6,708 matches
-
Cotidianul”, editor executiv la „PRO TV Magazin”, editor al „Ziarului de duminică”, suplimentul cultural al „Ziarului financiar”. Colaborează cu poezie la „Luceafărul”, „Nouăzeci”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare” ș.a. Debutează, ca student, cu ciclul de poeme Vid de memorie, în revista „Nord” (1981), iar prima carte, Ieudul fără ieșire, îi apare în 1994, autorul obținând premii pentru debut din partea Uniunii Scriitorilor, a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a revistei „Poesis”, precum și Premiul Festivalului Național de Poezie de la Sighetu
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
un mort”; „și tu departe de toate acestea. / dincolo de propriile gesturi. îndeplinite reflex. / cauterizându-ți golurile memoriei / frica”. Poemele transcriu o metafizică a existenței, ale cărei repere tematice, revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi e prea târziu”. Războinicul
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi e prea târziu”. Războinicul cu ciorapi de piele continuă această radiografiere a cotidianului, însă aici faptul comun este nu o dată supus insolitării generatoare de imagini stranii, simbioză de tehnică expresionistă și suprarealistă
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
și frânturi din conversații cotidiene), pueril și atent manufacturat, poemul transferă senzația de plictiseală dinspre tematica spre retorica discursului. În fond, complicata armătură sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine controlată, care secretează continuu același sentiment al vidului semantic: „Între niște oameni de secol trecut/ care cască și umblă în căutare tare are re/ (probantur amicitiae)/ stau duminica în pat picotesc merg pe stradă și moțăie/ lumea e făcută parcă pentru ei/ pentru somn/ veșnicul/ mă simt de
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
conținut, că cititorul e angajat în discutarea unei problematici nu e lipsit de însemnătate. Aceleași observații pot fi făcute cu privire la romanul Scarabeul sacru. Aici personajele sunt concepute ca niște structuri psihologice în permanentă schimbare, de unde și senzația de inconsistență, „obsesia vidului”. Magda afirmă direct: „ceea ce se schimbă nu există”, Georges Fotiade crede inițial că efectiv există, dar când atinge ceva totul se destramă și „golul își arată fața”, astfel încât personajul se imaginează permanent pe buza prăpastiei, iar lui Leon Bulgăreanu schimbarea
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
din unele romane ale lui Eugen Barbu. Volumul cel mai reprezentativ, Scrisori bizantine (1974), a fost văzut ca o „adenda lirică la Princepele” (Laurențiu Ulici), formula cuprinzând implicit o judecată defavorabilă imitatorului: „Prea mult aur, prea multe candele/ uneori/ simt vidul bizantin prin toți porii/ plutesc printre hărți balistice/ și-n loc să cânt cu glasul fumegos/ „Kyrye, Kyrye, Eleyson!”/ cu voce aspră număr meterezele/ și garnizoanele/ și umbra mea încoifată împinge seara în fântâni”. Referințele predilecte (protoistoria traco-getică, Zamolxe - „Fie
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
livrești. Așa se întâmplă, de pildă, în Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A. M., unde se conturează o atmosferă sordidă, de mitocănie generalizată, cu navetiști apatici, cu seraliști semianalfabeți și cu duhori de țuică, peste care plutește sumbru obsesia vidului și a ratării: „e cazul să ieșim și noi/ balul bobocilor deși a început/ atacul nemilos al cheliei e cazul/ să dați și voi ceva nu-i așa un început fericit/ mult succes în carieră hip hip ura/ și la
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul o numește, în antologia Profetul la marginea imperiilor (2000), studiu de interferență. Alt segment al liricii lui este reprezentat de volumele Astrul cojilor de ou (1982), tripticul Falii (1983-2000), Vrăjitorii marelui vid (1997) și de Legenda (1998). Aici textele joacă rolul unor nuclee care, deși sunt marcate prin titluri, alcătuiesc poeme ample, unitare semantic. În culegerea de însemnări de călătorie Drumuri prin Moldova (1987), scriitorul nu își dezminte vocația: imaginile care i
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
Vaslui, 1982; Falii 1, Iași, 1983; Cabinetul doctorului Apollon, București, 1984; Tihna scoicilor, Iași, 1985; Falii 2, Iași, 1986; Drumuri prin Moldova, București, 1987; Căruța cu nebuni, Iași, 1992; Dorință și sinapsă, Iași, 1992; Mișcarea cerească, Iași, 1993; Vrăjitorii marelui vid - Magicians of the Emptiness, Iași-Springfield, 1997; Legenda, Iași, 1998; Falii 3, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, București, 2000. Traduceri: Antonietta Dell’Arte, Bagheta magică, Iași, 1995; Luigi Attardi, Nonsens, Iași, 1995; Souleiman Awwad, Între trandafiri și cer, Iași, 2000
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
într-o sintaxă de melopee. O nouă etapă anunță volumul Cavalerul din drezină (1992), care atestă reorientarea poeziei către dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese structurale ce caracterizează societatea globală nu influențează evenimentele din cadrul întreprinderii. A devenit însă clar că nu putem înțelege logica interioară a proceselor psihosociale făcând abstracție de logica globală a societăților din care fac parte acestea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cazul modelelor cognitive utilizate în clinică. Astfel, dacă, de exemplu, dorim să modificăm o schemă - variabila dependentă - , modelul nu precizează care sunt variabilele independente asupra cărora trebuie să acționeze clinicianul pentru a obține schimbarea. Pentru a încerca să umple acest vid, psihologia cognitivă clinică a trebuit să-și creeze propriile sale variabile independente cum ar fi suprageneralizarea, cognițiile iraționale, etc. care n-au nici o legătură cu științele cognitive de bază. Intr-adevăr, aceste concepte nu sunt cognitive decât în sensul comun
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
noile comportamente. Mulți pacienți ignoră ceea ce le-ar face plăcere, ceea ce ar dori să facă, să primească, să ofere... Suferința și adaptarea existenței la tulburările lor le ocupă toată viața. Pentru a evita recăderea, este important să nu se permită vidului să ia locul lăsat vacant de către simptomele eradicate. Pentru a se realiza acest lucru, trebuie să se prevadă, la sfârșitul terapiei, o nouă agendă cu diferite activități, și să se știe ce anume îi place cu adevărat pacientului și în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
demn de încredere, că nu sunt capabil. Terapeutul - Nerecunoașterea capacităților dumneavoastră apare ca fiind elementul central în acest exemplu. Dacă vă concentrați asupra acestui sentiment, ce resimțiți fizic? Xavier - ... Mă simt ca și cum aș fi într-un tunel îngust, înconjurat de vid, cu un laț strâns în jurul creierului. Sunt paralizat și nervos, simt că devin violent. Pacientul își descrie cu exactitate emoția în dimensiunea sa corporală, ceea ce permite amplificare preciziei și intensității acesteia. Terapeutul - Puteți să vă reamintiți când ați resimțit această
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bulimie obiectivă. Bulimia și reglarea emoțiilor Persoanele care suferă de bulimie consideră că emoțiile negative ar putea fi reglate cu ajutorul crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane manifestă afecte negative (anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate...) chiar înainte de apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei, și chiar și în timpul purgației. Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții emoționale negative (rușine, culpabilitate, disperare...), situație care favorizează apariția unor noi crize
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres, a unei ideații de persecuție sau a unor simptome disociative severe și precizează că cinci
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
câte opt ședințe fiecare: Modulul de conștientizare totală are drept obiectiv să-i învețe pe participanți să-și observe senzațiile fiziologice, gândurile și comportamentele în așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
B. și cele pe care Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care îi permit să supraviețuiască crizelor într-o manieră constructivă și respectuoasă față de propria sa persoană. Modulele psiho-educaționale au învățat-o pe Doamna B. o serie de tehnici care conduc la diminuarea confuziei în ceea ce o privește, a sentimentului de vid și a perturbațiilor cognitive, la ameliorarea controlului emoțiilor, la utilizarea unor comportamente alternative conduitelor impulsive, automutilante și suicidare și la ameliorarea controlului conflictelor. Cu ajutorul terapeutului individual, Doamna B. a învățat să aplice competențele însușite în cadrul grupului la situațiile cotidiene, inclusiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
într-un act” Cântul 35 („România literară”, 1968) era un exercițiu de teatru absurd, în turnură beckettiană, în Comme des cafards sur un plafond laqué (1998) precumpănesc înrâuririle din teatrul ionescian. Sugerat de mecanica schimbului de replici purgate de sensuri, „vidul” se încercănează de angoasă. Un episod aparte în scrisul de autor dramatic al lui O. a fost montajul Împărăția Ozanei, după Ion Creangă, „spectacol de cuvânt, sunet și imagine”. Demarând într-un tempo poematic, o scriere precum romanul L’Homme
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
apare și în alte fenomene, ca emisia de radiație: „cuanta de energie”. O altă constantă a reapărut în anul 1905, odată cu teoria relativității elaborată de Albert Einstein. De data aceasta era vorba despre o cunoștință mai veche, viteza luminii în vid, c , dar al carei rol în natură nu fusese înțeles până atunci. Teoria relativității a demonstrat că spațiul și timpul formează un continuum inseparabil și că în relațiile care leagă aceste două entități viteza luminii apare că o constantă caracteristică
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
persoanelor obișnuite. WILHELM KONRAD ROENTGEN (1845-1922), descoperirea radiației X și dezvoltarea ulterioară a științei despre atom ROXANA ARICIUC, clasa a XI-a C Colegiul “Costache Negruzzi” Fizicianul german Johann Wilhelm Hittorff (1824-1914) descoperise în 1882, ca într-un tub cu vid foarte avansat și ai cărui electrozi sunt legați de o bobina Ruhmkorff, catodul produce o emisie de raze alternative -umbre și luminicare sunt raze catodice. Philipp Edward Anton Lenard (1862-1947) demonstrase că radiațiile catodice se propagă atât în interiorul tuburilor vidate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mai personală, în Caragiale, firește (1999). Cartea reciclează, mai întâi, studiile mai vechi, care, revăzute și aduse la zi, depistează maladiile esențiale ale omului caragialesc: hipersintaxia și hipersemantismul (în traducere aproximativă: entropia lumii operei comice), care conduc la efasarea, până la vidul lăuntric, a identității de sine a indivizilor și a identității lor exterioare, ambele devenind „lichide”, „pură convenție”. Partea a doua, relevant intitulată La răscruce, demonstrează, bazându-se aproape exclusiv pe Momente, mecanismul prin care „clasicul” Caragiale (și, odată cu el, literatura
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care blamează prostituția”, „vidul din mirajul superstițiilor” și alte multe tare morale. Ateu, și-a făcut din scris „o mistică și unică religie”. Figură marcantă a presei românești interbelice, K. se afla „în termeni excelenți” (N. Carandino) cu oameni politici ca Al. Vaida-Voevod, C.
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
Corina Mărgineanu); G. Bacovia, Sanger i blygrå tid [Cântecele timpului plumburiu], Eslöv, 1995; Lucian Blaga, Sömnlös vind [Vânt fără somn], Eslöv, 1995; Anghel Dumbrăveanu, Trastens sång [Cântecul mierlei], Eslöv, 1995; Grete Tartler, Med fyra vingar [Cu patru aripi], Eslöv, 1995; Vid tytnadens bord [Panorama poeților români din lumea întreagă - „La masa tăcerii”], Stockholm, 1998; Augustin Buzura, Askans vüg [Drumul cenușii], Stehag, 2002. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, Poezia de pretutindeni, ST, 1985, 11; Marcel Mihadaș, Cu Ion Miloș despre prezența în contemporaneitate
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]