5,522 matches
-
c) gabioanele vegetale sunt coșuri rectangulare realizate din oțel protejat la coroziune sau alt material rezistent la coroziune sub formă de plasă, umplute cu pietre. Acestea pot fie ranforsate cu material geotextil și umplute cu pământ. Sunt utilizate pentru protecția versanților împotriva apelor de șiroire rapide din ploi torențiale, încorporând o parte din resturile angrenate în structura lor, acestea ranforsând gabionul și permițând fixarea plantelor. Fig. 10. Exemplificare de gabion vegetal. 1 - gabioane vegetale - coșuri rectangulare realizate din oțel protejat la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
Printre ei caprele negre țopăie nepăsătoare dintr-un țanc pe altul. De la Omu traseul turistic duce pe lângă stația meteorologică spre culmea Bucșoiu, apoi coboară prin Hornurile Mălăiești către Diham și Pârâul Rece... Când cobori spre Râșnov privirile îți alunecă pe versantul masivului Postăvarul, unde se află Cetatea Râșnov. De la Râșnov se deschid mai multe rute, una spre Brașov, alta prin Zărnești către Făgăraș, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește pe pantele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
nu ne oprim ca să respirăm aerul curat al Munților Apuseni și să ne lăsăm încântați de priveliști: „Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii. Apoi pașii ne poartă pe meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țară a Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de vizavi apare câte o casă răzleață. După ce traversezi
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țară a Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de vizavi apare câte o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în serpentine către înălțimi. Toamna foioasele și coniferele îți oferă o multitudine de culori, iar albastrul cerului este intens. Cu cât urci către pisc, cu atât ești
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
lumină,Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină.Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte,despre Betleem cu toți să luăm aminte! Suflete și inimi înspre azururi zboară,Îngerii se urcă - Domnul se pogoară !... XV. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
o latură și mărginită de o mlaștină pe cealaltă unde legiunile nu numai că nu s-au putut desfășura dar s-au încurcat și mai tare căutând să scape într-acolo. Dar, înconjurați de germanici din toate părțile, inclusiv dinspre versanții împăduriți, cele trei legiuni n-au avut nici cea mai mică șansă. Urmase un măcel cumplit, de trei zile, pe o ploaie torențială în care romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
care romanii luptaseră cu disperare și din care scăpaseră foarte puțini și nici măcar Quinticlius Varus nu scăpă, trupul lui fiind găsit în cele din urmă într-un morman de cadavre. Germanicii adoptaseră chiar tactica romană de luptă. Năvăleau cu toții dinspre versanții împăduriți și nu luptau decât un sfert de ceas apoi se retrăgeau și năvăleau alte trupe odihnite nelăsând nicio clipă de răgaz romanilor care luptaseră și ei fără odihnă și deși aceștia încercaseră cu mult curaj să se reorganizeze și
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
în județul Teleorman. Drăgășani-oraș al județului Vâlcea, celebru prin Vinul de Drăgășani și prin luptele pandurilor lui Tudor Vladimirescu în viile Drăgășanilor. Drăgești-comună în județul Bihor. Drăghiceni-comună suburbană orașului Caracal-Olt. Drăgoești-comune în județele Ilfov și Vâlcea. Drăgoiasa-depresiune intramontană tectono-vulcanică,pe versantul de Est al masivului Călimani. Drăgoiești-comună în județul Suceava. Drăgotești-comune în județele Dolj și Gorj. Drăgușeni-comune în județele Botoșani, Galați și Suceava. Drăguțești-comună suburbană în municipiul Târgu Jiu. (Mic Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopediei Române-1972) Această Zi, corespunde următoarelor zodii: Vărsător
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
mea pe Cruce (Meșterul Manole). Poetul ne provoacă prin cuvânt meșteșugit la o gimnastică christică a spiritului, la urcușul abrupt spre nașterea din nou, din apă și din Duh, la mântuire. Calea e redutabilă. Poetul este un alpinist temerar pe versanți suprahimalayeni. Îndrăzneala de a ataca pereții abrupți nu este dată oricui: Îi iartă pe micii, / Ce-i am, ucenicii. Li-e somn. Și li-e burtă (Meșterul Manole). Ce frumoasă exprimare pentru a arăta condiția primară, orbirea de nevoile bazale
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
mare colecție de cactuși din fosta Cehoslovacie și o inedită cale ferată pentru copii. Am fost și la periferie, unde exista un fel de stațiune, cu hoteluri și restaurante, toate amplasate într-o pădure deasă, de foioase, ce cobora de pe versanții muntelui Ore. Košice era un oraș curat, cu multe construcții cu arhitectură veche, în general în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
același om”, la Giordano Bruno: „Așa cum nu este posibil să te scalzi de două ori în aceeași apă a unui râu, si, după cum se spune, nici măcar o singură dată, la fel nu este posibil sa ... XIII. CEZARINĂ ADAMESCU - DE PE CELALALT VERSANT AL LUMII - CU OCHII DESCHIȘI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015. Elenă Buică Liliacul înflorit la poarta inserării Editură Anamarol, București, 2014 Cât de bine a știut această româncă să redea
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
importanți de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din bazin, dar și a unui număr cât mai mare de localități din zonele critice (preponderent comune); - în urmă analizării cauzelor producerii inundațiilor din ultimii ani, constatarea că scurgerile de pe versanți reprezintă un risc major de producere a inundațiilor, înregistrându-se importante pagube, a condus la includerea în scenariile exercițiilor de simulare a localităților afectate atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât și din scurgeri de pe versanți; - convocarea comitetelor județene
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” ; ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET (COMUNICATE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374849_a_376178]
-
că scurgerile de pe versanți reprezintă un risc major de producere a inundațiilor, înregistrându-se importante pagube, a condus la includerea în scenariile exercițiilor de simulare a localităților afectate atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât și din scurgeri de pe versanți; - convocarea comitetelor județene și locale pentru situații de urgență după primirea avertizărilor. Informațiile și avertizările difuzate pe timpul exercițiului vor purta mențiunea: „Atenție! Acesta este un exercițiu de simulare. Datele nu corespund realității!”. La sfarsitul exercițiilor de simulare se vor face
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMÂNE” ; ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET (COMUNICATE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374849_a_376178]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Recomanda > CEZARINA ADAMESCU - DE PE CELĂLALT VERSANT AL LUMII - CU OCHII DESCHIȘI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Elena Buică Liliacul înflorit la poarta înserării Editura Anamarol, București, 2014 Cât de bine a știut această
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
ființa. Pornită în căutarea sinelui, în căutarea sa inițiatică, ea învinge frica de moarte. Cunoașterea de sine se revelează ca o ispășire și tototdată, o rezolvare a neliniștilor ei metafizice. Scriitoarea exaltă valorile spirituale cosmice ale satului românesc de pe celălalt versant al lumii, cu deschidere spre toate zările spiritului. Elena Buică le face un portret simbolic colectiv țăranilor ei, așa cum i-a văzut ea întreaga viață. Apoi trece la genealogia numelui Buică, trecându-i în revistă pe principalii strămoși. Un alt
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
în toate mediile literare online, în reviste și asociații de cultură românești, fiind o adevărată ambasadoare a Limbii și Literaturii Române în toate colțurile lumii. -------------------------------------------------------- Cezarina ADAMESCU membru al USR Galați, 21 februarie 2015 Referință Bibliografică: Cezarina ADAMESCU - DE PE CELĂLALT VERSANT AL LUMII - CU OCHII DESCHIȘI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1520, Anul V, 28 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
2016 Toate Articolele Autorului Avalanșa Ninge,ninge,ninge-ntr-una fulgi dansează ne-ncetat. Albă-i pe Bucegi cununa, strat pe strat e așezat Apoi,se înseninează. Dezvelind o măreție, Jepii azi ne minunează cu alba împărăție Vezi acum luciri pe creste, pe versanți,vopsea de stele s-au gătit ca de poveste, Zânele sosind și ele Argintiu,cu irizații iată acum o feerie, jnepeni ,-cor în adorații- parcă spun :- Bijuterie ! Dar tăcerea e firească . Să credem că cineva ar putea să se gândească
AVALANȘA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375037_a_376366]
-
cu dânsul după ce episodul cu cameea se consumase, îi propusese după oarecare vreme să iasă împreună pe terasă. Afară începuse ușor să se însereze. Terasa era de fapt o mică esplanadă cu parapet din piatră clădită la capăt, dincolo de care versantul pintenului de deal, încununat pe culme cu minunatul castel, cobora abrupt până la malul Mureșului. De sus, pe deasupra coroanelor arborilor ce se înălțau avide spre lumină, privirilor li se oferea o vastă panoramă a văii și a cursului de apă. Am
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
care m-a dus la Radio și a discutat cu redactorul Boris Marcu, cel care a fost foarte impresionat de felul cum doineam și hăuleam în stilul autentic gorjenesc”. După prima chemare a scenei, pe când scena i se părea un versant, Polina Manoilă a avut colaborări de succes care i-au conferit șansa și puterea escaladării: Casa de Cultură „Nicolae Bălcescu”, sub bagheta maestrului Ionel Budișteanu, Ansamblul Tineretului și Studenților, dirijor Radu Voinescu, Ansamblul „Doina” al Armatei, căruia i-a rămas
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
așteaptau ca în curând fantasmele nopții să-și facă apariția de prin tufișuri. Înaintară încet ca nu cumva să rătăcească acea cărăruie îngustă. După scurt timp, aceasta se afundă într-o văgăună unde trona întunericul. Descălecară și trecură pe celălalt versant. În față se ivi o râpă adâncă de douăzeci-treizeci de metri unde se aflau mormintele vampirilor. Cu caii de căpăstru ocoliră prăpastia și coborâră. Pajiștea era luminată de razele reci ale astrului nopții, lăsând să se vadă niște movilițe de
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > MOLDOVA - PĂMÂNTUL SFÂNT AL ȚĂRII Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Din Complexul Turistic Borșa șoseaua se desfășoară în serpentine pe versant până la Pasul Prislop, din nordul Carpaților Orientali, unde călătorul poposește câteva minute ca să admire crestele Munților Rodnei cu Vârful Pietrosu. Coborând din Pasul Prislop spre răsărit traversezi lanțul nordic al Carpaților Orientali și treci granița în principatul Moldova. De fapt
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
în satul natal, Căianu Mic și se prevestea încă de atunci drept un talent ce va confirma, dar prezența sa într-o emisiune la Radio București a produs efectul unei surprize copleșitoare. De la acest prag începe suișul către vârful de versant al muzicii populare și folclorice românești. Reclădit pentru exactitatea cunoașterii, acest drum pornit în 1987 când devine solist al Ansamblului folcloric „Cununa de pe Someș” alături de care va cânta pe scenele naționale și internaționale, cum ar fi cele din Franța, Germania
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
mi scăldau obrazul și înfloreau într-un adevărat șuvoi argintiu în barba-mi tremurândă, cenușie spre alb - precum albul zăpezilor de pe piscurile munților scanat din pâclele de ceață și aburi țâșnind din gheizerul ierburilor alpine ce presară din loc în loc versanții Meridionalilor dimprejurul satului. Eram îmărmurit de surpriză, prima oară în viață când atâția prieteni și colegi întrun cadru atât de elevat îmi făceau o asemenea onoare, mie, nedeprins cu astfel de mondenități și răsfățuri, „excentrități” sau „intimități” potrivite la case
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
obiectele de cult au ajuns la Mitropolia Moldovei de unde pomelnicul a fost trimis la Expoziția din 1906. Alt Rediu Aldei (comună Aroneanu), de unde ar putea proveni obiectul, se situează la aproximativ 4 km de centrul comunei, pe direcția nord-est, pe versantul nordic al dealului cu același nume. Deși este atestat documentar din 1772, cu o biserică din 1718 cu hramul Sf. Ilie Tesviteanul, începuturile existenței sale se pierd în trecut. Biserică a suferit modificări, adăugiri în sec al XIX-lea și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
se aventura după murele coapte, mirosul nocturn al crinilor aflați lângă ferestrele deschise, cotrobăitul veverițelor prin podul casei după alune, ereți ce-și înfigeau în timpul zborului ghearele în pieptul porumbeilor, detunăturile asurzitoare, urmate de apele învolburate ce se scurgeau de pe versanți, smulgând punțile și tot ce mai întâlneau în cale. Tot stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, deodată mi-am adus aminte de titlul acestei povestiri, care era, de fapt, titlul unui film în regia lui Piotr Todorovski: AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]