3,681 matches
-
încolo e bine, mulțumesc. Zilele trecute, Gri. Acatrinei — primarul orașului — parcă îmi spunea că actualul proprietar vrea s-o vândă. Nu se poate! Cine are atâția bani să c umpere o asemenea Străbunică a literaturii și culturii noastre, care po vestește despre Creangă, Gane, Gorovei, Sadoveanu, Dragoslav, Lovinești, Stino și câți vor mai fi ? Mi s o fi părut că-i de vânzare. Poate e numai bună pentru a fi donată și transformată în casămuzeu.” GEORGE LESNEA (n. 25 martie 1902
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. CÂNTEC VECHI Odinioară, ținutul Hârlăului era unul din cele mai frumoase a țării. Astăzi însă și-a pierdut până și numele și, în adevăr, e păcat, căci, făr-a vorbi de podgoria Cotnari, vestită prin vinațele sale, în el găsește cineva deal ul Cătăl inei, de care, deși istoria nu pomenește, tradiția ne spune că se nu mește astfel de pe numele unei prințese române, care scăpase de o năvală dușmănească în vârful lui, unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aista altul nu poate fi mai bun. - Bune sunt toate, măria ta, mormăi apăsat preotul, cu privirea piezișă. Toate sunt bune, căci sunt de la Dumnezeu. Spune-i asta, măria ta. - Părinte Nicoară - răspunse beizade - îi spun orice vrei și te vestesc că ava Paul nu se dă înapoi să dezbată cu sfinția ta orice fel de lucruri filosofești, căci e bărb at învăț at. - Ba asta nu, căci eu nu s om învățat, măria ta. Noi aicea abia ne vedem capul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș. Deci veniseră buluc, cu ifos și cu nerăbdare. Dugheana Cotnarului însă (pustie) păzea cu muștele ei, încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unor reprezentanți ai marilor neamuri din antichitatea păgână. Prin analogie cu înțelepții și profeții Vechiului Testament, ci sunt înfățișați cu fața întoarsă din veacul mizeriei adamice către Hristosul lumii, a cărui venire pe pământ au presimțit-o nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care Erminiile le atribuie fiecăruia și în care ei articulează aproximativ profeții rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieții. În leagănul unde doarme sau gângurește un nou venit, se dezghioacă sub ochii noștri, din adâncimi pe care nu le stăpânim, un miracol de puritate și candoare din altă lume. Filosoful american Emerson, în minunata-i corespondență cu Carlyle, vestindu-i acestuia nașterea unui copil, îl numește cu o bucurie aproape extatică „mugur de Dumnezeu”. Și dacă e în această lume ceva ce oglindește în chip firesc dragostea de oameni a lui Dumnezeu, care plouă mila cerească peste buni și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însă mama sa era o creștină adevărată a Bisericii, o femeie de o rară blândețe și dragoste, care i-a insuflat și i-a dăruit multă dragoste. Monica a jucat un rol deosebit în îndreptarea fiului său. Ea a rămas vestită în istoria creștinismului ca model pentru mamele și văduvele creștine din toate timpurile. Studiile le începe în localitatea natală, le continuă la Madaura, iar după moartea tatălui său, se mută în Cartagina, capitala Africii de Nord. Aici își continuă studiile
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în Biserică, cuvântul mântuirii cu toată încrederea, împotriva ereziilor din Africa, îndeosebi împotriva donatiștilor, maniheilor și păgânilor; pentru aceasta el făcea cărți și improviza cuvântări spre admirația și bucuria de negrăit a creștinilor [ortodocșilor], care nu treceau sub tăcere, ci vesteau până unde puteau lucrul acesta. Și astfel, cu ajutorul Domnului, Biserica ortodoxă din Africa a început să ridice capul, după ce multă vreme zăcuse înșelată și apăsată prin întărirea ereticilor și mai ales prin aceea că partida lui Donat rebotezase cea mai
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Augustin a scris și a vorbit numai împotriva pelagienilor. Din această observație s-a inspirat și istoricul literar, preotul Ghenadie de Marsilia, care apreciază scrisul lui Augustin: „Augustin din Africa, episcopul cetății Hippo Regius, bărbat de erudiție divină și umană, vestit în lume, cu credință curată, cu viață neatinsă, a scris câte nu se pot afla. Cine s-ar putea lăuda că are toate câte a scris el, sau cine ar putea citi cu atâta zel cu cât a scris el
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
înțelepciune: de la aceasta, într-adevăr, ia povața orice suflet rațional, dar fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale potriviri”. Concluzia este clară: doar Hristos este învățătorul lăuntric, omul nefiind decât un instrument care vestește cunoașterea în afară, prin cuvinte. Ideea fusese expusă în mai multe rânduri în Evanghelii: „Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar toți sunteți frați... Nici învățători să nu vă numiți, că Învățătorul vostru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Rai, Adam și Eva puteau să vorbească direct cu Dumnezeu. Dumnezeu a vorbit părinților noștri prin prooroci. Revelație (pe cale) naturală Omul înzestrat cu rațiune își poate da seama că toată lumea înconjurătoare este creația lui Dumnezeu. Revelație (pe cale) supranaturală Îngerul o vestește pe Fecioara Maria că va naște un prunc. „Prin credință înțelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut cele ce se văd” (Evrei 11, 3) Domnul nostru Iisus Hristos le vorbea oamenilor despre Împărăția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
numai într-o altă viață, dar și în aceasta. Mă gândesc la toate acele povești, legende și glume despre un Don Juan îmbătrânit. Dar Don Juan e dinainte pregătit pentru ce-l așteaptă. Pentru un om conștient, bătrânețea și ceea ce vestește ea nu înseamnă o surpriză. Căci nu e conștient decât tocmai în măsura în care nu-și ascunde întreaga ei oroare. Exista la Atena un templu consacrat bătrâneții, unde erau duși copiii. Cu cât râdem mai mult de Don Juan, cu atât chipul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dostoievski este umilința, "rușinea", după cum îi spune Stavroghin. Dimpotrivă, o operă absurdă nu dă nici un răspuns, iată toată deosebirea. În încheiere, să notăm că absurdul e contrazis în această operă nu de caracterul ei creștin, ci de faptul că ea vestește viața viitoare. Poți fi creștin și absurd. Există exemple de creștini care nu cred în viața viitoare. În legătură cu opera de artă, ar fi deci posibil să se precizeze una din direcțiile analizei absurde, așa cum s-a putut întrezări în paginile
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
prin pustii, ca să câștig nebunia aceasta și pentru tine să o prăpădesc astăzi pe ea? Nu!" (Pentru avva Ammona, 9) A auzit odată stăpânul locului despre avva Moise și s-a dus la Schit ca să-l vadă. Și i-au vestit unii bătrânului de aceasta. Atunci s-a sculat să fugă în luncă; dar pe cale l-a întâlnit dregătorul (neștiind că este el) și i-a zis: Spune, bătrânule, unde este chilia lui avva Moise? Le-a zis lor avva: "Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
inclus și un exemplu, o tânără familie cu 5 copii care sugerează că nu se vor opri aici, sunt încă tineri (mama 33, tata 41, ambii cooperatori). Humuleștii, un simbol al copilăriei perpetue (4/1987, p. 13) - o altă zonă vestită prin natalitatea ridicată; studiu de caz: mama muncitoare, tatăl mecanic, au 6 copii și se declară ca fiind foarte fericiți, mai ales că statul și partidul comunist îi sprijină și îi ajută să-și îndeplinească visele. 1.7. Cine știe
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vorbește el într-un loc (IV, 81) despre un vas mare de aramă ce l-a văzut cu ochii săi în țara numită Exampea între Boristene (Nipru) și Hipanis (Bug ) Aiure (IV, 82) arată cum a văzut el piatra cea vestită de lângâ Tiras (Nistru), pe care era întipărită urma unui picior de uriaș, al lui Hercule, după cum pretindeau grecii de pe malurile Pontului. El a cunoscut deci țările noastre dintr-o apropiere oarecare; a cules relațiunile sale asupra lor de la popoarele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fusese surgghiunit la Torni, descrie după însuși a lui vedere incursiunile lor: ,, Atunci dar când Pontul și Dunărea spumândă, De iarnă îmbrățișate prind pielița de gheață Pe-a Istrului lucioasă și măturată cale Călări pe cai sălbatici vrăjmașii vin încoace Vestind a lor sosire săgețile ce zboară Și rămânând drept urmă pamântul despoiat. Țăranii fug departe lăsând cîmpia pradă Și barbarul râpește puțina-i avuție Tot ce putea să strângă săteanul prin sudoare Și carele și turma și sărăcia-i toată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu putință să atribui conjunctura și coincidența tuturor acestor evenimente numai jocului de moment al hazardului. Faptul că aceste Întâmplări s-au derulat Întocmai sădește capacitatea premonitorie a oracolului. Și ce să mai spunem despre acea profeție care i-a vestit pe romani cu aproape cinci sute de ani Înainte, pe vremea când fuseseră nevoiți să lupte concomitent aproape cu toate neamurile ce-i Înconjurau, despre războaiele civile pe care le-au susținut Împotriva sclavilor răsculați?3 În asemenea cazuri, prezicereanu
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Zeu despre viitorul fiilor săi, Îi răspunse că trei dintre ei vor domni. Atunci Deinomenes făcu următoarea remarcă: (C) „Va fi, fără Îndoială, spre nenorocirea lor, stăpâne Apollo.” - „Același lucru ți se va Întâmpla și ție, grăi Zeul. Ți-l vestesc de pe acuma.” (Adresându-se apoi celor de față:) Știți bine că Gelon era suferind de hidropizie, iar Hieron de litiază, Încă de pe vremea când au guvernat ca tirani. Cel de-al treilea fiu, Thrasybulos, după o scurtă guvernare, hărțuit de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
valoarea comandanților și a comandantului suprem. În valoare și motivație trebuie să căutăm superioritatea armatei comandate de Ștefan cel Mare, de a cărui iscusință nu se îndoiau nici cronicarii turci „deoarece era meșter în lupte, avusese multe războaie și era vestit printre regii ghiauri prin șiretenia sa”, după cum se exprimă cronicarul Kadja Hussein . Structura oastei românești victorioasă la Vaslui trebuie să fi respectat structura social-economică a Ță rii RomâneștiMoldova și, sub nici un motiv sau condiție, nu poate fi considerată o oaste
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aici o proză căreia îi priește mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul rând, al lui G. Ibrăileanu) și învingându-și propriile temeri, B. scrie romanul Europolis (1933). O scrisoare neașteptată stârnește vâlvă între locuitorii Sulinei, vestind revenirea lui Nicola Marulis din ținuturile de peste Ocean. În micul port cosmopolit de la gurile Dunării, unde alternanța de prosperitate și colaps economic, de somnolență și febrilitate intră în ciclicitatea firească a locului, totul se poate schimba peste noapte. Într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
a Moldovei secolului al XlX-lea sosise deci timpul înființării de târguri în diferite puncte ale țării tocmai ca semn al unor mișcări economice în primul rând. Prin organizarea târgurilor, boierii simțeau nevoia aducerii unor străini, mai ales a evreilor, vestiți pentru alijverul țării și a lor. Așa se explică cum a sosit la noi în Moldova elementul jidovesc, ca factor necesar de dezvoltare economică a țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă mâncată timp de două săptămâni. Dar nu birul era principala povară a țăranului, cât diversele servicii obligatorii - angaralele, harabalele, claca, transporturile obligatorii, caii de olac, repararea drumurilor și podurilor etc. Satele clăcășești erau vestite prin ceea ce se numea birnicul havalelor sau hanologii. Censul în natură se datora tot împrăștierilor de populație, a hotarelor neocupate, cel ce ocupa dădea stăpânului locului, ca o arendă, cens din toate: din toate roadele pământului - din pâne, din fânul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate țările, l-au dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp, la ger, fiind iarnă de la care țiindu-l un an în temniță și bătându-l la tălpi i-au luat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii, dar și proprietarii, printre care și mânăstirile erau factorii interesați să aibă și să întrețină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]