2,152 matches
-
dus la Faraon, și au făcut cum poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor lui; și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. 11. Dar Faraon a chemat pe niște înțelepți și pe niște vrăjitori; și vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. 12. Toți și-au aruncat toiegele, și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. 13. Inima lui Faraon s-a împietrit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Faraon, și au făcut cum poruncise Domnul. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea lui Faraon și înaintea slujitorilor lui; și toiagul s-a prefăcut într-un șarpe. 11. Dar Faraon a chemat pe niște înțelepți și pe niște vrăjitori; și vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. 12. Toți și-au aruncat toiegele, și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. 13. Inima lui Faraon s-a împietrit, și n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
slujitorilor lui; și toate apele rîului s-au prefăcut în sînge. 21. Peștii din rîu au pierit, rîul s-a împuțit, așa că Egiptenii nu mai puteau să bea apa rîului, și a fost sînge în toată țara Egiptului. 22. Dar vrăjitorii Egiptului au făcut și ei la fel prin vrăjitoriile lor. Inima lui Faraon s-a împietrit, și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 23. Faraon s-a întors de la rîu, și s-a dus acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
-ți mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie și peste iazuri, și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!" 6. Aaron și-a întins mîna peste apele Egiptului, și au ieșit broaștele și au acoperit țara Egiptului. 7. Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos și ei broaște peste toată țara Egiptului. 8. Faraon a chemat pe Moise, și pe Aaron, și a zis: "Rugați-vă Domnului să depărteze broaștele de la mine și de la poporul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
au făcut. Aaron și-a întins mîna cu toiagul, și a lovit țărîna pămîntului, și s-a prefăcut în păduchi pe toți oamenii și pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19. Și vrăjitorii au zis lui Faraon; Aici este degetul lui Dumnezeu!" Dar inima lui Faraon s-a împietrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pe toate dobitoacele. Toată țărîna pămîntului s-a prefăcut în păduchi, în toată țara Egiptului. 18. Vrăjitorii au căutat să facă și ei păduchi prin vrăjitoriile lor; dar n-au putut. Păduchii erau pe oameni și pe dobitoace. 19. Și vrăjitorii au zis lui Faraon; Aici este degetul lui Dumnezeu!" Dar inima lui Faraon s-a împietrit și nu a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 20. Domnul a zis lui Moise: "Scoală-te dis de dimineață, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
fierbinți." 10. Ei au luat cenușa din cuptor, și s-au înfățișat înaintea lui Faraon; Moise a aruncat-o spre cer, și ea a dat naștere, pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți. 11. Vrăjitorii nu s-au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca și pe toți Egiptenii. 12. Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Moise a aruncat-o spre cer, și ea a dat naștere, pe oameni și pe dobitoace, la niște bube pricinuite de niște beșici fierbinți. 11. Vrăjitorii nu s-au putut arăta înaintea lui Moise, din pricina bubelor; căci bubele erau pe vrăjitori, ca și pe toți Egiptenii. 12. Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise. 13. Domnul a zis lui Moise: "Scoală-te dis de dimineață, du-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
forță.” CÂND CODRUL ADIE Când codrul, pretutindeni adie Și frunza-i în foșnet și-n tremur ușor În sufletul meu plăcerea învie Și simt că plutesc, simt că zbor. Când toamna vântul bate cu putere Iar codrul povestește ca un vrăjitor Prin mine aleargă o aleasă plăcere Mi-e trupul cuprins de dor și fior. Când peste codru iarna e dezmățată Și tandră, pădurea coboară în șoaptă Lin și fantastic vibrez a iubire Răsare dulce fior a nemurire. Când primăvara în
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
lung bocet, a întoarcerii în țărână, dar și a morții ca repaus definitiv și veșnică rămânere în amintirea celorlalți. Un bocet din care nu lipsesc formulele de exorcizare, menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te pască! Odihnește-n pace și mormântul Fie-ți lăudat de-ntreg pământul!2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
morții ca repaus definitiv și veșnică rămânere în amintirea celorlalți. Un bocet din care nu lipsesc formulele de exorcizare, menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te pască! Odihnește-n pace și mormântul Fie-ți lăudat de-ntreg pământul!2 Rugăciune, așadar, pentru o moarte într-adevăr „frumoasă”, neatinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
se și distra. Invita fetișcane curioase în laboratorul lui și le fascina transformând cupele în retorte pe care le așeza apoi deasupra focului. Mixturile se mistuiau fumegând, până când dispăreau cu totul. Fetișcanele nu-și puteau explica unde dispăreau. Îl credeau vrăjitor. Le învăța apoi să prepare cu mâna lor așa-numitul liquor silicum, un fel de apă de cremene. Pietricelele acelea albe și frumoase se găseau, din belșug, pe toate cărările. Desigur, culesul acestora avea și el farmecul lui. Le invita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
iar tu mi-o arăți pe românește... Dar uite, uite că plecai cu pantalonii în vine!... Hermelinul roși de ciudă, dar și de plăcere. Putea să jure că își legase bine nădragii. Cum de alunecaseră totuși? Valetul avea mâini de vrăjitor. Nu le simțea, în schimb, resimțea din plin efectul. ― Ce faci? Nu mai pleci? ― Ba da! Acum... Vă mulțumesc, domnule! ― Ușa este puțin mai la dreapta ta. ― Da, domnule! ― Julien! ― Voi veni negreșit, domnule Julien. PAGINĂ NOUĂ 28 Ivan strângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cel mai răsfățat mai târziu, după consacrare, prietenul meu, care în marșul său eroic prin această lume, a făurit pentru înțelegătorii de frumusețe și adevăr, o frescă uriașă de poezie sonoră. Sărăcia, iubirea și moartea: iată materialul cu care acest vrăjitor suia pe scara cerului. Întreaga sa operă este străbătută de noțiunea celor veșnice, în ea palpită suflul eternității, cu rostul de a fi și de a trece. Amintirea întâlnirilor noastre mă va petrece până la capăt. Mă primea ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dincolo de alee. — M-am oprit la Lenny și i-am cumpărat o pereche de mătănii cu apă sfințită, de Lourdes. — Vai de capul meu! La Lenny! Niciodată în viața mea nu am văzut un alt magazin atât de plin cu vrăjitorii religioase. Presupun că magazinul acela de bijuterii va fi în curând scena unui miracol. S-ar putea ca Lenny însuși să se înalțe la cer. — Lu’ domnișoara Annie i-au plăcut mult mătăniile. A început pe loc să spună un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
întrebăm de sănătate străchinile astea. Am început să mănânc și am rămas surprins să văd că laptele cu tocmagi era încă destul de cald... De la sine, a venit întrebarea: “Cine a adus acest paner și când? Numai că bătrânul e un vrăjitor, că altfel nu pricep cum se petrec lucrurile...” Când burta a fost pusă la cale, călugărul a mulțumit cerului și apoi s-a întins pe iarbă. --Să ne hodinim, că, vorba ceea: cade omul din copac și tot mai stă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3. pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4. "Le voi da băieți drept căpetenii, zice Domnul, și niște copii vor stăpîni peste ei." 5. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe Egipteni unii împotriva altora, și se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăție cu împărăție. 3. Duhul Egiptenilor va pieri din ei și le voi nimici sfatul, atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morții și pe ghicitori. 4. Voi da Egiptul în mîinile unui stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 5. Apele mării vor seca, și rîul va seca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Ulise întemeind iatacul nupțial etc. În folclorul european sunt cunoscute multe legende în care cel care cunoaște cauza surpării construcției și le dezvăluie meșterilor necesitatea efectuării unui act ritual este un preot sau un călugăr, un mag sau un vrăjitor (vezi bibliografia la 36, p. 271). Mai mult decât atât, în unele variante românești ale baladei Meșterul Manole, constructorii sunt însoțiți sau chiar ajutați de preoți și călugări. Dacă această situație ar putea fi considerată firească atunci când este vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
crucii” a circulat și în Europa Occidentală (cf. N. Cartojan, Cărțile populare..., vol. I, ed. cit., p. 156). Probabil că tot ea a stat la baza unei stranii și confuze povestiri ale cărei fragmente se regăsesc în ciclurile romanești medievale Vrăjitorul Merlin, Căutarea Sf. Graal etc. Solomon construiește de data aceasta nu un templu, ci o corabie, la fel ca Noe, care nu va putrezi până la venirea lui Cristos și care va deveni „Sfânta Biserică” („Nava care nu putrezește - Nava lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
225) a preluat ideile formulate de celebrul șamanolog ungur Vilmos Diószegi (2). Acesta din urmă prezintă mai multe elemente definitorii pentru un șaman, care ar fi atestate la táltos, dar nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri de tobă tunetele lui Zeus” (71, p. 635). Referitor la vrăjitorii populari români, și alți cercetători au afirmat că nu sunt atestate nici inițierea, nici „semne exterioare” particulare (40, p. 63). Astfel de afirmații sunt în general corecte, dar nu și în privința solomonarului, care face excepție. 2. Kapnobates - solomonar La începutul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau poate un gest magic de „dezlegare a ploilor”, cum este atestat în practicile vrăjitorilor din unele zone ale țării (12, p. 861). Traiul ascetic al solomonarului este reglementat de „rânduielile cele vechi” : „El duce viață sub mare canon, căruia i s-au supus toți solomonarii. Numai așa pot ei cunoaște stihiile și le pot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cer „într-un vârtej de vânt”, având ca vehicul „un car de foc, cu cai de foc” (II Regi, II, 11). Pe pământ a rămas discipolul său, Eliseu. d) Rămânând în cadrul tradiției ebraice, nu pot să nu-l amintesc pe „vrăjitorul total”, regele iudeu Solomon (secolul al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]