1,673 matches
-
și Vinului, care a fost adoptat în anul 1994. După adoptarea acestei legi sub îndrumarea m.c. Gh. Cozub, în comun cu colaboratorii științifici doctorul Emil Rusu a purces la elaborarea actelor normative și anume „Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura și vinificația” aprobate prin hotărîrea de Guvern. Ulterior ele au fost supuse unor modificări și completări și au fost aprobate cu denumirea de Codul privind activitatea practică a vinificatorului. De asemenea, cu participarea profesorului Emil Rusu a fost elaborat și
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
se poate menționa distinsul academician regretatul V.D. Cotea, prof. universitar C. Țîrdea, doctorii V.V. Cotea, Gh. Odageriu, V. Stoian Todorescu și mulți alții. Relații strânse de colaborare științifică a avut și cu Institutul zonal de cercetări științifice pentru pomicultura și viticultura din Caucazul de Nord al Academiei Agrare din Rusia (Ț. Gugucichina, N. Agheeva, M. Marcovschii ș.a.) Participarea dlui Emil Rusu la lucrările Organizației Mondiale a Viei și Vinului întotdeauna a fost un prileg de a se întîlni cu colegii oenologi
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
Sudraud, Lafon-Lufourcad etc. Cozub Gheorghe, Rusu Emil. "Producerea Vinurilor în Moldova." ISBN 9975904009 / 9789975904001 / 9975-904-00-9 Rusu Emil, Oenologia moldava. Realitatea și perspectivele. Chișinău, Editura Tipografia ASM, 2006, 267p. Rusu E., Trecutul și prezentul vinurilor cu denumire de origine (VDO) în: Viticultura și Vinificația în Moldova. 2007, vol.12, n°6, pag. 26 - 27 Rusu E., Găină B., Obada L., Cravet N., Dumanov V. Crearea identității vinurilor moldovenești prin promovarae soiurilor noi de selecție. În: Realizări innovative în domeniul vitivinicol: Ed. specială
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
Str. Banu Radu Golescu. Muzeul are patru secții: Casa memorială a familiei Golescu, amenajată în 1943 și Secția pedagogică (1962); Secția de istorie (1959) - reorganizată în 1982; Secția etnografică a județului Argeș (1963) - reorganizată în 1991 și Muzeul pomiculturii și viticulturii - în aer liber (1966). Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument istoric și a fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, și înlănțuirea provinciilor istorice naționale. Fiecare
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomiviticol în aer liber datează din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Clădirea
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
anume fierbătoarea, în care stătea baciul și se prepara cașul și gurile strungii prin care intrau oile la muls. În societatea tradițională locuitorii comunităților rurale au avut și au încă două tipuri de ocupații: primare (agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura) și secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, exploatația pădurii, mineritul, meșteșugurile tradiționale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaționale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea sa, care
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
(n. 2 februarie 1868 - d. 17 aprilie 1935) a fost un om politic basarabean și vinificator, ultimul guvernator al Basarabiei - funcție deținută până în 1918. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii dezvoltând una din cele mai vestite podgorii din Basarabia care îi poartă și astăzi numele. face parte din pleiada personalităților basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul sec. XX. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
studiile la Facultatea de Drept a Universității din Odesa pe care o absolvește în anul 1896 cu o diplomă de gradul întîi. Deși i se prezicea o carieră strălucită de jurist se simte atras de agricultură, dar în special de viticultură, mai ales că și-a petrecut copilăria în podgoria tătălui său. Merge la Școala Agricolă Superioară din Montpellier (Franța) unde timp de doi ani studiază metodologia cultivării viței-de-vie. Cunoștințele acumulate în timpul studiilor din Franța le implementeză atât la moșia de la
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
pe care a deținut-o. În 1914 Basarabia ocupa primul loc între guberniile ruse după suprafața plantațiilor de viță-de-vie și livra mai bine de jumătate din tot vinul produs în Imperiul Rus. Constantin Mimi și-a adus aportul în modernizarea viticulturii basarabene prin plantarea unor soiuri europene de viță-de-vie înalt productive și rezistente la îmbolnăviri, cum ar fi Aligote. În 1912 județul Bender s-a clasat pe locul doi după suprafețele rezervate viței-de-vie, acest fenomen fiind rezultatul eforturilor depuse de Constantin
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
mai importantă moștenire lăsată este Castelul de la Bulboaca, vinăria și vila din Chișinău. În 1900 Constantin Mimi construiește un castel în localitatea Bulboaca. Arhitectura castelului a fost preluată din practica franceză. Acest lucru se datorează faptului că Mimi a studiat viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că acesta a fost primul chateau adevărat din Moldova. Construit din două etaje și beton armat, ceea ce era o noutate pe atunci, castelul a fost considerat un edificiu modern nu doar din ținutul Bender
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
Azur este un soi românesc de struguri negri obținut de către cercetătorii Victoria Lepădatu și Gheorghe Condei de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Coarnă neagră și Cardinal. Soiul a fost omologat în anul 1984. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul pețiolar este
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
etc. O sală este destinată obiectelor care aduc în atenția vizitatorului credințe și superstiții ce înconjurau vița de vie și vinul. Holul de la demisol adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Nu puteau lipsi și obiecte necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie). Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui butnării și a unui atelier de olar dar și obiecte de ceramică neagră de la Poiana Deleni - Iași ce a păstrat multă
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]
-
Republica Moldova), construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Construcția conacului, inițiată din ordinul politicianului basarabean Constantin Mimi, a fost finisată în anul 1900. Arhitectura acestuia a fost preluată din practica franceză. Acest lucru s-a datorat faptului că Mimi studiase viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că respectivul conac a fost primul „chateau” adevărat din Basarabia. Construit cu două etaje din beton armat (o noutate pe atunci), castelul era considerat un edificiu modern nu doar în ținutul Bender, ci în
Conacul familiei Mimi () [Corola-website/Science/333857_a_335186]
-
Coarnă neagră. Soiul de masă Gelu prezintă interes pentru podgoriile și centrele viticole din partea de N-E a Moldovei (județele Iași, Vaslui, Botoșani), în vederea completării conveierului varietal pentru struguri de masă. A fost creat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași in anul 1999, prin fecundarea liberă a soiului autohton Coarnă neagră a căror semințe hibride au fost iradiate cu raze X, autori Gheorghe Calistru și Doina Damian. Soiul Gelu este primul care maturează strugurii de culoare albastru-violet
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
laice care s-au păstrat din secolul al XVII-lea este Conacul Goleștilor, finalizat în 1646, din Golești (Ștefănești), Argeș. Edificiul se remarcă prin portalul măreț, realizat din cărămidă și având un foișor cu cerdac pe stâlpi. Astăzi găzduiește Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. În perioada 1654 - 1658 este construită în București Catedrala Patriarhală, care reproduce biserica Mănăstirii Curtea de Argeș și care devine unul dintre cele mai importante lăcașe de cult ale țării. Unul dintre cele mai vechi hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Ștefan cel Mare", Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
organizațiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol și agroalimentar, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia 4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind transmiterea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească în administrarea Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească 5. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică 6
Ședință de Guvern. Ce se află pe ordinea de zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102520_a_103812]
-
Ștefan cel Mare“, Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]
-
perioada 1996-2008 a fost Președintele Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române, iar din 2008 a fost ales președinte de onoare al acestei secții. Academicianul Valeriu Cotea a fost unul dintre cei mai mari specialiști din România în domeniul viticulturii și oenologiei, manifestându-se deopotrivă ca cercetător, practician de excepție, teoretician și creator de școală. La vârsta de 25 de ani, în 1950, era deja asistent universitar în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară ' Ion Ionescu de la Brad'din
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
din Paris, în calitate de expert, președinte al grupului de experți 'Tehnologia vinului', președinte al Comisiei de Oenologie și vicepreședinte al OIV. A fost membru în comitetul științific al mai multor reviste internaționale de specialitate, precum 'Bulletin de OIV' (Franța), 'Rivista di Viticultura e di Enologia' (Italia), 'Ciencia e Technica Viti-Vinicola' (Portugalia). Activitatea sa științifică de excepție a fost recunoscută prin alegerea ca membru corespondent sau membru de onoare a numeroase societăți și academii de specialitate din țară și din străinătate: Academia de
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară din București și Cluj. A fost distins de patru ori cu premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Paris (1982, 1989, 2000, 2008), cu Medaille de la Ville d'Arbois (Franța), Pionero de la Viticultura Mundial (Argentina), Confrade de Merito (Spania), Croix de Chevallier de l'Ordre du Merit Agricole (Franța). Președinția României i-a acordat două distincții naționale: Steaua României în Grad de Cavaler (2000) și Ordinul Național Serviciu Credincios în Grad de Cavaler
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
Hidroconstrucția, 2015, de Felix Scvorțov; la Secțiunea Științe Militare, Premiul „Mareșal Constantin Prezan”, Pietre de hotar românesc, Editura Paideia, 2015, Ordinul Militar de România. La Secțiunea Științe Agricole, Silvicultură și Medicină Veterinară, Premiul „Gherasim Constantinescu”, Pagini din istoria și actualitatea viticulturii, Editura Lexon, Chișinău, 2015, de Boris Găină, Eugeniu Alexandrov; Premiul „Amilcar Vasiliu”, trilogia publicată cu prilejul aniversării a 70 de ani de la fondarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara ”Regele Mihai I al României”, Monografie
Premii la Academia Oameniilor de Știință din România by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/104567_a_105859]