2,162 matches
-
Cinci obiective din comuna Dagâța sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de la „Cetatea Mare” („Cetatea Gârbești”), aflat la 3 km nord-nord-est de satul Boatca, cu vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de pe „Dealul Țintirim II” din marginea de sud-est a satului Dagâța, cuprinzând așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolul al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu) și
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din Epoca Medievală (secolele al XVI-lea-al XVIII-lea). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de „la
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB. În rest, alte șapte situri arheologice și alte trei clădiri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Situl arheologic de la „Bogdăneasa” (1 km vest-nord-vest de satul Băiceni) conține
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de municipiul Timișoara, pe malul drept la Begăi Vechi. Drumul comunal 58, care străbate localitatea, leagă Cerneteazul de Giarmata și drumul național DN691 la est (2 km) și satul Covaci la vest (2 km). Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române. Prima atestare documentara datează din 1470. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case. În 1924-1925 se numea "Cernești". La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună. Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește și azi. În 1924-1925 se numea Cernești. La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună, după care a intrat în componență comunei Giarmata. Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române, pe aici trec urmele sântului român. Prima atestare documentara datează din 1470. În evul mediu, după cum reiese din documente, era denumită Cserneczhaza. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case.[1] După cucerirea Banatului de austrieci
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
și Dealurile Lipovei care încep la nord. Cea mai importantă arteră, drumul național DN691 Timișoara - Lipova, trece la 5 km est de sat. La sud se învecinează cu Bencecu de Sus (2 km). Are halta proprie la calea ferata Timișoara-Radna. Vestigiile arheologice descoperite aici dovedesc prezența unui așezământ care datează din secolul III. Tot în apropiere trece și sântul român. Hartă lui Cristof Winkler o amintește ca fiind locuită de români. În 1456 era proprietatea a lui Iancu de Hunedoara și
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
62 aeroporturi civile (din care 22 internaționale). Actualmente, se află în desfășurare o multitudine de proiecte în domeniul transportului multimodal. În superbul oraș Alcantara, alături de impresionantele ruine datând din perioada Imperiului, se înalță azi o construcție care contrastează puternic cu vestigiile trecutului. Este vorba de legătura Braziliei cu viitorul: Centrul de Lansări din Alcantara (CLA), poarta către stele a gigantului latino-american. Inaugurată în 1983, baza spatială de la Alcantara va intra în 2002 în clubul select al celor opt centre de lansări
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
a început să se dezvolte ecoturismul. În secolul XIX numeroase triburi amerindiene au migrat spre această regiune în urma persecuțiilor coloniștilor din celelalte regiuni ale Americii de Sud. Acest lucru a contribuit la o bogăție culturală excepțională a acestui mediu, unul dintre ultimele vestigii vii ale culturilor precolumbiene amazoniene. Un alt lucru important în Guiana Franceză sunt vestigiile penitenciarelor de muncă forțată, în special cele din insulele din largul coastei, multe dintre ele găzduind deținuți notorii. În orașele de coastă, populația este similară celei
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
spre această regiune în urma persecuțiilor coloniștilor din celelalte regiuni ale Americii de Sud. Acest lucru a contribuit la o bogăție culturală excepțională a acestui mediu, unul dintre ultimele vestigii vii ale culturilor precolumbiene amazoniene. Un alt lucru important în Guiana Franceză sunt vestigiile penitenciarelor de muncă forțată, în special cele din insulele din largul coastei, multe dintre ele găzduind deținuți notorii. În orașele de coastă, populația este similară celei din celelate insule caraibiene, existând și aici simbioza creolă între cultura europeană și cea
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
Daia Română este situată în Podișul Secașelor. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), epoca fierului (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d
Daia Română, Alba () [Corola-website/Science/300237_a_301566]
-
contrafortului calcaros al Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind descoperite importante vestigii din epoca dacică și daco - romană: urmele unui castru roman și al unei "villa rustica" - ce apare în drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
și astăzi în toponimia locului că "drumul lui Traian". În jurul castrului s-a dezvoltat așezarea civilă. Urmele acesteia ies la iveală peste tot in vatra satului, motiv pentru care așezarea a fost cercetată încă din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile române descoperite sunt păstrate în parte în colecția școlii, altele în muzeele din Aiud, Albă Iulia, Cluj-Napoca și Turda. Așezarea de la Razboieni-Cetate, probabil antică Salinae, a fost un puternic focar de romanizare a comunităților autohtone de daci din împrejurimi. Documentele
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
de 2 m, legate de fântână cu un mortar dur. Într-un sector de cca 8000 mp se găsesc urme de piatră șlefuita, aduse din altă parte (granit, gresie, porfir etc.) și urmele unui terasament. Unii istorici afirmă că aceste vestigii au aparținut cetății Sodi, atestata documentar în sec. XV-XVI. În apropiere, lângă "Dealul Căprii", unde s-au găsit urme dacice și feudale (sec. XII-XIII) este vechea albie a Mureșului, existentă până în secolul al XIX-lea; în evul mediu erau în
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
este "Glogovăț", derivat, potrivit legendei, din "Glogov", numele unui haiduc care a trăit în acest ținut în secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară a localității datează abia din 1752, însă, pe teritoriul ei, săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii importante, semne ale unor locuiri foarte vechi. O așezare datată în secolul al V-lea, o alta din secolele XI - XII și morminte din secolele IX - XI au fost găsite în locul numit astăzi "La Movile". În apropierea șoselei naționale, pe
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
importantă în spectrul economic al așezării. Investiții mari s-au înregistrat în domeniul construcțiilor și mai ales al construcțiilor de locuințe. Localitatea Vladimirescu este atractivă atât prin valea Mureșului și prin serviciile oferite de unitățile de profil, cât și prin vestigiile arheologice. În centrul satului, în locul numit "La Bisericuță", se află ruinele unei mănăstiri romanice, atestată documentar în secolul al XIII-lea cu numele "Bizere". Din această mănăstire benedictină veche se mai păstrează doar ruinele bisericii, care a fost o bazilică
Vladimirescu, Arad () [Corola-website/Science/300312_a_301641]
-
de vest a Țării Galilor. Tot aici se găsesc universitatea University of Wales Aberystwyth și Biblioteca Națională. Orașul este așezat între trei dealuri și două plaje, având câteva ruine de castele, un debarcader și un port. Pe dealurile înconjurătoare se găsesc vestigii ale unui fort din epoca fierului și un monument dedicat Ducelui de Wellington. De pe dealuri se deschide o priveliște încântătoare asupra golfului Cardigan. Fiind un oraș universitar, el găzduiește câteva mii de studenți. De-a lungul coastei se înșiră clădiri
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
incorporată parțial în structura administrativă a statului, transformând-o într-o unealtă a guvernării. Petru a abolit patriarhatul și la înlocuit cu un organ colectiv de conducere, Sfâtul Sonod, condus de un funcționar secular al statului. În aceste vremuri, orice vestigii ale formelor locale de autoguvernare au fost desființate, iar Petru a continuat politica înaintașilor lui de a obliga toată nobilimea să presteze servicii statului. Petru cel Mare a murit în 1725, lăsând o situație neclară a succesiunii și un imperiu
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
din județul Neamț ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe „Dealul Coșăriei”, la nord-vest de școala generală din Bârgăuani, cuprinde așezări din neolitic și din Epoca Bronzului; situl de pe „Dealul Nedeea” (lângă Ghelăiești) cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni); situl de „la Biserică” din același sat conține o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. și o necropolă din secolele al XV-lea-al XVIII-lea; situl din „Dealul Davidului” (lângă Homiceni) conține așezări
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, și a revenit la județul Prahova, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Adunați inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova este situl arheologic din vatra satului Adunați, unde s-au găsit vestigii din neolitic. Localitatea Adunați se înscrie între localitățile cu funcțiune dominant agricolă, suprafața terenului agicol fiind de 1489,11 ha (65% din suprafața comunei). Ca activitate predominantă este pomicultura. În cadrul suprafeței agricole ponderea importantă o au pășunile și fânețele care
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
61%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta faptul că pe teritoriul comunei Brazi s-au descoperit vestigii din neolitic ("în satul Negoiești"), din prima treaptă a fierului (în satul Popești) și din perioada geto-dacilor și din cea a formării poporului român ("în satul Bătești"). Atestarea documentară datează și ea de pe la începutul secolului al XV-lea, când Mircea
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1824), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1740, strămutată aici din satul Hlăpești), paraclisul „Sfinții Ioachim și Ana” (1840), stăreția, chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Localitatea Medieșu Aurit este situată pe malul drept al Râului Someș, în partea central-estică a județului, pe drumul județean DJ 192, la 22 km distanță de municipiul Satu Mare. În hotarul localității ce formează comuna Medieșu Aurit au fost descoperite semnificative vestigii arheologice. Situl arheologic din punctul Șuculeu este unul dintre cele mai intens cercetate și totodată unul dintre cele mai cunoscute de pe teritoriul județului Satu Mare. Cele mai vechi vestigii de pe teritoriul comunei se află între localitățile Medieșu Aurit și Potău, în
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]