2,533 matches
-
a sugera că, fără îndoială, cultura este o cultură mediatică și că mass-media a colonizat cultura, fiind vehiculul principal de distribuire și răspîndire a culturii, că mijloacele de comunicare în masă au înlocuit expresiile culturale anterioare, precum cartea sau cuvîntul vorbit, și că trăim într-o lume în care mass-media domină divertismentul și cultura. Cultura mediatică este așadar forma dominantă și scena culturii în societățile contemporane. O problemă de strategie Cultura media este, de asemenea, cîmpul de luptă pentru dobîndirea controlului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pot să cred că un cavaler e În stare de asemenea trădări! Călugărul dădu neîncrezător din cap. Cunoștințele lui despre natura umană erau mult mai profunde decât cele ale cinstitului Hildebrand. — Domnule ministerial, nu-ți mai repet o dată că cele vorbite aici vor rămâne Între noi. Cred că nu e nevoie. Ți-am povestit toate acestea ca să-ți arăt câte griji are pe cap domnul nostru. În curând va avea nevoie de prieteni devotați cu spade Îndrăznețe. De alianțe și de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se cuvine să intre, fără complexe, în rândul poeților demni de interesul nostru. Constat că te-ai pregătit serios pentru dialogul nostru: mă bucură faptul! A.B.Mulțumesc! Dar, unde și când ați deprins primele cunoștințe despre limbă? Despre limba vorbită, de îndată ce am plonjat prin țipăt, din lagărul-pântec în pântecul-lagăr (al lumii), ca să folosesc un vers din recenta mea carte Deșertul invizibil, col. Opera Omnia, Iași, 2014. Despre limba poetică, am început să învăț din școală, când am avut acces la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările jubiliare, Statutele societății, aduce contribuții prețioase referitoare la prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită. În cuprins: pagini de dr. S. Reli ( Ceva despre artele frumoase religioase din trecutul românesc), dr. I. Puiul (Institutul biblic românesc în Bucovina), dr. V. Gheorghiu (Mai multă dragoste), preot Gh. Lanivschi (Reședința mitropolitană din Cernăuți și meșterul ei Iosif
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să nu ne dezbinăm! etc. Legat de porunca „vorbiți și scrieți românește” se publica chiar un decalog: „Cele 10 porunci ale limbii române”, în totalitate valabile și astăzi dintre care am selecționat câteva: „La orice petrecere ca și în saloane vorbiți numai în limba voastră, dar vorbiți-o frumos” sau „Dați mărfurilor numiri numai în limba voastră!”, urmate de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
corespunzători ideologic, "recrutarea și ridicarea de noi scriitori din rîndurile clasei muncitoare"; Despre misiunea Filialei de a ține o strînsă legătură "cu masele" prin îndrumarea cenaclurilor și cercurilor literare din zonă, redactarea unui almanah, sau prezența în presa scrisă și vorbită a autorilor și încă multe alte sarcini și direcții de urmat. Nașterea Filialei avea drept țel ideologizarea și înfeudarea scriitorilor partidului unic. În Biroul Filialei au fost aleși "prin ridicare de mîini, la fiecare propunere individuală și cu majoritate absolută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dovedește anacronică, nu este mai puțin adevărat că țara Românească și Moldova semănau În foarte multe privințe și, secol după secol, au de venit tot mai apropiate. Aveau cam aceleași instituții. Se aflau În raporturi similare de dependență față de Poartă. Limba vorbită era foarte asemănătoare (varietăți aproape identice ale românei, limba li terară constituindu-se pe baza graiului din nordul Munteniei). Din secolul al XVII-lea, contactele culturale s au intensificat; ideea originii comune devine curentă În scrieri le istorice. În secolul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Boyle veni mai aproape, coborând vocea, întrebând: - Ați băut ceva în seara asta, domnule? - Nu sunt obligat să răspund. N-am condus nici un vehicul motorizat. (Am realizat că nu folosisem niciodată în viața mea sintagma „vehicul motorizat“ în nici o propoziție vorbită sau scrisă.) Marta încă o ținea pe Sarah, ascultând atentă acest schimb de replici. În același timp eram foarte conștient de prezența lui Robby. Uită-te cât de demn și de sexy ești, spuse scriitorul. Ce tată pe cinste ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe aici - cu excepția românilor - îl consideră un artist francez. Doar francez (de parcă n-ar fi de-ajuns pentru universalitate!). VITALIE CIOBANU: La Centrul „Pompidou“ asist la o dezbatere pe tema Les intellectuels européens face а l’Autriche, organizată de Revista vorbită a Centrului, în colaborare cu Mission 2000. Participă patru scriitori din Expresul Literar: András Ferenc Kovács, Sylvia Treudl (Austria), Dubravka Ugrešic din Croația și Kamiel Vanhole din Belgia. Doi invitați din Paris - regizorul Costa Gavras și Natacha Michel, scriitoare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cel puțin, forța, „tenacitatea” intuiției contra oricăror sfaturi sau planuri raționale. Printre zecile de volume ce se îngrămădeau lângă patul meu, în camera mea extrem igrasioasă (și care mi-a provocat acea gravă maladie a lui Bouillaud, de care am vorbită, se găseau și unele cărți semnate de Tudor Vianu, Estetica, în primul rând, pe care o citeam și reciteam ca pe un roman, Arta prozatorilor români etc. Îl admiram în acea vreme - și acum! - și pe „îndepărtatul” și dispărutul G.
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ridică. Propaganda culturală pentru toți. Cărți și Biblioteci. Cărți bune într-o mare răspândire. Biblioteci care să fie realități. Între cărțile bune, răspândite în toate casele țării, eu văd întâiu Evangheliile după aceea o enciclopedie etc. Biblioteci ambulante (automobile) Propaganda vorbită. La biserici etc. Propaganda văzută (cinematografe) Propaganda radiofonică. Să facem o comparație cu casa și cu temelia? Nu. Poporul acesta este un organism viu, nu este o clădire întâmplătoare. Eu îl privesc ca pe un fenomen interesant ca pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va spune zeamă de varză, ci moare de curechi etc. Lângă șaua modernă, poporul din alte regiuni are și tarnița, șaua de lemn țărănească. Limba literară e una și îmbogățirea ei vine prin scriitorii de pretutindeni ai românismului, pe când limba vorbită se poate mărgini la câteva sute de vocabule. Noi, aici, nu ne interesăm decât de limba literară. Ortografia, de care ne ocupăm privește această limbă care s-a format în decursul timpului, și gramatica aduce la statornicirea unor reguli generale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crezut că-l omoară. A doua zi s-a întâlnit V. Chetreanu cu Sofroni și i-a spus: "A venit băetul tău și a cerut poame și apoi a fugit acasă", iar Sofroni Iftimie i-a spus: "dacă și voi vorbiți ca dracu"! Aclijda era cârligul de la fântână. Am umblat cu preotul Ionică Grigoriu cu chiralesa dar nu mulți ani, că într-un an moșu Vasile Sofroni Iftimie Ciobănosu, m-a spus popii că l-am suduit de cruce. Și atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Simbolurile biblice. Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997 Comte, Fernand, Marile figuri ale Bibliei, Editura Humanitas, București, 1995 Constantineanu, Mihail, Doctor la oameni de seamă, Editura Anastasia, București, 2000 Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, 5, Editura Minerva, București, 1971 Crăciun, Victor, Articole vorbite, Editura Eminescu, București, 1974 Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, 2, Editura Minerva, București, 1974 Daniel, Constantin, V. Voiculescu — medic practician, în vol. Retrospective medicale (Studii, note și documente), sub redacția dr. G. Brătescu, Editura medicală
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
vor rămânea ca modele de stil și de cugetare omenească în istoria literaturei noastre și nu puțin au contribuit ele de a ne face să părăsim neologismele, exagerările, tonul declamatoriu, într-un cuvânt de a da limbei noastre scrisă și vorbită forma plastică de astăzi. Aceasta o știe toată lumea și nu e trebuință de o mai întinsă demonstrațiune. Aceasta am mai afirmat-o și altădată prin o scrisoare ce am adresat cercului Convorbirilor la 22 decembrie 1899. Dar acum, să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
românesc „eșec” (insucces), care în limba turcă înseamnă „măgar”. Tot acolo am ajuns să constat că nu știu să citesc. Citirea textelor românești, am înțeles atunci că devine posibilă doar datorită faptului că am cunoscut temeinic cuvintele din limba română vorbită. După citirea primelor litere, recunosc direct cuvântul și îl pot pronunța ușor și clar. Încercând să citesc texte în limbi necunoscute mie (de exemplu pe atunci limba germană), constatam cu uimire și cu rușine că nu se lega nimic, nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
teologi sîrbi își făceau studiile la Kiev, au intrat în limba literară un număr considerabil de cuvinte rusești, care, să nu uităm, era slava bisericească. Așa-numita limbă sîrbo-slavonă, utilizată de biserică și de sîrbii educați, nu corespundea nici idiomului vorbit, nici formei standard folosite în alte regiuni ale lumii ortodox-slave din Balcani. Ea era aproape la fel de artificială ca și katharevousa. Influența majoră în abaterea limbii de la cursul ei a fost exercitată de opera a doi savanți, Dositej Obradović și Vuk
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
se coacă. Oricum, avem o limbă mai inteligentă decât populația. Întrebarea rămâne, pot fi folosiți asemenea oameni în niște proiecte de anvergură? Sau ei se vor mulțumi doar cu lucruri mărunte, cu nimicarnițe. Despre conceptul de „micuțism“ ar mai trebui vorbit aici. Concept inventat de niște autori români pentru a explica viziunea despre lume și viață a unor marginali, a unor indivizi mărunți, care văd toată istoria prin prisma microculturii lor. Istoria nu se împarte în înainte și după revoluție, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
parte ca pe un spectacol. Un fapt nu merita să fie povestit dacă nu lua forma unui spectacol care pe ei nu-i implica. Preferau statutul de observator celui de actor. Problemele apăreau atunci când erau și ei personaje. Când erau „vorbiți, bârfiți“. Se dezobișnuiseră să fie participanți. Oamenii s-au simțit descoperiți. Nu există ficțiune. Doar acte contabile, care să dea seama de ce au trăit ei. Mai ales pentru Farmacistu, un tip care se ocupă cu comerțul și are o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mult decât intim: „Auzi, mămico, pe la Nisa, pe acolo pe unde ți-a plimbat fundu’ grecul ăla al tău plin de bani, hârtia era parfumată?“. „Nea Milică - începe să geamă băiatul cu probleme urinare de la bandă -, vă rog eu frumos, vorbiți mai pe ocolite, că mă abțin greu și vă stric treaba!“ „Chiar așa, bre - îl susține și contabila Stela -, suntem și femei p-acilea.“ Mofluz, însă și cumva consolat după al doilea pahar de țuică, domnul Milică trece direct la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din Moldova și Transilvania. În Moldova se află din vechime ramura minor-conventuală, iar după 22 decembrie 1989 există și ramura fraților capucini. Astăzi toți frații conventuali, preoți și laici, sunt cetățeni români, de origine etnică română, cu limba română uzual vorbită. Insist asupra calității de „românitate” pentru că din păcate în România mai persistă concepția, depășită pe plan mondial, jignitoare pentru noi și periculoasă pe plan socio-politic că cine nu este creștin ortodox nu este român autentic sau deplin. E adevărat că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
iar trotuarele, ghișeele funcționarilor, tramvaiele și obiectele din magazine ar fi învățat ele singure această limbă pentru mine. Când mediul în care ești nu vorbește decât ceea ce tu nu poți vorbi, ciulești din răsputeri urechea, cu întreg ținutul, la limba vorbită. și dacă rămâi îndeajuns de mult în acel loc, timpul de care dispune ținutul învață pentru tine limba. Așa s-a întâmplat cu mine, mintea mea nici n-a știut cum s-au petrecut lucrurile. Cred că subestimăm felul cum
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mă slujesc de băț. Dar și eu însămi mă suportam tot mai greu. Să nu ajung ca ceilalți, dar să nici nu pot rămâne așa cum eram - acest conflict interior s-a doveditirezolvabil. După două săptămâni, mi-am dat demisia. Cuvântul vorbit ce ni se formează intuitiv în creier și prin care ne raportăm unii la ceilalți ca de la sine înțeles nu este înnăscut. Îl putem deprinde, după cum putem fi și împiedicați s-o facem. Dictatura împiedica, prin educație, ca el să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
munism foarte dumerit. La dumerirea lui au contribuit, desigur Crescent și toate celelalte firme ale Securității. Dar el e doar un suflet nobil, care a vrut să facă daruri poporului... Despre aceeași noblețe, cu care răspunde tuturor răutăților, ni sa vorbit și în continuare: „Forța media nu ia adus lui Dan Voiculescu numai bucurii, ci ia atras și antipatia adversarilor politici, care au făcut tot ce au putut pentru al determina să cedeze presiunilor de tot felul. I sau aruncat în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Cenzura presei În România nu a fost inventată de puterea comunistă ci doar ea a perpetuat-o pe cea existentă, deja, pe toată perioada celui De-al Doilea Război Mondial. Practic, existența acestei forme de represiune a cuvântului scris sau vorbit a fost o prelungire a articolului XVI stipulat de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova În ziua de 12 septembrie 1944 de către delegațiile României - Învinse și URSSÎnvingătoare. Chiar dacă această convenție fusese prevăzută a se aplica până la stingerea conflictului european, noii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]