1,913 matches
-
Totodată, organele de simț sunt mai puțin adaptate pentru viața pe uscat în vederea depistării pericolelor. Vederea este îndreptată în jos, ceea ce reduce suprafața de observare a vidrei de mare, iar simțul tactil și auzul nu sunt adaptate la așa situații. Vidrele de mare scot diverse sunete, majoritatea cărora seamănă cu niște țipăte. Vidrele de mare le folosesc în scopul atenționării grupului asupra unui potențial pericol, în timpul unor jocuri, în cadrul educării generației mici. Sunetele cu ajutorul cărora vidrele de mare amenință și caută
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
în vederea depistării pericolelor. Vederea este îndreptată în jos, ceea ce reduce suprafața de observare a vidrei de mare, iar simțul tactil și auzul nu sunt adaptate la așa situații. Vidrele de mare scot diverse sunete, majoritatea cărora seamănă cu niște țipăte. Vidrele de mare le folosesc în scopul atenționării grupului asupra unui potențial pericol, în timpul unor jocuri, în cadrul educării generației mici. Sunetele cu ajutorul cărora vidrele de mare amenință și caută să îngrozească (de obicei în cadrul luptei masculilor pentru cucerirea femelei) amintesc de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
sunt adaptate la așa situații. Vidrele de mare scot diverse sunete, majoritatea cărora seamănă cu niște țipăte. Vidrele de mare le folosesc în scopul atenționării grupului asupra unui potențial pericol, în timpul unor jocuri, în cadrul educării generației mici. Sunetele cu ajutorul cărora vidrele de mare amenință și caută să îngrozească (de obicei în cadrul luptei masculilor pentru cucerirea femelei) amintesc de mârâitul câinelui sau de sâsâitul șarpelui. Vidrele de mare duc un mod de viață activ, mai ales pentru că necesită o mare cantitate de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
atenționării grupului asupra unui potențial pericol, în timpul unor jocuri, în cadrul educării generației mici. Sunetele cu ajutorul cărora vidrele de mare amenință și caută să îngrozească (de obicei în cadrul luptei masculilor pentru cucerirea femelei) amintesc de mârâitul câinelui sau de sâsâitul șarpelui. Vidrele de mare duc un mod de viață activ, mai ales pentru că necesită o mare cantitate de energie pentru a-și menține temperatura corpului (38 °C) în apa rece. În acest scop, ele sunt nevoite să mănânce o cantitate de alimente
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
rece. În acest scop, ele sunt nevoite să mănânce o cantitate de alimente ce constituie ăn jur de 25% din masa totală a corpului. Viteza metabolismului lor este de opt ori mai mare în comparație cu mamiferele terestre de aceleași dimensiuni. Astfel, vidrele de mare mănâncă mult și des. Rația de hrană a vidrelor de mare depinde de locul de trai al acestora, însă totdeauna constă întâi de toate din nevertebrate: arici-de-mare, moluște și crabi. De obicei, vidrele de mare înoată la fundul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de alimente ce constituie ăn jur de 25% din masa totală a corpului. Viteza metabolismului lor este de opt ori mai mare în comparație cu mamiferele terestre de aceleași dimensiuni. Astfel, vidrele de mare mănâncă mult și des. Rația de hrană a vidrelor de mare depinde de locul de trai al acestora, însă totdeauna constă întâi de toate din nevertebrate: arici-de-mare, moluște și crabi. De obicei, vidrele de mare înoată la fundul apelor puțin adânci și își „culeg” hrana într-un „buzunar” special
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
terestre de aceleași dimensiuni. Astfel, vidrele de mare mănâncă mult și des. Rația de hrană a vidrelor de mare depinde de locul de trai al acestora, însă totdeauna constă întâi de toate din nevertebrate: arici-de-mare, moluște și crabi. De obicei, vidrele de mare înoată la fundul apelor puțin adânci și își „culeg” hrana într-un „buzunar” special, aflat sub membrul anterior stâng și format de o încrețitură pronunțată a pielii. Această procedură amintește de cumpărăturile la supermarket. Vidrele de mare au
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
crabi. De obicei, vidrele de mare înoată la fundul apelor puțin adânci și își „culeg” hrana într-un „buzunar” special, aflat sub membrul anterior stâng și format de o încrețitură pronunțată a pielii. Această procedură amintește de cumpărăturile la supermarket. Vidrele de mare au un „buzunar” identic și sub membrul anterior drept, însă, după cum au demonstrat cercetătorii, ele nu se folosesc de acesta, pentru că sunt dreptace. Strângând câteva animale mărunte, vidrele de mare revin la suprafața apei, unde se întorc pe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
pronunțată a pielii. Această procedură amintește de cumpărăturile la supermarket. Vidrele de mare au un „buzunar” identic și sub membrul anterior drept, însă, după cum au demonstrat cercetătorii, ele nu se folosesc de acesta, pentru că sunt dreptace. Strângând câteva animale mărunte, vidrele de mare revin la suprafața apei, unde se întorc pe spate și scot câte unul, deschizându-l și ronțăindu-l. Din când în când, vidra de mare se întoarce la 360° ca să-și curețe burta de resturi, buzunarul rămânând plin
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
demonstrat cercetătorii, ele nu se folosesc de acesta, pentru că sunt dreptace. Strângând câteva animale mărunte, vidrele de mare revin la suprafața apei, unde se întorc pe spate și scot câte unul, deschizându-l și ronțăindu-l. Din când în când, vidra de mare se întoarce la 360° ca să-și curețe burta de resturi, buzunarul rămânând plin. O asemenea procedură este importantă pentru păstrarea curățeniei blănii. Vidrele de mare dispun de o adaptare neobișnuită la alimentația cu moluște tari: ele folosesc pietre
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
pe spate și scot câte unul, deschizându-l și ronțăindu-l. Din când în când, vidra de mare se întoarce la 360° ca să-și curețe burta de resturi, buzunarul rămânând plin. O asemenea procedură este importantă pentru păstrarea curățeniei blănii. Vidrele de mare dispun de o adaptare neobișnuită la alimentația cu moluște tari: ele folosesc pietre de până la 3,5 kg pentru a le sparge carapacea. Ele lovesc în moluscă cu viteza de trei lovituri pe secundă până când carapacea cedează. Această
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
cedează. Această particularitate le face unicele animale marine care folosesc instrumente, unicul reprezentant de acest fel al subfamiliei lutrinelor și în general unul dintre puținele animale non-primate care folosesc instrumente. Deși în natură astfel de abilități sunt demonstrate doar de vidra de mare californiană, în captivitate și alte subspecii pot fi ușor învățate să facă același lucru. De exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
animale non-primate care folosesc instrumente. Deși în natură astfel de abilități sunt demonstrate doar de vidra de mare californiană, în captivitate și alte subspecii pot fi ușor învățate să facă același lucru. De exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
captivitate și alte subspecii pot fi ușor învățate să facă același lucru. De exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe ori și sunt păstrate în „buzunar”. Structura tubului digestiv
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
fi ușor învățate să facă același lucru. De exemplu, în parcul zoologic din Vancouver, o vidră de mare nordică a învățat să folosească pietrele la strivirea moluștelor deja a treia zi după prima „discuție” cu vidra de mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe ori și sunt păstrate în „buzunar”. Structura tubului digestiv la vidrele de mare le
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mare californiană. Deseori vidrele de mare nu lovesc cu piatra în moluscă, ci invers, așezând piatra pe piept și lovind în ea cu molusca. Pietrele sunt folosite de mai multe ori și sunt păstrate în „buzunar”. Structura tubului digestiv la vidrele de mare le permite să se hrănească cu diverse alimente. Pe timp de foamete ele sunt în stare să vâneze chiar și păsările de pe litoral și, câteodată, după spusele vânătorilor, se hrănesc cu hoituri, mai ales de vulpi polare. Vidrele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vidrele de mare le permite să se hrănească cu diverse alimente. Pe timp de foamete ele sunt în stare să vâneze chiar și păsările de pe litoral și, câteodată, după spusele vânătorilor, se hrănesc cu hoituri, mai ales de vulpi polare. Vidrele de mare consumă apă marină, multă în comparație cu alte mamifere marine, lucru legat probabil de conținutul mare de proteine din rația alimentară. Dacă se întâmplă ca prada prinsă să fie prea mare pentru a o consuma la o singură masă, de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
în comparație cu alte mamifere marine, lucru legat probabil de conținutul mare de proteine din rația alimentară. Dacă se întâmplă ca prada prinsă să fie prea mare pentru a o consuma la o singură masă, de exemplu un crab de mare uriaș, vidra de mare se culcă cu ea pe abdomen și continuă s-o mănânce după ce se trezește. În meniul vidrei de mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
prada prinsă să fie prea mare pentru a o consuma la o singură masă, de exemplu un crab de mare uriaș, vidra de mare se culcă cu ea pe abdomen și continuă s-o mănânce după ce se trezește. În meniul vidrei de mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de moluște și de pește. Spre deosebire de celelalte subspecii, vidrele de mare nordice consumă și octopode, evitând însă să le mănânce
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
abdomen și continuă s-o mănânce după ce se trezește. În meniul vidrei de mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de moluște și de pește. Spre deosebire de celelalte subspecii, vidrele de mare nordice consumă și octopode, evitând însă să le mănânce capul. Vidrele de mare nu au un sezon anume de împerechere, aceasta având loc pe tot parcursul anului. Unii specialiști susțin totuși că în unele grupuri procesul de împerechere
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mare intră peste 40 de specii de animale marine, de exemplu aricii-de-mare, crabii, cefalopodele și gasteropodele, midiile, câteva specii de moluște și de pește. Spre deosebire de celelalte subspecii, vidrele de mare nordice consumă și octopode, evitând însă să le mănânce capul. Vidrele de mare nu au un sezon anume de împerechere, aceasta având loc pe tot parcursul anului. Unii specialiști susțin totuși că în unele grupuri procesul de împerechere se intensifică în timpul primăverii. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
procesul de împerechere se intensifică în timpul primăverii. Masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de 5-6 ani și își păstrează potența până la sfârșitul vieții. Femelele devin apte de reproducere la vârsta de 4 ani, mai rar 2-3 ani. Ritualul nupțial al vidrelor de mare decurge într-un mod foarte jucăuș și activ. Masculul și femela înoată împreună, jucându-se „de-a prinselea” prin apă până când începe actul sexual. Acesta are loc în apă, dar în poziții diferite în funcție de localizarea geografică a habitatului
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
și activ. Masculul și femela înoată împreună, jucându-se „de-a prinselea” prin apă până când începe actul sexual. Acesta are loc în apă, dar în poziții diferite în funcție de localizarea geografică a habitatului. Un amănunt însă persistă la toate speciile de vidre de mare: în timpul actului sexual, masculul ține cu dinții femela de nas, această mușcătură fiind până la urmă dureroasă. Astfel să explică faptul că unele femele au cicatrice pe nas. Atât în timpul curții, cât și în timpul actului sexual, masculul stă cu
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Această particularitate o posedă și alte cca 100 de specii de mamifere; ea le permite să aleagă cel mai bun moment din punct de vedere metabolic pentru sarcina propriu-zisă. Aceasta durează în jur de șase luni (7-8 luni în cazul vidrei de mare nordice). Nașterea puiului are loc pe uscat. De obicei se naște un singur pui. Există doar un caz din o sută când se nasc doi pui, însă în condiții obișnuite supraviețuiește numai unul. La vidrele de mare este
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
luni în cazul vidrei de mare nordice). Nașterea puiului are loc pe uscat. De obicei se naște un singur pui. Există doar un caz din o sută când se nasc doi pui, însă în condiții obișnuite supraviețuiește numai unul. La vidrele de mare este observată înfierea puilor singuratici, de aceea al doilea pui dintr-o pereche de gemeni poate supraviețui dacă îl înfiază o femelă al cărei pui unic a murit. Greutatea puiului este de cel puțin 1,5 kg, iar
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]