mai curând o disciplină de sinestătătoare, umanistă prin excelență și cu vocație de sinteză, și nu o ramură a istoriei sau a comparatisticii. În ceea ce privește problematica alterității, de care demersul său este profund legat, ea vehiculează o teorie a modelelor culturale și a interacțiunilor reciproce existente Între ele. Potrivit acesteia, contactele Între culturi se stabilesc prin intermediul unui filtru format din „imaginea celuilalt”. Ea selectează acele aspecte din personalitatea străinului care permit observatorului să se definească mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este determinată, În principal, de urmărirea calificată, planificată În mod rațional, a unor interese concrete. Există două niveluri de abordare a acestei probleme din perspectiva istoriei relațiilor internaționale. În primul rând, este vorba de analiza atitudinilor și a prejudecăților populare, vehiculate la nivelul larg al opiniei publice, prin presă și alte mijloace de comunicare În masă. De asemenea, interesează modul În care aceste opinii comune influențează politica oficială a statului respectiv. În al doilea caz, sunt vizate În special eforturile de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestei comunități, În ansamblul său, iar comunitatea respectivă este definită prin dimensiunea etnică („seminția”), dar și prin cea religioasă: românii năsăudeni se identifică și se diferențiază prin confesiunea lor greco-catolică. Se observă că În conceptul de națiune pe care Îl vehiculează Pop XE "Pop" se prelungesc Încă tradiții medievale. Mai Întâi, este vorba de Înțelegerea „națiunii” ca o corporație privilegiată, una dintre acele natio multiple care alcătuiesc corpul politic transilvan. În al doilea rând, ea nu este definită exclusiv pe criterii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de civilizație, remarcate sau „inventate” de călători, diplomați sau alți observatori străini, de regulă veniți din apusul Europei, care privesc cu mirare, compasiune sau condescendență sărbătorile ciudate, exotice ori primitive ale românilor; apoi, alteritățile promovate de diferitele Biserici, instituții care vehiculează, fiecare, un anumit set de sărbători, ca mărci ale specificului propriu. Uneori, alteritatea este promovată În mod manifest, pentru a-l descrie și a-l eticheta pe celălalt, pentru a se evidenția, astfel, prin diferențiere, propria identitate, care trebuie menținută
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
afirmații la adresa românilor, enunțate de geograful Martin Schwartner, afirmații pe care Maior le consideră defăimătoare și lipsite de temei. Analiza citatului dezvăluie În mod sugestiv modul În care imaginile etnice sunt instrumenta lizate de către cei care le produc și le vehiculează, cu scopul de a-și argumenta propriile puncte de vedere. Maior XE "Maior" preia aici un element important al imaginii de sine maghiare din secolul al XVIII-lea, care punea accentul pe caracterul multietnic al Ungariei, pe faptul că Între
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" Îi critică aspru pe intelectualii români de la Începutul secolului (Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Petru Maior XE "Maior" ), care, În opinia lui, nu au manifestat suficientă fermitate În fața primejdiei maghiarizării. Imaginile favorabile cu privire la maghiari, vehiculate de către aceștia, devin o țintă a atacurilor lui Papiu. Ele reprezintă, În cel mai bun caz, o dovadă de naivitate din partea celor care le Împărtășesc. În realitate, crede Papiu, aceste imagini sunt extrem de periculoase, deoarece adorm vigilența românilor În fața inamicului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că strămoșii românilor ar fi fost (și) ciobani, istoricii respectivi ezită să ne mai spună. Când este vorba de Miorița și de speculațiile Îndoielnice pe marginea baladei lui Alecsandri XE "Alecsandri" , totul este În regulă. Dar când aceleași idei sunt vehiculate de vreun istoric maghiar (quod licet Iovis...), evident, ele nu mai pot fi acceptate. În orice caz, fără a căuta cu orice preț similitudini senzaționale, dar facile, te surprinde constatarea că același clișeu poate fi Întâlnit și În relatarea din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îi au ca lideri pe preoții lor, nu au Însă lideri din punct de vedere național. Față de statul nostru nu au avut niciodată un efect negativ, nu au o clasă industrială și comercială, toată puterea lor stând În agricultură. Clișeele vehiculate de Gorove, Îndeosebi imaginea „carențelor culturale” ale românilor (handicap care este Însă remediabil), apar În multe alte descrieri ale românilor, care pun În lumină, În egală măsură, Înapoierea și potențialul pozitiv care le sunt atribuite. Farkas Ádám scria În 1838
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
replică scurtă, dar foarte dură, la adresa cărții lui Ürmösy, datată „din București, 13 martie” și semnată „Sükei”. Ea aparținea pastorului Sükei Imre XE "Imre" , parohul comunității reformate maghiare din București. Sükei dezmințea, În intervenția sa, cu vehemență două dintre afirmațiile vehiculate În lucrare. În primul rând, arăta că numărul maghiarilor din Țara Românească, estimat de Ürmösy la 12.000, nu e decât de 3.000, și reproducea numărul acestora pe localități, conform conscripției oficiale și propriilor sale evidențe. În al doilea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care se Întrezăreau pe sub cămășile țărăncilor, alteori de un simplu gest sau o privire fugară. Fantasmele călătorilor erau stimulate, În plus, de exotismul și misterul relaționate cu feminitatea Îndepărtată, orientală. Pentru a atrage atenția cititorilor, relatările de călătorie ale vremii vehiculau În mod deliberat imagini senzuale care nu Își puteau găsi un adăpost onorabil În alte contexte narative. După cum au arătat reputați cercetători, cum ar fi Edward Said sau Larry Wolff, Orientul secolului al XIX-lea a jucat rolul unui loc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție rurală. Un alt observator maghiar atras de farmecul româncelor, care scrie În aceeași perioadă de la cumpăna
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]