34,796 matches
-
amorul clandestin cu Tipătescu. Într-o genealogie posibilă, Veta ar fi mama, Zița fiica ei, iar Zoe fiica Ziței. Trei generații de femei cu psihologii diferite". Și într-un studiu din 1939, revenind, precizează: "Părerea lui Zarifopol, care vede în viziunea lui Ion Luca un om caricatural, ni se pare insuficientă; după cum rezistențele tuturor criticilor care au redus valoarea comediilor la document social sunt fundamental eronate. Într-o intuiție monovalentă, de o rară nuanțare, cît privește tipurile și indivizii, Caragiale a
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
antic la Vechiul Testament și mai departe, trecînd prin umanismul renascentist, pînă la personajele lui Dostoievski și eroii kafkieni; faptul că nu admite existența unei fisuri propriu-zise între concepția antică și cea creștină asupra "vinei tragice"și nici între acestea și viziunea modernă, îi permite să se miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să identifice în fenomenul tragic o constantă a spiritului uman. Revenind la analiza Cărții lui Iov
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
există o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini pornografice memorabile în Cimitirul Buna-Vestire sau în Poarta neagră ale lui Arghezi, însă nici ele nu instituie o direcție, oricît de ștearsă. În al doilea caz, limbajul cu totul aparte și viziunea singulară asupra pactului ficțional fac problematic însuși conceptul de literatură pornografică. Așadar, este destul de riscant să încerci ceva în cadrul unui astfel de discurs, fără rădăcini la noi, și după o perioadă în care el a dispărut cu desăvîrșire. Lipsa de
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
intră în scenă par ghidați de o forță supremă, de o lege nescrisă, în care incestul este oricînd posibil. Visariuc, acest Don Juan "pe dos", bulversează ordinea strictă a arborelui genealogic. Blestemul oedipian are urmări grotești, creează atracții erotice morbide, viziuni, destine cu totul aparte. Două capitole (capitolele au un mare grad de independență - fiecare este o "poveste") mi-au atras atenția în mod deosebit; Primele înfrîngeri și O scrisoare despre "umanism". Primul este jurnalul unui adolescent, șchiop din naștere, un
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
convingătoare a ceea ce blocul de piatră conține virtual în sine și nu situarea adversă față de o geologie stihială și inertă. Consecința acestei apropieri discrete, a acestei negocieri subtile cu volumul și cu suprafața materialului brut, este o anumită solidaritate a viziunii care se traduce prin exploatarea verticalei, la rigoare a orizontalei, prin animarea suprafeței cu ajutorul degroșării simple sau a altor intervenții minimale, prin sugestia figurativă sau simbolică, atunci cînd este cazul, doar atît cît ea să devină eficientă. în această situație
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
generației de azi". Cu un atare deziderat, ne aflăm în vecinătatea pledoariei pentru modernizare și citadinism, pentru burghezie și liberalism a unor E. Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
istoric și etern. Admițînd că Neagoe e însuflețit de grandoarea domniei, că cercetează cu atenție ceremonialul curților, că dă un "strălucit examen de comportare voievodală" și ajunge a consemna o "adevărată tehnică războinică", filosoful socotește cu toate acestea că, în viziunea lui, "învinge eternul". Sub incidența unui fervent homo religiosus, asistăm la un triumf al viziunii statice, al "eternității" noastre naționale: Minte luminată și caldă, tip de principe conștient de tot ce e putere lumească, pornit spre magnificență uneori, așa cum o
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
ceremonialul curților, că dă un "strălucit examen de comportare voievodală" și ajunge a consemna o "adevărată tehnică războinică", filosoful socotește cu toate acestea că, în viziunea lui, "învinge eternul". Sub incidența unui fervent homo religiosus, asistăm la un triumf al viziunii statice, al "eternității" noastre naționale: Minte luminată și caldă, tip de principe conștient de tot ce e putere lumească, pornit spre magnificență uneori, așa cum o dovedește Mînăstirea Curții de Argeș, al cărei ctitor este, Neagoe a trăit totuși prea mult
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
neschimbării", e silit, în virtutea unor factori temperamentali, a unei sensibilități ce-i transcende propria preconcepție, a-i recunoaște patentele. Astfel, tunînd și fulgerînd împotriva unei "eternități" locale, a unui "absolut" ce ar fi pogorît pe meleagurile noastre, proclamă că, în viziunea românească, "nu există problematică de cunoaștere": "Orice demon al cunoașterii, orice criză a spiritului, tot ce ține de omul "faustic" occidental lipsește aici. Neagoe nu se gîndește nici un moment să-și îndemne fiul - între atîtea îndemnuri pe care i le
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
în cauză "moartea literaturii", sloganul fundamental al avangardei, afirmat și totodată infirmat prin coborîrea lui în codul caricaturii: "noi sîntem scriitori pentru urechi, sîntem artiști ai pupilei, noi înfiorăm creierul, noi nu scriem nimic. noi căzusem într-o zare unde viziunile ne încleștaseră gura. atunci a năvălit mam' mare: maică, săriți că moare literatura" (ibidem). Subtextul acestui discurs încă suculent, capabil de asocierile remarcabile ale ilogismului revelator, este ludicul: "aveam insuficiență a sufletului și sub unghii aveam vulturi și-n carnea
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
ediții. Și pentru că orice confuzie mentală are o expresie nemijlocită în confuzia terminologică, unul dintre consilierii primăriei, un fel de infanterist al strategului ascuns, al aceluia care privește totul din cabinet, i-a denunțat pe artiști ca fiind... debutanți. în viziunea acestui Ortega y Gasset de pe malul Săsarului, debutant are semnificația de... amator, pentru că altfel nu se explică înțelesul peiorativ cu care inocentul exeget și-a înzestrat, fără nici o precauție, conceptul. în ceea ce privește această problemă, virginul hermeneut poate dormita liniștit mai departe
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe care o exercită sfinții cu el. Căci dacă sfințenia este un triumf asupra sîngelui, ea nu-l ridică pe un plan mai puțin elevat după ce i-a anulat aderențele terestre... Față de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mă refer atât la dimensiunile muzicale cât și la cele psihologice. În momentul de fața Horațiu Radulescu lucrează la partitura unui Concert pentru violoncel și orchestră, o comandă exprimată de Radio-France; este o lucrare ce evocă mitul lui Ulise în viziunea lui James Joyce. Lunar aproape, din ianuarie și până spre sfârșitul acestui an, creația lui Horațiu Rădulescu este prezentă pe marile meridiane europene ale muzicii. Vor apărea mai multe imprimări discografice ce reiau o parte dintre lucrările din trecut ale
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
sloganul publicitar al afișului!) dintr-un cartier oarecare. Din medii marginale sînt racolați și eroii Portretului de grup în tren - scenariul și regia Alexandru Vitzentzatos UNATC, bătăuși ce se revendică de la mișcările de dreapta, dar sînt "puși la colț" de viziunea caustică a documentaristului. Umorul, dar și onestitatea individualizează și Made in cartier al lui Corneliu Porumboiu UNATC, interesat de motivațiile unor vedete hip-hop. O surprinzătoare capacitate de a defini o psihoză ad-hoc, prin detalii fizionomice semnificative, probează regizorul-scenarist Răzvan Anghelescu
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
deasupra teancului de fițuici, poltronerii și chiar crime. La București se uită elementul esențial: N.A.T.O. este cea mai importantă structură de securitate a spațiului occidental. O structură bazată pe sisteme de informații comune, pe o ideologie comună, pe o viziune asupra lumii comună. Se subînțelege că o țară intrată în N.A.T.O. va avea acces nelimitat la întregul tezaur de informații și strategii al țărilor occidentale. Prin urmare, e absolut obligatoriu ca oamenii angrenați în sistem să fi dovedit că
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma așezămintelor noastre", iar Principele Carol își punea legitim întrebări cu privire la consistența regimului nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată în Augsburger Allgemeine Zeitung. Dimensiunile morală și juridică ale lumii românești intrau în obiectivul cunoașterii, iar diagnosticul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
ei necruțător. Ca gânditor de formație organicistă, el a respins soluția progresului prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun idealuri și soluții autentice, nu jumătăți de măsură, condamnate să provoace imprevizibile ruperi de ritm. ~ntr-o viziune istorică optimistă, faptul că societatea românească a cunoscut un proces de înnoire și modernizare în sens liberal, că nu a fost aruncată peste bord de valurile istoriei este, desigur, mai important decât critica ce s-a adus acestui proces. Realismul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
al libertății - "soarele civilizațiunii moderne", liberalii și-au propus să rupă lanțul nesfârșit "ce ținea încleștate mădularele nației" 8). Nu fără insolență, ei se vor autoproclama campionii civilizației moderne și singurii în stare să o articuleze. Restul era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată ființa. Analiștii ce s-au grăbit să diagnosticheze "ferocele antiliberalism eminescian", ignoră faptul esențial că în epoca sa liberalismul era în stare fluidă și nu realizase fuziunea dintre opinii și convingeri. Concordanța
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
cu tot cea ce implică ea - aspirație ori evaziune, reverie sau agonie, trasee rectilinii ori deviații etc. - Michel Demopoulos, directorul Festivalului Internațional de Film de la Salonic, a hotărît să includă în cea de-a 42-a ediție o serie de viziuni nocturne subsumate unui cinema orgasmic. O antologie de scurt metraje explozive care explorează în formule experimentale visceralitatea, fața întunecată a spiritului omenesc. Excelent preambul pentru o întreagă categorie de filme recente ce par toate ieșite din stimele Pianistei lui Michael
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
expresionist, à la maniere de Soutin (un alt artist evreu rus, emigrat în Elveția urmărit de coșmarul pogromurilor). Interesantă devine aici și maniera narativă. Bok e pentru prima dată povestitor, (am spune noi cu termenii cei prețioși că avem o viziune "avec" sau o heterodiegeză actorială). În același timp avem, prin drama lui, perspectiva asupra evreității: "Ce altceva înseamnă să fii evreu, decât un blestem etern? Îi era greață de istoria evreilor, de destinul lor, de păcatul lor de sânge." Evreul
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
este de prisos... Mihail Bulgakov - Maestrul și Margareta, traducere de Natalia Radovici, Editura Humanitas, București, 2001, 430 pag., f.p. Vrăjitoarele în cyberspace Romanul Alinei Nelega (ultim@ vrăjitoare), apărut nu cu mult timp în urmă la Editura Paralela 45, propune o viziune interesantă asupra realității, (sau mai de grabă asupra realitățiilor, din moment ce ia în considerare un spectru practic nelimitat de virtualități). Analogia care ne vine automat în minte este aceea cu proza lui Adrian Oțoiu, dar ne putem gîndi și la romanul
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
se exercită asupra datelor naturii moarte." Și, cu toate aceste precizări conjuncturale, repet, cred că, azi, putem considera vestita carte a lui Vianu drept o istorie literară, nu critică, ci științifică, călăuzită de aspectul pur și primordial aici al stilisticii. Viziunea sau metodologia cărții, examinînd proza românească timp de un secol de manifestare, e perfect unitară, cum se și cuvenea. Heliade, ca și Bălcescu și Russo, oricît de deosebite ar fi temperamentele lor individuale, coincid prin acea tendință activă, practică și
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele de a-și vedea și auzi eroii. De aceea nu este un descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca Mamuca
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
a administrat o lovitură decisivă sămănătorismului leșietic, descoperindu-se, prin mijloace artistice adecvate, adevăratul țăran român. Iar prin Pădurea spînzuraților, Rebreanu un analist "al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gînduri, al obsesiilor tiranice". Prin Răscoala aduce în prim plan viziunea stărilor de mulțime și a omului ca element al grupului social. Analiza stilistică e pertinentă și cu totul remarcabilă. Prin Hortensia Papadat-Bengescu, constată autorul nostru, s-a exercitat o înrîurire mai adîncă asupra dezvoltării romanului nou, analitic psihologic al stărilor
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
strîngă în jurul mesei din colț de la Café Valladon, cu excepția lui Terry, care susținea că întreaga secvență spectaculoasă de la sfîrșit era "o grămadă de clădiri care săreau în aer și-atîta tot" și că în spatele filmului luat în ansamblu "nu exista o viziune coerentă". Iar dacă el însuși li se păruse plin de sine celorlalți, aceștia avuseseră grijă să n-o spună.) Prin urmare, își reproșa cu atît mai mult că într-o seară se îmbătase în barul Uniunii și îi spusese lui
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]