10,890 matches
-
contencios administrativ și fiscal arată că lipsa de conținut economic al unei tranzacții nu ar trebui să fie reținută independent de conduita contribuabilului final, și nu neapărat fără distincție între persoanele care în eventualul lanț al tranzacțiilor au sau nu vinovăția unui comportament fiscal neadecvat. Instanța judecătorească, invocând Hotărârea din 19 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-101/16, arată că există principiul potrivit căruia contribuabilul față de care s-au stabilit de către administrațiile financiare
DECIZIA nr. 145 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288816]
-
titlul de derogare de la dreptul comun, care presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. ... 13. Totodată, Curtea observă că, în jurisprudența sa cu privire la dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, criticate în mod distinct, precum și alături de alte dispoziții procesual penale, între care și art. 375 din
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 14. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului pentru a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, Curtea a
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 14. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului pentru a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, Curtea a subliniat că posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
activităților specifice profesiei de avocat, a cărei îndeplinire conduce la concluzia că o persoană aflată într-o asemenea situație acționează cu intenția de a leza valorile sociale ocrotite prin norma juridică incriminatoare, urmând ca organele judiciare să analizeze in concreto vinovăția fiecărei persoane cercetate pentru săvârșirea acestei infracțiuni. ... 20. De altfel, prin Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2021, mai sus menționată, paragraful 39, Curtea Constituțională a reținut că problema referitoare la modul de exercitare a profesiei de avocat în România
DECIZIA nr. 187 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288858]
-
pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989 și sunt garantate [art. 1 alin. (3) din Constituția României]. Astfel de măsuri nu fac altceva decât să creeze o prezumție de vinovăție în privința persoanelor nevaccinate și una de nevinovăție a celor vaccinate, trecute prin boală sau testate în raport cu creșterea ratei de incidență a infectării cu virusul SARS-CoV-2, deși s-a constatat că și o persoană vaccinată poate transmite virusul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de procurorii din subordine, de procurorii militari din cadrul structurii centrale și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, în raport cu obiectul cauzelor, respectiv infracțiuni de corupție ori infracțiuni asimilate acestora; ... f) avizează limitele și efectele acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii din subordine, de procurorii militari din cadrul structurii centrale și de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, în raport cu obiectul cauzelor, respectiv infracțiuni de corupție ori infracțiuni asimilate acestora; ... g) verifică legalitatea și temeinicia soluțiilor de clasare
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
și gradul lor de complexitate, cazurile de incompatibilitate și conflict de interese, în măsura în care sunt cunoscute, precum și alte situații deosebite; ... h) verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine; ... i) avizează limitele și efectele acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii din subordine; ... j) verifică legalitatea și temeinicia soluțiilor de clasare și de renunțare la urmărire penală dispuse de procurorii din subordine; ... k) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale serviciului și participă la ședințele de judecată; ... l
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
de alți procurori din cadrul structurii centrale sau teritoriale, dacă nu există o funcție de procuror ierarhic superior corespunzătoare în statul de funcții ori aceștia nu își pot exercita această atribuție; ... bb) avizează limitele și efectele acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii-șefi adjuncți direcție, procurorii-șefi secție din cadrul structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a celor întocmite de alți procurori din cadrul structurii centrale sau teritoriale, dacă nu există o
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
procurorii-șefi ai birourilor teritoriale ori de alți procurori, după caz, dacă nu există o funcție de procuror ierarhic superior corespunzătoare în statul de funcții sau acesta nu își poate exercita atribuțiile; ... f) avizează limitele si efectele acordurilor de recunoastere a vinovăției întocmite de procurorii-sefi adjuncți secție, de procurorii din cadrul secției, de procurorii-șefi ai serviciilor teritoriale, de procurorii-șefi ai birourilor teritoriale ori alți procurori, după caz, dacă nu există o funcție de procuror ierarhic superior corespunzătoare în statul de funcții sau
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
legalitatea și temeinicia rechizitoriilor întocmite de procurorii din serviciu, de procurorii-șefi birou, precum și de alți procurori din cadrul birourilor teritoriale subordonate, dacă procurorul-șef birou nu își poate exercita atribuțiile; ... h) avizează limitele si efectele acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii din serviciu, de procurorii-șefi birou, precum și de alți procurori din cadrul birourilor teritoriale subordonate, dacă procurorul-șef birou nu își poate exercita atribuțiile; ... i) examinează legalitatea și temeinicia soluțiilor de neurmărire și netrimitere în judecată dispuse
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
ține evidența cauzelor aflate în curs de soluționare la procuror; ... d) efectuează personal urmărirea penală în dosare ale biroului; ... e) verifică legalitatea și temeinicia rechizitoriilor întocmite de procurorii din cadrul biroului; ... f) avizează limitele și efectele acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii din cadrul biroului; ... g) examinează temeinicia și legalitatea soluțiilor de neurmărire și netrimitere în judecată dispuse de procurorii din cadrul biroului; ... h) soluționează plângerile și cererile în legătură cu activitatea de urmărire penală desfășurată de procurorii din
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
funcție de circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei și de circumstanțele personale ale inculpatului. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în această etapă procesuală, analiza efectuată de judecător descrie un stadiu al suspiciunii, iar nu o constatare a vinovăției. Arată că elementele de fapt și de drept ce trebuie examinate și analizate în cazul măsurilor preventive nu sunt aceleași cu cele care trebuie examinate și care fundamentează faptele și vinovăția inculpatului în urma cercetării judecătorești și care constituie obiect
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
un stadiu al suspiciunii, iar nu o constatare a vinovăției. Arată că elementele de fapt și de drept ce trebuie examinate și analizate în cazul măsurilor preventive nu sunt aceleași cu cele care trebuie examinate și care fundamentează faptele și vinovăția inculpatului în urma cercetării judecătorești și care constituie obiect al judecății. Reține că, în cazul măsurii arestării preventive, se examinează probele care justifică suspiciunea rezonabilă de comitere a faptelor reglementate de legea penală, precum și incidența cazurilor de arestare preventivă
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
și temeiniciei măsurilor preventive. În ceea ce privește presupusa incompatibilitate a judecătorului de cameră preliminară de a mai soluționa, ulterior, fondul cauzei, menționează că acesta, în cursul procedurilor de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive, nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului, aspect care să conducă la o încălcare a prezumției de nevinovăție. Judecătorul de cameră preliminară, la fel ca judecătorul de drepturi și libertăți (în cazul luării ori prelungirii măsurilor preventive), va realiza o evaluare provizorie a probelor de la
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
care s-a emis decizia de schimbare a regimului de executare are natură administrativă. Reține că procedurile prevăzute de art. 39 și 40 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel că acestea nu sunt supuse regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. Apreciază că niciuna dintre
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. ... 17. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât Curtea a reținut că aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
254/2013, după ce a observat că acestea se circumscriu ultimei faze a procesului penal, și anume fazei de executare a hotărârii penale, cadru general de reglementare care vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, Curtea a reținut că, în considerarea acestei diferențe, legiuitorul poate reglementa o procedură specială cu privire la executarea pedepselor, care nu mai implică garanțiile specifice fazei de judecată. Astfel, Curtea a constatat că, spre deosebire de căile
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
asemenea proceduri, nu se aduce atingere demersului de cunoaștere deplină a existenței sau inexistenței faptei pentru care se desfășoară procesul penal (cu toate circumstanțele de loc, de timp, de mod, de mijloace, de scop ce o caracterizează), a formei de vinovăție cu care a fost comisă, a mobilului și scopului ce au stat la baza săvârșirii acesteia, a naturii și întinderii prejudiciului cauzat, a identității certe a autorului, precum și a aspectelor care influențează răspunderea lui penală, întrucât una dintre condițiile
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
reținute în actul de sesizare și că este de acord în totalitate cu probele și actele administrate în faza de urmărire penală. Așa fiind, instanța judecătorească a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește aplicarea procedurii recunoașterii vinovăției pentru autorul excepției și a admis proba cu acte în circumstanțiere pentru acest inculpat. ... 12. În acest context, Curtea constată că autorul excepției deduce neconstituționalitatea dispozițiilor criticate pornind de la o situație ipotetică, aceea a unei eventuale constatări a instanței
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul de procedură penală. Curtea reține că autorul excepției, ulterior încuviințării judecării cauzei în procedura simplificată, susține că nu a săvârșit unele dintre faptele imputate prin actul de sesizare a instanței cu vinovăția prevăzută de lege, apreciind că se impune achitarea sa în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul de procedură penală, acest fapt ducând la ridicarea excepției de neconstituționalitate. ... 13. Plecând de la aceste premise, Curtea
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
premise, Curtea observă că, prin Decizia nr. 250 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, paragraful 22, a reținut că, ori de câte ori există dubii cu privire la vinovăția inculpatului ori la existența legitimei apărări, care prin ele însele pot constitui cauze care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale ori care înlătură caracterul penal al faptei, tocmai în virtutea temeiului constituțional invocat, al art. 124 alin. (1), instanța
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
legii în acord cu dreptatea ca valoare supremă a statului de drept. ... 14. Mai mult, Curtea reține că în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, instanța judecătorească nu ridică o problemă în ceea ce privește forma de vinovăție cu care fapta a fost săvârșită. În condițiile în care instanța ar fi apreciat că există dubii/îndoieli în ceea ce privește acest aspect, avea obligația legală de a respinge cererea de judecată în procedura abreviată și de a aplica dispozițiile
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
excepției pune în discuție o problemă ipotetică, din această perspectivă dispozițiile criticate neavând legătură cu soluționarea cauzei, de vreme ce instanța judecătorească nu a exprimat vreun dubiu, la momentul încuviințării procedurii simplificate sau ulterior, în ceea ce privește forma de vinovăție cu care fapta a fost săvârșită. ... 16. Astfel, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei
DECIZIA nr. 234 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290085]
-
de procedură penală, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: fapta nu există; fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; există o cauză justificativă sau de neimputabilitate; lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]