19,273 matches
-
tenter de vivre. Tentativele de a trăi nu sînt, în jurnal, niciodată depășite. Viața e delectabilă ca virtualitate, și ca reproș. Speranța că ai ratat, și că orice ratare are o soluție sau, dacă nu, îți furnizează măcar porția de vină vitală, e dimensiunea volatilă, ascunsă, a vieții în plan. Senzația de "fericită absență", de n'ętre pas lŕ, e ceea ce memoria înregistrează, placînd-o, ca s-o poată ține, pe diferite suporturi: întîlniri cu prieteni în care ceva schimbă traiectoria insului
Axele memoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9929_a_11254]
-
personalități din istoria noastră mai veche sau recentă. Printre acestea: Barbu Catargiu, I. I. C. Brătianu, Nae Ionescu, Octavian Goga, Constantin Tănase, Gh. Gh.-Dej, Marin Preda. Marele public este interesat de astfel de subiecte și Cronicarul nu le face vreo vină publicațiilor care le cultivă, speculând latura lor de senzație. Cu o condiție, totuși: aceea de a informa corect, de a nu spori "misterul" cazurilor în discuție prin furnizarea de false informații. Textul despre Marin Preda din "ediția de colecție" (autor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
Să vedem însă imixtiunile celor două neaoșe instituții în viața lui Ion Caraion. Înainte de a-l acuza pentru cele făcute, e obligatoriu să cunoaștem contextul racolării sale. În 1950, este arestat și condamnat la 5 ani de închisoare corecțională, pentru vina de a fi trimis în străinătate articole și versuri potrivnice noii orânduiri. În 1955, eliberat, e găzduit de Dumitru Banu, fost legionar, și o cunoaște pe Ecaterina Bălăcioiu (mama Monicăi Lovinescu). Pe 26 martie 1958 este din nou arestat, pentru
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
iarnă din 2006 nu s-a scris aproape deloc (nu îmi amintesc să fi citit vreo cronică în vreuna dintre revistele literare importante), cu toate că - dacă nu este vreo greșeală în pagina de gardă - a apărut încă din anul 2005. De vină pentru acest scurtcircuit de marketing ar putea fi publicarea cărții într-un context nefericit (la sfârșit de sezon literar când ierarhiile anului ce se încheie sunt deja stabilite, în condițiile în care Editura Albatros se afla ea însăși în restructurare
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
nevinovat” ci un proces de clarificare, de orientare, învățare care se finalizează cu creșterea potențialului de sănătate și responsabilitate a subiectului. În procesul consilierii sau la celelalte nivele ale intervenției socio-psiho-educaționale folosirea mecanismului psihologic al culpabilizării și trăirea sentimentelor de vină sunt inadecvate, ineficiente, chiar maladive. Într un tablou al semnelor de boală, vinovăția și autoculpabilizarea sunt indicatori ai stării de boală. I.6.2 Principii pedagogice Deoarece consilierea a fost definită ca „un proces de orientare - învățare” (Gustad) care se
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Mahomed nu de către Dumnezeu, ci de diavol, e aproape un loc comun. Aflat în plină "revoluție islamică", ayatolahul Khomeyni a știut să transforme această împrejurare într-un veritabil incident de dimensiuni planetare, lansând fatwa împotriva unui scriitor a cărui singură vină e că are un accentuat spirit ludic. Acest nou episod în care BOR își dovedește nu doar completa absență a simțului măsurii, ci și o limpede propensiune spre intoleranță și ură, trebuie să ne pună în gardă în privința drumului pe
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
prea puțin accesibil cititorului obișnuit; de aceea, criticul sau profesorul exclamă în finalul prezentării: "Uneori răsuflu ușurat că nu mai predau în clasă pe Camil Petrescu tinerilor contemporani cu telenovelismul" - afirmație sau acuzație în care nu știm cine este de vină, scriitorul prea modern sau cititorul prea leneș. Ion Rotaru nu-și face o problemă din periodizare sau din grupările pe afinități. Adoptă împărțirea cunoscută pe epoci și pe genuri literare, ține cont de cele trei mari provincii istorice, chiar peste
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
incult, dezamăgit, ca și pentru dezmoșteniții sărăciți de comunism și batjocoriți de "baronii" și "oligarhii" tranziției va exista întotdeauna speranța răzbunării. Discursul resentimentar al lui Vadim a țintit exact înspre această categorie. Pentru mulți români, a aparține "elitei" e o vină în sine - pentru că așa i-au învățat Partidul și Securitatea. Conform învățăturilor lui Lenin și Stalin, trebuia să fim o apă și-un pământ, o masă de manevră cenușie și demoralizată, pe care "tovarășii" puteau s-o modeleze după voința
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
chiar dacă sunt deștepți" (ankootza.wordpress.com). Eufemismul se abstractizează și mai mult atunci cînd mansarda e asociată, pur și simplu, cu problemele, în structurile cele mai banale - a avea probleme la mansardă sau cu mansarda: "Copilul săracul nu are nici o vină că părinții au probleme (păsărele) la mansardă" (treiursuleti.ro/forum). Chiar fără păsărele și probleme, orice atingere adusă capului evocă în primul rînd nebunia, ca în expresiile lovit la mansardă - "este lovit rău la mansardă!" (Gazeta de Sud, 18.09
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
pare la comanda Elenei Ceaușescu. ( Pe una din cărțile poștale trimise pe adresa Europei Libere se află între paranteze un mesaj adresat securiștilor care sunt rugați să lase să treacă mica epistolă: "noi iubim muzica, iar muzica n-are nici o vină."). Monica Lovinescu, bătută doar, a avut norocul unei intervenții salvatoare, Noel Bernard, Vlad Georgescu, ca și alți directori vor plăti scump pentru curajul lor, înbolnăvindu-se subit de cancer. Supoziția iradierii lor chiar și în lipsa unor dovezi palpabile trimite ca orizont
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
se întâmplă în Bucureștiul de azi cu aceste capricioase și pline de grație făpturi care în alte mari orașe sunt "doamne și stăpâne" ? "La București, pisicile n-au personalitate", scrie d-l Andrei Pippidi, adăugând însă îndată că nu din vina lor. Și în continuare: Sunt (...) un trib fugărit și flămând. Dau târcoale lăzilor de gunoi. O iau la goană de câte ori dă colțul un câine, chiar dacă nu se uită la ele. Inmulțirea peste măsură a câinilor "comunitari" a redus patrupedele rivale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
au ales cu traume psihice, asta mi se pare descalificant. Derbedeii galeriilor de fotbal și pegra în curs de afirmare a Bucureștiului au stricat mașinile parcate ale celor care locuiesc acolo, jucînd tontoroiul pe ele. Și din acest moment începe vina organizatorului, adică Banca Milennium, care nu a avut grijă să ceară suficienți jandarmi și polițiști pentru a preîntîmpina busculadele și huliganismul prilejuite de artificiile și de bradul său care nu e brad. Dacă n-ai bani pentru a asigura și
România lui "se dă ceva" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9017_a_10342]
-
Sîrbu (urmărit informativ sub numele Suru) povestește amuzat și livresc un accident de vânătoare în urma căruia un prim-secretar e împușcat de colegul său de revoluție socialistă. Cum destinatarul e nimeni altul decât autorul Mistrețului cu colți de argint, iar vina pentru moartea activistului o poartă un "mistreț reacționar" și pe deasupra doct, întregul episod devine savuros. Nu și pentru pixurile lipsite de umor, îmbufnate, ale securiștilor, care se limitează la a încercui sintagmele periculoase, ignorând ceea ce capitaliștii sălbatici numeau, atunci ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
Îl privesc pe Mihai Mălaimare și îi înțeleg și revoltele, și pasiunea, și nebunia, și deruta. Înțeleg că nu poate fără teatru. Că asta l-a ținut și susținut. Teatrul a fost șansa lui. Gesturile conțin aceste șoapte, conțin greșelile, vinile, asumarea lor, întoarcerea. Simt un soi de comlicitate cu tehnicienii, luminiștii, mașiniști care îi salută, și ei, întoarcerea. E cald în sală. Foarte cald. Melonul și bastonul, fracul negru, chipul alb. Și zîmbetul. O imagine de teatru mare, în care
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
unor studenți de la Fabrică (Facultatea de Litere din București) față de versuri și autorii lor. Curând, această încorporare juvenilă a ignoranței își va schimba semnul: din minus în plus. Nu studenții de la Litere care vin la cenaclul Simonei Popescu sunt de vină că nu le place poezia. De vină sunt profesorii care i-au îndobitocit anterior, vinovat este sistemul universitar (anchilozat, osificat), de vină e, hélas!, poezia "pură", cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
din București) față de versuri și autorii lor. Curând, această încorporare juvenilă a ignoranței își va schimba semnul: din minus în plus. Nu studenții de la Litere care vin la cenaclul Simonei Popescu sunt de vină că nu le place poezia. De vină sunt profesorii care i-au îndobitocit anterior, vinovat este sistemul universitar (anchilozat, osificat), de vină e, hélas!, poezia "pură", cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost băgată pe gât de propagatorii modernismului. De
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
schimba semnul: din minus în plus. Nu studenții de la Litere care vin la cenaclul Simonei Popescu sunt de vină că nu le place poezia. De vină sunt profesorii care i-au îndobitocit anterior, vinovat este sistemul universitar (anchilozat, osificat), de vină e, hélas!, poezia "pură", cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost băgată pe gât de propagatorii modernismului. De vină sunt criticii de rahart și kritikușii; de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
sunt profesorii care i-au îndobitocit anterior, vinovat este sistemul universitar (anchilozat, osificat), de vină e, hélas!, poezia "pură", cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost băgată pe gât de propagatorii modernismului. De vină sunt criticii de rahart și kritikușii; de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind despre Poezia Curiculalară; de vină sunt băieții care "rumegă canoane" și brutele adulate "de-un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
este sistemul universitar (anchilozat, osificat), de vină e, hélas!, poezia "pură", cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost băgată pe gât de propagatorii modernismului. De vină sunt criticii de rahart și kritikușii; de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind despre Poezia Curiculalară; de vină sunt băieții care "rumegă canoane" și brutele adulate "de-un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții perverși, cu "anchetele lor de sticleți"; vina este
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
cu esențe, lumi de dincolo, abstracțiuni și alte kestii nașpa, care le-a fost băgată pe gât de propagatorii modernismului. De vină sunt criticii de rahart și kritikușii; de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind despre Poezia Curiculalară; de vină sunt băieții care "rumegă canoane" și brutele adulate "de-un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții perverși, cu "anchetele lor de sticleți"; vina este a cultrurarului și handărgraundului, ori a tânărului "poet" expresionist de gang
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
de vină sunt Figurile Pustiului, Palidele Mutre vorbind despre Poezia Curiculalară; de vină sunt băieții care "rumegă canoane" și brutele adulate "de-un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții perverși, cu "anchetele lor de sticleți"; vina este a cultrurarului și handărgraundului, ori a tânărului "poet" expresionist de gang, un fake total și-un purtător de servietă; de vină sunt "deștepții" profund cretini, mincinoși, ticăloși, "fanfani ai popoeziei, cvasidecerebrați"... Capisci, pitic? ricanează autoarea, făcându-ne să tresărim
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
un cerc de cvasicretini"; Scarbo și scribii "astupați"; junii "superrrrb" adaptați, parveniții perverși, cu "anchetele lor de sticleți"; vina este a cultrurarului și handărgraundului, ori a tânărului "poet" expresionist de gang, un fake total și-un purtător de servietă; de vină sunt "deștepții" profund cretini, mincinoși, ticăloși, "fanfani ai popoeziei, cvasidecerebrați"... Capisci, pitic? ricanează autoarea, făcându-ne să tresărim. Nu cumva se referă și la mine? se întreabă cititorul speriat, îngrozit că, nolens-volens, va aluneca - a alunecat deja - într-una sau
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
să nu uităm că tocmai nepăsarea, nesimțirea, indolența noastră au făcut ca mult prea mulți cetățeni români să nu cunoască un alt fel de viață, de comportament, de civilizație. Dacă ar fi să găsesc poporului căruia îi aparțin o imensă vină, atunci l-aș acuza de indiferență. Nu ne pasă cum trăim, nu credem în nimic, nu avem pic de onoare și compasiune. Am văzut cu ochii mei cel puțin două cazuri de oameni morți pe un bulevard faimos al Capitalei
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
nu a stimulat noviciatul. Nu a stimulat o tradiție a receptării, publicistică ori, horribile dictu, mediatică. Prin urmare, unica zonă de contact între filozofie și publicul ei latent e de găsit într-o mitologie a inaccesibilului. Iar pentru acestea toate, vina nu are cum să aparțină, global, culturii române, oricât de blocate îi sunt circuitele de comunicare și oricât de precis a diagnosticat Horia-Roman Patapievici sincopa.
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
domiciliu (Mircea Dinescu), obligarea, până la urmă, de a emigra (Paul Goma, Dorin Tudoran ). Am amintit patru nume de scriitori români disidenți, cele mai circulate, însă au fost și alții despre care generația postdecembristă nu știe mare lucru. Și nu din vina ei. Memoria publică selectează adesea capricios, ori e prea scurtă, comițând injustiții care se cer reparate. Încerc să fac un mic pas în această direcție. Înainte de a spune și alte lucruri țin totuși să precizez că notele mele îi au
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]