7,806 matches
-
câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: Poftiți la o cafea! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 500, Anul II, 14 mai 2012
POFTIŢI LA O CAFEA! de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357887_a_359216]
-
în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal. Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere. Fiecare e singur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal.Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere.Fiecare e singur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Amurg). Bacovia observă și ajunge la concluzia că omenirea a fost un studiu care parțial s-a dovedit greșit pentru că omul dăruit nu a putut prin tot ceea ce a creat să ajungă la perfecțiune, ci s-a lăsat învins de vicii, neiubire de sine. Literatul conștientizează la un moment dat că poetul numai în singurătate poate trăi alături de „ființa supremă” care trăiește printre noi: „Te pierzi în golul singurătății / O, suflet, mereu de lume fugar” și continuă ca un adevărat cunoscător
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
câte-o starletă grave și demne ca la sacrificiu se văd pe rând într-o cabrioletă închipuind într-un oraș de cretă regala defilare, un deliciu; oricare: primadonă sau egretă țâșnesc prin bluze muguri de siliciu răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi țepoase ca ariciu’ cum se privesc geloase prin lunetă! Referință Bibliografică: La o cafea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi
LA O CAFEA de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358424_a_359753]
-
Aisberg care lovește Titanicul. Dar Titanicul nu se scufundă, scrie poeme despre iepurii din Cișmigiu. Aș vrea să am un laser special cu analizor, să văd mecanismul chimic din capul unui om care urăște. Mie îmi lipsesc ceva substanțe. Și viciul este o formă de viață, chiar înfloritoare. Unii trăiesc din automatisme, alții în haos. Dar automatismele sunt sterile, iar din Haos s-a născut Lumea. Viața publică te pervertește, te convertește, te corupe și chiar te ucide. Viața nu-i
SINCOPE de BORIS MEHR în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358482_a_359811]
-
în credință. Șoaptele capătă chip de eveniment și timpul defilează pe nostalgia unei lumi fără ideal. Fiecare e singur. Privește nimicul din el, aprinde lumânarea în cimitirul propriei definiții, surâde ca o formulă plină de senzații disperate și își lustruiește viciul de a se crede „așezat în centrul universului” . Și tocmai când antinomia gurii dă la iveală saliva - singurul martor rămas al sărutului - se înfățișează moartea hrănindu-l cu aceeași singurătate ce se înfipsese în oase la naștere. Fiecare e singur
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
goliciunea propoziției atârnate fanfaron de cerul gândului. Și fiindcă la periferia chiliei mele orele supraviețuiseră doar în câteva exemplare, am înțeles că prezentul mă comentase într-un manual, așezat cuminte în sacul cu atitudini, din spatele unei dimineți de amurg. *** Iubesc viciile, fiindcă mi-e frică de sfințenie. Nostalgia dezmățului duce la adevăr. Iată de ce-l urăsc pe Kant, moralistul! Construiește o lume fără dezgust, fără geamăt. Existența pură e dincolo de „cerul înstelat și de legea morală-n mine”. Nuditatea amantei ce-
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
între cer și vulgaritate. Aud clinchetul rugăciunii disprețuindu-mi intelectul. Vreau să mă tăvălesc în Eul pasiunii izbăvit de seducțiile gramaticii amorțite de obsesia logicii. Sentimentul nu mă poate salva, ci ofili. Să cuget pentru a crede că exist? Teologia viciului este un principiu etic ce nu are nevoie de rațiune. Ea se relevă simțului, singurul altar în care poți gusta împărtășania lăuntrică a Sinelui sinucis în imunitatea domestică a Cumințeniei. Mă uit în metafora inimii mele și simt cum Dumnezeu mi-
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
gândului alergând prin sufletul de gresie al străzii cu breton de vânt. Ca o dâră de rouă terfelită de pardesiul păianjenilor îndrăgostiți sub pleoapa felinarului cu vise de mahala. * ...Și te iubeam sub vesta ierbii, pervers și flămând ca un viciu, trăgând să moară. * Trupul mi se copilărea sub pardesiul privirii tale albastre. Oasele vântului învățau să cânte dimineața mahmură de bătrânețe. * Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit de tusea toamnei. Gândul îi alunecase printre degete
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
ridici Să vezi că tot ce îți dorești nu e aici Sa-nveti să ai curaj când ești condus de frici Că poți să ai tot ce-ai visat cu șanse foarte mici Probleme-apar te rup, te sparg Cercul de vicii devine tot mai larg Eșecul e un continuu deja-vu Satul să mai încerci să nu fii tu Găsești răspunsuri la întrebări mai vechi Dar alea noi vin zi de zi fără perechi Un nou obstacol, multe probleme se ridică Din
CAZI, TE RIDICI de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358054_a_359383]
-
datoria externă a ajuns la 5000 euro/locuitor! Consecința a acestei involuții fără precedent în istoria României a dus și la manifestări în interiorul comunităților rurale precum: abandonul școlar, forme ale violenței, copiii separați de părinți, demotivarea față de muncă, proliferarea unor vicii, politizarea excesivă a administrației publice, corupția unor autorități, lipsa orizontului pentru comunitățile de romi etc. În acest spațiu de sfârșit de lume - lumea ruralului românesc -, scriitorul Corneliu Leu, și colaboratorii săi din Asociație au încercat să găsescă o soluție la
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
elevă de talie, adresându-i printre dinți o înjurătură obscenă, în timp ce-o strângea puternic la pieptul său. Emanuela chicotind se lăsă moale în voia impulsurilor deja de necontrolat. Era prea excitată, prea pornită pe drumul fără de întoarcere al viciului. Atmosfera devenise încinsă și aceasta nu datorită căldurii degajate de șemineul în care încă mai străluceau resturile de lemn carbonizate, deasupra cărora pâlpâiau limbi de foc roșietice, ci din cauza trăirilor intense dintre cei doi. Pendulul din perete bătu ora douăzeci
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
flămând să înghit încă altele. Tot mult mai multe. Numele meu este ALCOOLUL !!!. Drag prieten, Demnitatea nu poate fi conservată în alcool ! Dar alcoolul poate fi depus la crucea Domnului Iisus și El poate să-ți elibereze inima de acest viciu ca să trăiești o viață curată și neprihănită pentru Dumnezeul cel veșnic. Dumnezeu să dea putere tuturor celor care se luptă cu alcoolul, ca să alegă Viața Veșnică. Doresc celor care încă mai sunt cuprinși de „ghearele“ acestui monstru oribil, să poată
CUGETĂRI (1) – MONOLOGUL ALCOOLULUI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350667_a_351996]
-
viață curată și neprihănită pentru Dumnezeul cel veșnic. Dumnezeu să dea putere tuturor celor care se luptă cu alcoolul, ca să alegă Viața Veșnică. Doresc celor care încă mai sunt cuprinși de „ghearele“ acestui monstru oribil, să poată renunța la acest viciu. Dar acest lucru, numai prin Jertfa Domnului Iisus se poate realiza. Atunci familia ta va fi fericită, prietenii tăi te vor respecta, iar tu vei fi un om împlinit. Sunt sigură ca aceasta îți dorești. Fericirea și împlinirea ta, cât
CUGETĂRI (1) – MONOLOGUL ALCOOLULUI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350667_a_351996]
-
blestem... Ei bine blestem pentru că atunci când muza îifulgeră mintea, artistul este obligat să se dezică de sine însuși, respirând prin fiecare literă așternută pe hârtie și trăind prin ochii și rațiunea cititorului . Și blestem de două ori : acesta este un viciu, la care nu poți renunța . Și câte suflete au căzut în patima acestuia . Totodată coala de hârtie este pentru artist prieten, confident și ideal, idealul fiecărui gând, fiecărui simțământ, fiecărei trăiri . Aceasta devine bariera de trecere din lumea noastră către
POVARA SCRIITORULUI... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350751_a_352080]
-
limitată de ochelari de cal. Nu cel mai bun din colectivul din care facem parte, din colectivul în care avem relații stricte de la om la om și cunoaștem atât omul cât și capra sa, colectivul în care cunoaștem calitățile și viciile fiecăruia, ar apare pe buletinul de vot. Nu! Centrul, în „grija sa pentru bunăstarea noastră”, ne „sugerează” omul potrivit la locul potrivit care, în opera lui I.L.Caragiale, nu este altul decât Dandanache. Acu putem vedea pe viu câți Dandanache
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
avuți au devenit deodată „dușmani ai poporului” nu numai în comunism care a ridicat acest deziderat la nivel de Lege. Totul, inclusiv cei multicei ani de tranziție spre o viață capitalistă, a reclamei comerciale excesive, a lenei instituționalizate, contribuie la vicii în asimilarea propriei culturi. Populația este ținută departe de carte „spre a nu avea parte” cum spune proverbul. Un om cult nu votează incultura, ca să nu folosesc cuvinte mai dure. Aici mai apare o eronată părere asupra culturii propagată de
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. Rezultă că art. 58 din legea criticată încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 16, art. 61 alin. (1) și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 11. Aceste vicii punctuale de neconstituționalitate, coroborate cu faptul că legea abundă în reglementări neclare, conduc la neconstituționalitatea legii în ansamblul său. Se subliniază că nereglementarea prin lege a aspectelor de principiu ale atribuțiilor funcției de grefier judiciar, grefier de ședință, grefier și
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
că art. 256-258 din Legea nr. 11/2024 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție sub aspectul securității juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigențele ce rezultă din principiul statului de drept. ... 44. Având în vedere viciul de neconstituționalitate constatat, Curtea reține că acesta are caracter dirimant cu privire la legea în integralitatea sa, întrucât afectează însăși racordarea noii reglementări la situația normativă pe care o repudiază. În lipsa acestei conexiuni între cadrul normativ vechi și cel
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
mi-au spus alți muncitori ce lucrau cu el și îi cunoșteau viața sa particulară. Sârmanul era prins între droguri, alcool și frecventarea cluburilor pentru a căuta prostituate. Oare ce poate fi mai rău, pentru un om? Muncea pentru aceste vicii, interesantă reacția lui atunci când am încercat să-i spun că are nevoie de ajutor. Parafrazes cuvintele lui: Nu, eu nu am nevoie să fiu salvat.” Nu puteam discuta această temă cu el. Sau poate am greșit că nu am insistat
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
omenește de mine și discutăm. Atunci simțeam o parte din el încă atât de plină de bunătate și de sentimente calde, umane, însă tot timpul simțeam, vedeam în acei ochi verzi suferinzi partea întunecată a ființei lui, plăcerea pentru acele vicii. Oare cum pot fi ajutați astfel de oameni? De câte ori îl vedeam un sentiment amestecat cu umor și suferința, mi se năștea în suflet. Avea o parte a ființei lui ce înveselea atmosferă din jurul său, o bună dizpozitie grozavă. Însă avea
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
am mai văzut și nici nu am mai aflat ceva despre el, poate ca să întors în Brazilia, posibil însă mă gândesc ce minunat ar fi fost dacă ar fi cautatat ajutor la Hristos ar fi putut să se lase de vicii și ar fi avut parte de un nou început. Dar cine stie poate că pînă la urmă și-a schimbat drumul în viață. Îmi dau seama că din afara este ușor să-i spui unui om din această categorie ce trebuie
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
nou început. Dar cine stie poate că pînă la urmă și-a schimbat drumul în viață. Îmi dau seama că din afara este ușor să-i spui unui om din această categorie ce trebuie să facă pentru a fi eliberat de viciul cel sugruma însă, a fi în pielea lui este diferit. Indienii din America de nord aveau o vorbă nu te grăbi să judeci un om dacă nu ai umblat cu mocasinii lui. Cine poate cântări durerea, lupta, agonia, plăcerea, repulsia
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
un om dacă nu ai umblat cu mocasinii lui. Cine poate cântări durerea, lupta, agonia, plăcerea, repulsia, dorința după înalt și sublim ce se zbate în interiorul unui om ce se luptă, iar uneori cade după un timp de biruința asupra viciului. Cum se poate obține triumful și reabilitarea persoanei respective în astfel de situații? Oare câți bărbați și femei se zbat în situații asemănătoare agonizând și căutând să-și așeze picioarele pe o stâncă solidă de unde să nu mai fie învinși
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]