2,248 matches
-
iubirea dumnezeiască ; iar pe cea de‑a doua, o dorește și o cere cu viclenie, voind să strice firea prin durere, ca să silească sufletul doborât de dureri să pună În mișcare gândurile de ocară Împotriva Făcătorului. „Dar cunoscând noi planurile vicleanului - subliniază Sfântul Maxim -, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne desfacem dorința de iubirea de Dumnezeu ; și să răbdăm bărbătește pe cea fără de voie, venită cu Îngăduința lui Dumnezeu, ca să ne arătăm punând mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
N‑ați citit Înfricoșătoarea amenințare a Domnului : «De cel ce se va lepăda de Mine Înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el Înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri ?ă (Matei 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean ? Ca să obțin ce, prin o viclenie ca aceasta ? Ca să câștig câteva zile ? Dar voi pierde toată veșnicia ! Ca să fug de durerile trupului ? Dar nu voi vedea bunătățile drepților ! Este curată nebunie să‑ți aduci cu măiestrie asupră‑ți pierdere și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Am sărit ca să deschid ușa chiliei și am văzut Înaintea mea o femeie cu capul acoperit. O Însoțea cineva care semăna cu Evanghelistul Luca și care a dispărut Îndată. Cu toate că eram sigur că aceasta nu era o nălucire de la cel viclean, pentru că avea o strălucire deosebită, am Întrebat‑o cine este. — Mucenița Eufimia, mi‑a răspuns aceea. — Dacă ești Mucenița Eufimia, vino să ne Închinăm Sfintei Treimi. Tot ce fac eu să faci și tu. Dar când Încă se mai afla
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
contractului social le consider] a fi mecanismul necesar îndeplinirii acestor acțiuni, deoarece ele nu posed] astfel de abilit]ți. Lupii, castorii, st]ncuțele și alte creaturi sociale, inclusiv toate rudele noastre primate, nu-și formeaz] societ]țile printr-un calcul viclean pornind de la o „stare a naturii” pe care Hobbes o numește un r]zboi primordial al tuturor împotriva tuturor. Ele sunt capabile s] tr]iasc] împreun] și uneori s] coopereze la îndeplinirea unor activit]ți că vânătul, construirea unui ad
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sfârșit, o epoc] final] în care adev]rul și binele vor triumfă. În eschaton, fiecare suflet unit acum cu trupul va trece un Pod al Separ]rii, care îl va conduce pe cel drept în paradis, iar pe cel viclean îl va întoarce din drum. În final, atât cel viclean, cât și cel drept vor fi supuși unui test, acela de a trece printr-un șuvoi de metal topit: pentru cel drept, va fi că o baie cald], pe când cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binele vor triumfă. În eschaton, fiecare suflet unit acum cu trupul va trece un Pod al Separ]rii, care îl va conduce pe cel drept în paradis, iar pe cel viclean îl va întoarce din drum. În final, atât cel viclean, cât și cel drept vor fi supuși unui test, acela de a trece printr-un șuvoi de metal topit: pentru cel drept, va fi că o baie cald], pe când cel r]u își va g]și sfârșitul. Etică eshatologic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În mod strict, la conținutul erotic. Strofa finală din versiunea lui Enea Hodoș XE "Hodoș" nu era Încă prezentă, iar la exclamația din refren („Dar nu-mi place știu de ce!”), răspunsul ținea cont doar de eternul capriciu feminin: „Că-i vicleană pentru-aceea!”, fără a se face nici o referire la naționalitatea cochetei invocate În versurile romanței. Ținând cont de aceste elemente, de faptul că poezia nu Îi aparține lui Iancu XE "Iancu" și că, În varianta din Foaie nu figura concluzia naționalistă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dar nu-mi place știu de ce. 25 Albu-i trupu’, rotund, naltu-i, De două părți ridicatu-i; Dar nu-mi place știu de ce. Din trup În jos supțiată, Cu brâu de argint legată; 30 Dar nu-mi place știu de ce. Că-i vicleană pentru-aceea! Capitolul V Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce Preliminarii la o istorie a imaginilor reciproce româno-maghiare În „cronica oficială” a Europei, așa cum a fost ea imaginată de istoricii ultimelor două secole, românii și maghiarii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu glas răutăcios: -Alelei! fecior de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
buletin de vot și este respins cu brutalitate, gardistul negru lovindu-l cu patul puștii. Limpede și pentru un oligofren, nu ? În schimb, după ce Ku Klux Klan preia controlul statului Carolina de Sud, se organizează noi alegeri, cam așa : negrii, vicleni și vicioși, ies din case ca să meargă la vot, dar dau cu ochii de klansmanii călări cu arma la picior - prin urmare, intră pâș-pâș la loc. Dl Griffith dă dovadă de o concepție asupra democrației de te trec fiorii... Cum
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cât bine îmbrăcat, „la costum”, deloc murdar de noroi, vaselină sau cărbune, e suspect, trebuie supravegheat cu atenție de oamenii muncii. Personajul Crețu, la rândul său, conturează portretul dușmanului activ și sângeros al noii orânduiri, sabotorul criminal : el este gras, viclean, alcoolic și frustrat sexual până la tentativă de viol. Umblă cu cuțitul. Este un anormal, un om rău și urât. Îl vom regăsi sub alte nume și în alte interpretări în Viața învinge, În sat la noi, Mitrea Cocor, Brigada lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Eroicii grăniceri, însuflețiți de Partid, îi vor prinde, firește, după lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic, se lasă prins în mrejele unei brunete focoase și viclene, folosită de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reflecte, pilduitor, în vreun film. Titus Popovici realizează încă o premieră, introducând personajul preotului catolic Potra. Prezentat mai întâi ca o minte luminată, tolerant (e gata să boteze copiii ortodoxului Andrei), omenos, el ne este dezvăluit în final ca un viclean apărător al ordinii burgheze, căci, când aceasta este cu adevărat pusă în primejdie, Potra se dezbracă de umanism și nu ezită să afirme : „Împotriva unor asemenea oameni [comuniștii - n.m.], numai armele mai pot vorbi”. Iată jus tificarea, post factum, a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui a fost mărirea necontenită a puterii personale. În atingerea lui a dat dovadă de curaj, inteligență, oportunism, tenacitate, cinism, de calități de strateg militar și diplomat ieșite din comun. Un adevărat Principe al lui Machiavelli, „viteaz ca Ahile și viclean ca Ulise”. În toate tratatele pe care le-a negociat, formula ca principală pretenție calitatea de monarh autoritar, cuvântul lui având putere de lege peste consiliul boierilor, și ereditar, puterea fiind transmisă automat urmașilor săi. În toate acțiunile lui a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care nu îngenunchează în fața Imperiului. Secvența spectaculoasă din palatul sultanului, în care Mihai Titus, spre deosebire de Alexandru cel Rău, nu îngenunchează, mulțumindu-se să încline scurt din cap, e o invenție. Ea nu se potrivește deloc cu multele compromisuri și „supuneri” viclene de care e plină cariera lui Mihai, un politician capabil, potrivit expresiei exasperate a cancelarului polon Zamoyski, „să jongleze cu lumea întreagă !”. Este chiar o discreditare a lui Mihai Viteazul prin Mihai Titus : după ce accepți să-ți cumperi în mod
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați deci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din această slăbiciune a lui a rezultat în final o lume golită de sens și plină de suferință, suferință de care Decsrtes s-a ferit toată viața. ) Omul a pierdut Paradisul pentru că s-a lăsat păcălit, înșelat de o creatură vicleană, de un geniu rău și Descartes știa povestea căderii omului. Tocmai de aceea , cu câtă grijă și determinare, cu cât uriaș efort de voință, își propune Descartes să înlăture orice ar putea să-l înșele și cu câtă consecvență se
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
6, dezvăluie interferența lor și inconsecvența cu care Descartes ne-a obișnuit; căci supoziția că Dumnezeu poate avea “plăcere să înșele” se îndepărtează de ideea Dumnezeului bun, apropiindu-se de ideea acelui “geniu rău, pe cât de puternic pe atât de viclean și înșelător”) Am lăsat la sfârșit ipoteza visului generalizat și a nebuniei căci ea mustește de implicații antropologice și înrădăcinări deopotrivă în filosofia antică și în gîndirea medievală. Posibilitatea visului generalizat este evocată prima dată în Discurs și dezvoltată în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
concepții; și dacă prin această metodă, nu va fi în puterea mea să mă înalț la cunoașterea nici unui adevăr, cel puțin va sta în puterea mea să mi suspend judecata, să nu aprob falsul... încât oricât de puternic și de viclean ar fi el, să nu poată niciodată să-mi impună ceva.”“ Manebo obstinate în hac meditatione defixus, atque ita, siquidem non în potestate mea sit aliquid veri cognoscere, at certe quod hoc quod în me est, ne falsis assentiar, nec
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Pârjolul, adus din Spania în Hirschau, se întinde cu repeziciune și pătrunde, odată cu Frederic II (1194-1250) în palatul regal. Crescut de Papa Inocențiu III, nepotul lui Barbarossa, a fost cel mai nerecunoscător discipol față de maestrul și protectorul său. Frederic era viclean, necredincios, ocrotea științele interzise, fiind el însuși un bun cunoscător al matematicii și astronomiei. A construit o boltă de aur, figurând cerul, în care s-au încrustat pietre prețioase, închipuind stelele. Nu mai puțin credul a fost Frederic III (1440-1493
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
simt după mâna lui, este și mai mare decât a mea. Aha, simt înaintea lui, poate vrea să îmi ia locul, chiar să-mi treacă înainte, să ajngă înaintea mea, îl stiu este un fost brutar din Diebeck, o pușlama vicleană cu un aer umil și supus de rob al domnului... De acum, știu, cel care ne-a dus de nas (prea târziu acum să dăm înapoi) era chiar bătrânul Pieter Bruegel. Numai el, cu ochii lui pătrunzători, putea să-și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu adevărat, este fiul viperelor celor ce au mâncat mana în pustie și au cârtit asupra Hrănitorului; că încă fiind în gura lui bucatele, cârteau asupra lui Dumnezeu, nemulțumitorii" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Vecernie); "Iuda sluga și vicleanul, ucenicul și pizmărețul, prieten și diavol" (În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude); "Astăzi și-a pus aspră Iuda sugrumare pentru bani și s-a lipsit de amândouă viețile: de această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În Sfânta și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înfățișând peisaje și compoziții atrăgătoare din vegetația pădurilor, fiind un îndrăgostit și un împătimit de imaginile naturii, a lacurilor de albastru apelor, de cele mai multe ori (fiind și pescar) își mai agață în „tablou” si câte un clean (fără să fir viclean).” (Mihai Vintilă „101 pete de culoare”) Ferdinand Elena 1952 Pictor Născută la 3 septembrie 1952, Târgoviște, jud. Dâmboviță. Studii: Absolventă de liceu; Școala Populară de Artă din Târgoviște. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
când este singur și Înfometat, dar și Îndrăzneala nemărginită pe care o manifestă chiar În prezența omului. Dacă nu sunt alertați câinii, pleacă nestingherit cu oaia În spinare de la stână. Precizăm că inteligența lupului este strâns legată de comportamentul său viclean, de modul cum comunică cu semenii săi În diferite Împrejurări și cum acționează pentru procurarea hranei zilnice. Este unanim recunoscută inteligența câinelui-lup (ciobănesc german sau cehoslovac) pe care au dobândit-o de la lup, de unde este foarte bine cunoscută și zicala
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai ascuțită, iar ochii au devenit mai oblici, ca și linia corpului care coboară lin, de la trenul anterior spre cel posterior ca și la lup. Se menține În parte caracterul fioros de fiară sălbatică, exprimat, În rezumat, printr-un comportament viclean, suspicios și neîncrezător, imprevizibil, gata permanent să atace când este atacat sau deranjat. De altfel, presupunerea Împerecherii dintre lup și câinii existenți pe vremea aceea era cu mult timp În urmă atestată de Învățații vremii. Iată că, Încă de prin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]