37,159 matches
-
zombie mai ales în dimensiunea politică, acesta fiind cumva modelul alegătorului ideal pentru politicieni, singura problemă fiind întrebarea: Cine este magicianul cel mai puternic? Unii oameni sunt înzestrați cu posibilități multe dar voință puțină, și nu reușesc, în timp ce pentru alții voința de reuși, chiar în prezența unor posibilități limitate, îi ajută să reușească. Avem un raport cu timpul mult mai complex decât orice ființă vie. Un exemplu în acest sens îl constituie posibilitatea de a memora în mod conștient, pe baza
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Fapt ce arată că orientarea principală a științei este înspre manipulare, înspre folosirea lucrurilor. Asta presupune a înțelege totul din această perspectivă. Deci, tot ceea ce știm este cum să folosim lucrurile în interesul nostru, să ne înstăpânim asupra lor (iată voința de putere de care vorbea Nietzsche!). Însă fără a cunoaște care este de fapt interesul nostru (puterea de dragul puterii); asupra interesului propriu avem un punct de vedere pragmatic, stabilindu-l din mai multe perspective, respectiv: a avea (ca a poseda
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fără capăt; dar un capăt ce nu reprezintă o fundătură, ci o continuă reluare. E o fereastră către rai și către iad în același timp (și deseori prin aceleași gesturi), lăsându-ți posibilitatea de a alege, fără a avea însă voința de a o face. E împlinirea plăcută și dureroasă, uneori dureros de plăcută, a unui ideal. Nu poți spune niciodată în mod definitiv dacă o ai sau te are, dacă este a ta sau ești al ei (deseori încercăm să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
publicului) dacă nu-l are; or, vedem oameni ce nu au glas, ci doar modulații mai complexe ale răcnetului. Senzația de-a avea întrebările potrivite pentru a putea cunoaște; ea este parte a "dispoziției cunoscătoare" ce e mai mult decât voință: e orientare. Ceea ce mă conduce la ideea întemeierii faptului-de-a-cunoaște pe prolegomene. Nu este îndeajuns să vrei să cunoști, ci trebuie să și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
necesare pentru a-ți înțelege propria existență. Pentru a le utiliza însă trebuie ca nevoia înțelegerii propriei existențe să te chinuiască, să fii bântuit de căutarea sensului existenței tale. Această orientare nu este însă una ce se poate determina prin voință; cel mult poate fi trezită (Karl Jaspers spunea că rolul filosofului e de a trezi la existență). În esența ei această orientare pare că vine de dincolo. În forme variate arta unei epoci exprimă filosofia acelor timpuri, având uneori și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
variante dar ai ales credința. Altfel, e mai degrabă vorba de orbire. ٭ Artiștii constituie un punct de maximă concentrare a culturii; un loc în care se întâlnesc semnificații trecute cu înțelesuri prezente întru nașterea viitoarelor sensuri ale existenței umane. Cuvântul voință își are luminat sensul prin modul în care mai întâi metafizica și apoi psihologia l-au situat în cadrul existenței persoanei. Este unul din exemplele care ne indică presupozițiile metafizice (și, mai nou, științifice) ce sunt camuflate în limbaj. Exemplu de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
constituie o reiterare a răului. Una din părțile slabe ale secularizării o constituie preluarea rolului Divinității de către înlocuitori ai acesteia. Astfel, oamenii așteaptă să fie ajutați de stat, considerându-l vinovat pentru multe din necazurile ce-i încearcă. Resemnarea în fața voinței Domnului nu a fost înlocuită de o abordare rațională a problemei, așa cum dorea modernitatea, ci de revolta surdă împotriva statului. Ceea ce ne arată că statul a uzurpat funcții și simboluri prea tari pentru el. Între Eu și Io este o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
atunci este necesar să observăm că orientarea fundamentală a minții este una practică, vizând supraviețuirea individului și, dincolo de el, a speciei. Dominarea și-a schimbat întru câtva structura, suferind o alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
forța brută pe cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche, supraomul, s-a născut. Numai că, în mod ciudat, nu poate fi individualizat, fiind mai curând un "zeu-societate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
inventa, de a construi, de a trăi mai bine. Partea care ne scapă e că progresul înseamnă și dezvoltarea concomitentă a capacității noastre de a face răul; Istoria ne demonstrează cu prisosință asta. În spiritul lui Nietzsche vorbind, globalizarea ascunde voința de putere mondială. Dintr-un anumit punct de vedere am putea spune că nici Marx nu s-a înșelat în ceea ce privește importanța economicului, acesta stând la baza globalizării (doar că partea cu clasele de producție este contrazisă tocmai de ceea ce chemase
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Povara responsabilității față de propriile acte! De asta are nevoie morala. În lipsa ei ar fi imposibil a pedepsi, care e strâns legat de putere. Judecarea semenului ascunde dorința de putere asupra vieții lui. Pentru ca acest mecanism să fie posibil am inventat voința: oamenii voiesc să facă un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
puține decât cel de acum? Ca și cum aș avea nostalgia (cel puțin implicită) a acelui nivel de cunoaștere. Prin intermediul științei ne facem curaj împotriva naturii. Ce primează în cazul recursului la știință: dorința noastră de a stăpâni (și atunci știința este voință de putere) ori teama de natură (de incontrolabil; și atunci știința are un caracter reactiv)? O carte e asemenea unei vieți: are variații de intensitate. În felul acesta cred că pot explica numeroasele momente de umplutură existente în fiecare carte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
important în literatura științei politice și a relațiilor internaționale. Diversitatea sensurilor date puterii derivă din numeroasele definiții oferite de autori acestui concept. În concepția lui M. Weber, noțiunea de putere reprezintă „posibilitatea de a impune, în interiorul unei relații sociale, propria voință în ciuda oricărei împotriviri, indiferent pe ce se bazează această posibilitate.”19 Ca subsistem al puterii sociale, alături de stat, partidele politice, mijloacele de comunicare în masă, opinia publică etc., puterea politică reprezintă tipul de putere propriu sistemului politic, manifestat prin intermediul componentei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
este una dintre posibilitățile de a afirma capacitățile militare, ca și abilitatea de a apăra propriul teritoriu. Capacitățile industriale au fost un element major, contribuind la puterea economică și militară. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 60 voința - absența acesteia în a folosi elementele puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Capacitățile industriale au fost un element major, contribuind la puterea economică și militară. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 60 voința - absența acesteia în a folosi elementele puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă nu imposibil de măsurat. Nu poate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 60 voința - absența acesteia în a folosi elementele puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă nu imposibil de măsurat. Nu poate fi cuantificată, ci numai estimată. Voința se poate referi fie la intenția unui set particular de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
puterii le transformă în componente fără semnificație. Mulți analiști privesc voința ca una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă nu imposibil de măsurat. Nu poate fi cuantificată, ci numai estimată. Voința se poate referi fie la intenția unui set particular de elite de a atinge un interes particular, fie la aserțiunea populației față de o anumită
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
importante, dacă nu cea mai importantă, dintre determinanții puterii. Fără voință, chiar și un stat cu puterea tactică militară, nu poate obține multe. Totuși, voința este foarte greu, dacă nu imposibil de măsurat. Nu poate fi cuantificată, ci numai estimată. Voința se poate referi fie la intenția unui set particular de elite de a atinge un interes particular, fie la aserțiunea populației față de o anumită decizie. O altă caracteristică a voinței este efemeritatea, în sensul că ea poate apărea și dispărea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
imposibil de măsurat. Nu poate fi cuantificată, ci numai estimată. Voința se poate referi fie la intenția unui set particular de elite de a atinge un interes particular, fie la aserțiunea populației față de o anumită decizie. O altă caracteristică a voinței este efemeritatea, în sensul că ea poate apărea și dispărea rapid. elita (conducerea) joacă un rol major în formarea voinței și de asemenea influențează modul cum un actor profită de alți parametri ai puterii. Elita poate conduce împreună cu alte elite
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de elite de a atinge un interes particular, fie la aserțiunea populației față de o anumită decizie. O altă caracteristică a voinței este efemeritatea, în sensul că ea poate apărea și dispărea rapid. elita (conducerea) joacă un rol major în formarea voinței și de asemenea influențează modul cum un actor profită de alți parametri ai puterii. Elita poate conduce împreună cu alte elite sau individual, dar în ambele cazuri este un factor cheie. În special, pe timp de pace și prosperitate, cei care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
național.”34 El propune o formulă de calcul a puterii internaționale: Pp = (C + E +M)x(S + W), unde Pp exprimă puterea percepută, ce înglobează C - masa critică, populația + teritoriul; E - capabilitatea economică; M - capabilitatea militară; S - scopul strategic; W - voința de a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p. 255-256. 34 Cline, R.S. - World PowerAssesment 1977. A calculus of Strategic Drift, Westwiew Press, Boudler, Colorado. Teh Center
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pentru marile puteri: SUA, URSS și China în anii 1980 și 1990.35 1980 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 146 85 23 Capacitatea militară 188 197 41 Total parțial 434 382 139 Scopul strategic și voința de a conduce 0,7 1,2 0,6 Total 304 458 83 1990 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 155 75 30 Capacitatea militară 200 200 45 Total parțial 455 375 150 Scopul strategic și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de a conduce 0,7 1,2 0,6 Total 304 458 83 1990 SUA URSS China Masa critică 100 100 75 Capacitatea economică 155 75 30 Capacitatea militară 200 200 45 Total parțial 455 375 150 Scopul strategic și voința de a conduce 1,0 0,8 1,0 Total 455 300 150 În esență, relațiile de putere pot fi definite după expresia „puterea statului A asupra statului B este capacitatea lui A de a obține ca B să facă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Maliesky, Dominique - De la Coubertin á Samaranch - al diplomatie du C.I.O. în revista Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992, p. 25-37. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 75 sunt aduse argumente care susțin ideea că CIO își manifestă voința de a se comporta ca instituție statală: pretinde autonomie și suveranitate, exclusivitatea competențelor, legitimitate, autoritate supremă și în același timp independență față de alte instituții și organizații internaționale. Obiectivul politico-diplomatic al CIO este dublu: de pe o parte universalitatea, principiu exprimat încă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]