KorAP: Find »[drukola/base=viteză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...1917 >

47,905 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

7). Această colectare se face prin rețele de canalizare cu curgere gravitațională. De la bazinul tampon cu pompe (tocător, speciale pentru apele uzate), se trimite apa sub presiune în conducte cu diametre foarte mici, dar în care apa poate circula cu viteze foarte mari. 1.3.4. Rețele de conducte cu vid Schema seamănă cu figura de la paragraful 1.3.3, numai că în loc de SPAU 1 și 2 avem numai sorburile de la pompele de vid, situate în clădirea STAU, unde este de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai = (0,7 - 3,5Ă m/s pentru conducte din beton, beton armat, azbociment și cărămidă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai = (0,7 - 3,5Ă m/s pentru conducte din beton, beton armat, azbociment și cărămidă. 2.3.4. Determinarea intensității normate a ploii de calcul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se reface apreciindu-se o nouă viteză egală cu viteza la secțiune plină rezultată, până când se îndeplinește condiția de mai sus. - vai = (0,7 - 3,5Ă m/s pentru conducte din beton, beton armat, azbociment și cărămidă. 2.3.4. Determinarea intensității normate a ploii de calcul Intensitatea normată a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi mari ale colectoarelor să introducem cămine de spălare odată cu reducerea vitezei apei între 0,5 - 0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă (fundații, rețele, etc); - aspecte economice. Pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a rețelei de canalizare, în special în zonele ei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se astfel diametrul Dn sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune plină procedeul este următorul: - prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prin punctul A se duce o paralelă la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai mare de ± 20% se înlocuiește valoarea „va” cu valoarea „vp” găsită și se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la dreptele de viteză; - dacă această paralelă coincide cu una din dreptele de viteză, atunci valoarea acelei drepte reprezintă chiar viteza la secțiune plină (vp) - dacă paralela se află între două drepte de viteză (i și i + 1) atunci valoarea vitezei la plin se determină prin interpolare între valorile vi șivi+1. Dacă între va și vp apare o diferență mai mare de ± 20% se înlocuiește valoarea „va” cu valoarea „vp” găsită și se reia calculul pentru debitul meteoric (Qpl). 2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
condițiilor efective de pozare și lucru care adesea trebuiesc luate în calcul cu evaluări statistice. Comportamentul vâscoelastic al polietilenei, alături de marea siguranță în funcționarea îmbinărilor sunt elemente cheie care contribuie la creșterea domeniului de siguranță în exploatare al acestor instalații. Viteza și simplitatea în pozare sunt și ele elemente determinate de confirmare a validității de alegere tehnico-economică a tubulaturii din polietilenă de înaltă densitate. Pentru aceste conducte se execută calcule de verificare la plutire, urmate de verificări de prindere. Verificarea la

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de funcționare (exemplu: bule de aer) sau datorită solicitărilor externe ale curenților laterali. Împingerea acestor curenți se calculează în situația extremă în care aceștia au direcția perpendiculară pe conductă: (2.30) în care: S - împingerea pe conductă, (kg/m); V - viteza curentului, (m/s); F - diametrul tubului, (m); K - coeficientul de formă al ancorării: K = 0,6 - pentru ancorare pe inele; K = 0,9 - pentru ancorare pe paralelipipede. Funcție de tipul de ancorare va trebui satisfăcută relația: (2.31Ă în care: Z

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debite (punctul AĂ (Q = f (hĂĂ; - din punctul A se duce o paralelă la abscisă până se intersectează axa ordonatelor citinduse gradul de umplere „u” (col. 37); - paralela dusă la abscisă pentru a obține gradul de umplere intersectează curba de viteze (v = f (h)) în punctul B;din punctul B se coboară o perpendiculară pe abscisă obținându-se coeficientul b (col. 39). Atunci când raportul Q/Qp < 0,1 există pe figură un detaliu pentru curba Q = f(h). Citirile în acest

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
perpendiculară până intersectăm curba debitelor și notăm cu „A” punctul de intersecție, apoi ducem o paralelă la abscisă până intersectăm curba v = f(h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
h) în punctul „B” (figura 2.87). Din punctul „B” coborâm o verticală și citim coeficientul b. Viteza maximă trebuie să fie mai mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor de spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]