4,110 matches
-
naște dragostea mea. Te-am sădit lângă pridvor Să fiu aproape de dor. Te-am sădit lângă cerdac Să fii tuturor pe plac. Aduci lumii liniștire, Amintire și iubire, Liliac, parfum de mai! Citește mai mult Liliac, parfum de mai,De-unde-atata vraja ai?Că din ce-i în preajma taSe naște dragostea mea.Te-am sădit lângă pridvorSa fiu aproape de dor.Te-am sădit lângă cerdacSa fii tuturor pe plac.Aduci lumii liniștire,Amintire și iubire, Liliac, parfum de mai!... VIII. CÂND ERAM
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
dar trebuie să mai rezistăm. Trebuie să fiu înainte de ora 8 la școală, o să fie probabil o festivitate la care participă toți dascălii. - O să fiu prezent la ora 7! O strânse pe Laura în brațe și se lăsară furați de vraja unui sărut care le transmitea fiori prin tot corpul. Se despărțiră cu regret și cu inima toropită de marea lor iubire. Laura intră în casă, iar Gabi demară spre spital, fredonând o melodie, era bine dispus chiar dacă îl aștepta o
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
tanti dresoare și mereu le dădea ceva ca să mănânce și ei atunci o ascultau, mami mi-a zis că zăhărel și bombonele, cred că le place și lor să guste ceva dulce. Îi mergea gurița fără oprire, era încă sub vraja cupolei circului. Mâncară ceva și, după o băiță bună, Ionuț trecu în lumea viselor, agitația și emoțiile zilei l-au copleșit cu totul. Laura îl privea cu duioșie, se culcă lângă el strângându-l în brațe și încet-încet i se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378848_a_380177]
-
va fi prea târziu. Războaiele și moartea acaparează viața, Albastrul din oceane se-amestecă cu sânge, Va domina un fur care-și ascunde fața Ce nu îi va păsa dacă pământul plânge. În ceasul de pe urmă să ne trezim din vrajă Unindu-ne iubirea și devenind o torță, Noi suntem una cu El, ce stă de strajă, Căci ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
inima florii? De vrei poezia să i-o scrii Iubește-l în pasiunea candorii Sărutului, prins intre două lumi! Știi, gândului tău străpuns de spini Îi picură din tălpi mici roșii Picături de floare, ce îngână: -Suflet rănit cuprins de vrajă, Ești macul inimii ce sângerează! -Nu vreau să mor, mai am iubire De dăruit, știu bine! Un snop de maci, scăldați in soare Unesc albă neprihănire cu-a sângelui culoare Iar de nu crezi al lor miracol, Ai uitat că
BALADA FLORILOR DE MAC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378946_a_380275]
-
mână de femeie și-a dispărut pe înstelatul cer, și umbra ei n-a vrut ca să mai steie, ca toate umbrele se duc și pier. ne calcă-n seară aripa de vis, cu plopii în refexe de lumină și orizontul vraja și-a deschis în dulci culori de-albastră crinolină. luceferi cad cu vârful de cristal, se-aud silabe dincolo de moarte, o lună beată se scufundă-n val, precum povestea-nchisă într-o carte. se-aud nuntiri de păsări ca în
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
lună beată se scufundă-n val, precum povestea-nchisă într-o carte. se-aud nuntiri de păsări ca în vis, pe muzica de flaut a -nserării și în iluzii noptea s-a închis, trecând hotarul dulce al visării... mă doare vraja clipei ce se duce, mușcând sălbatic viața și țipând, am răstignit dorințele pe cruce și-am adormit cu chipul ei în gând. miercuri, 25 mai 2016 doină frunzele ascultă trecerea pădurii în poveste și apele sunt vii, curgând la vale
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
înghețat, triști fixau intens privirea mea hipnotizată. Îmi făcu un semn cu privirea arătând spre înalt, cerându-mi telepatic să deschid ușa de sticlă ce ne despărțea și să vin cu ea. Eu atunci cu greu m-am smuls de sub vraja hipnotică a privirilor sale și calmă, lucidă, cu vocea sufletului îi șoptii : -Eu știu că tu ești Moartea și că ai venit să mă iei, însă nu voi veni cu tine acum! Nu-mi voi lăsa copiii singuri! Am încă
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
plin de dor Curge-mă spre fericire. Și pe palma ta flămândă Poartă-mă prin cer, iubite, Cu-a ta lavă mă aruncă În păcate dulci și sfinte. Din lăuntru să m-aduni Cu privirea-ți cea topită Ce prin vrăji din alte lumi M-a plutit cu-a ei ispită. Zbuciumați printre căințe Din extaz ne curgă lacrimi, Să gustăm sfinte dorințe Din demultul stins de veacuri. Să murim în geamăt mut, Să-ți cuprind nemărginirea, Rădăcini din sfântul lut
PRIMESTE-MĂ ÎN TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379010_a_380339]
-
sunt de mine, ce mă fac, Poveștile frumoase cui nu-i plac? -Nu, te rog mai lasă-mă puțin Chiar nu pot accepta acest destin! Clipa m-a vândut in favoarea iluziei Crezând că savurează nectarul existenței, Vise captive sub vrajă au dispărut Lăsându-mi gândul gol, fără veșmânt! Și fără veșmântul amintirilor, ce sunt? Nu știu să simt necunoscutul, ceva nou mi-a apărut, Pur adevăr al existenței Era Sinele autentic, voia descoperit! Cum?....E greu de ghicit, Fiecare, cu-
CINE SUNT? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379030_a_380359]
-
greutate Pe care fără voie în juru-mi și în mine-am întâlnit, Putea fără de cazne, prin simpla bunătate, Să fie dispărută de unde a venit. De ce iubesc eu poezia? Pentru ca-n ea găsesc tot universul mărginit și material, Ca într-o vraja din poveste, Nou, refăcut, perfect și ideal, Oameni frumoși ce scriu visuri în rime Și curată realul de-atata nenoroc, Închid drumuri călcate, de unde râul vine, Frumosului și binelui, găsesc câte un loc. Vorbesc despre iubire, lumină, Dumnezeu, Vorbesc despre
DE CE IUBESC EU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379029_a_380358]
-
Sub curcubeul de culori. Prin ramuri se alintă cântul Purtat spre margini de ponor, Iar printre frunze trece vântul Mereu hoinar, precum un nor. Se leagănă pe câmpuri lanul Sub mângâierea razelor, Doar gândul și-a oprit elanul Răpit de vraja florilor! Pădurea este ca din basme Și ninge iar în luna mai, Noaptea cea plină de fantasme Coboară lin pe-un colț de plai. Peste salcâmi se-așază norii Și vântul parcă s-a oprit, Adorm în cuiburi puișorii, Iar
AU ÎNFLORIT SUB CER SALCÂMII de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379054_a_380383]
-
Prin ceața lacrimilor care-mi curg, Văpaia flăcărilor te arată O trestie în raze de amurg. Privește-mă și-ntinde mâna, Eu sunt de mult o mână-ntinsă. Topește-mi de pe buze bruma, Săruta-mă si lasă-te cuprinsă De vraja ce-mi sclipește în priviri, Stropită cu arome de pian. Mă sting printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
doreau amândoi, ca ceste clipe, să nu se mai termine niciodată. Ajunși la mașină, Laură se abandonă în brațele lui , acesta potopind-o cu sărutări fierbinți, era deja aproape beznă, nu-i mai vedea nimeni, așa că se lăsară furați de vraja care pusese stăpânire pe inimile lor, atât de dornice de iubire. Le bătea inima nebunește, intensitatea sentimentelor îi copleșiră, se simțeau liberi să iubească, eliberându-se de temerile și complexele care le coordonase până acum, viețile. -Știi, iubito, sâmbătă și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
străbătut mulți kilometri prin pădurea cu lupi flămânzi. Reușesc să se ascundă într-o fântână părăsită, haitele de lupi le dau ocol toată noaptea, zgâlțâind și bătând în capacul fântânii iar cei doi adolescenți, dincolo de realitatea crudă, asasină, își trăiesc vraja primei iubiri. Toate demersurile teoretice ale prozei fantastice se regăsesc în această povestire: Apariția unui element misterios, inexplicabil, care perturbă ordinea firească a realității, ar fi chiar dispariția fetei, în dimineața zilei următoare a acestei întâlniri- boom, de iubire neașteptată
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
aproape de-al tău mormânt vindecându-se orice rană, atunci setea mi-am învins sorbind lacrimi din izvor și din mare necuprins am luat iubire și dor, la mormântul tău de strajă lumânări stăteau aprinse am crezut că totu-i vrajă peste lumile neînvinse, pun fruntea pe a ta cruce și-n genunchi din nou eu cad noaptea tot mai mult străluce precum o piatră de jad, eu renasc a doua oră la mormântul tău părinte îngeri peste mine zboară, cerul
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379142_a_380471]
-
de pereții stâncoși, iar de cealaltă de valea adâncă a râului ale cărui ape se rostogolesc zgomotos peste pintenii de piatră în mici cascade. Verdele brazilor, cenușiul stâncilor, licărul apei și adierea vântului cu pletele-i mătăsoase te cuprind în vraja munților. Alături numeroase tuneluri ale căii ferate străpung muntele. Când munții eliberează valea din strânsoarea lor ești întâmpinat de sfântul locaș de cult, Mănăstirea Lainici, a cărei biserică are o arhitectură aparte. În continuare zările se deschid și mai la
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
parcă pe altă lume, nu mai știau încotro s-o apuce și ce să facă. Iar Norocel repetă gestul, o strânse cât putu în brațe și-o sărută cu patimă și ea se lăsă moale în brațele lui într-o vrajă și-ntr-o beție vecine cu moartea, cu leșinul, cu amețeala...Și după această îmbrățișare, Zina căzu într-un leșin dulce și-ntr-un somn din care cu greu o mai trezi Norocel. -Unde suntem?- se dezmetici ea. -Pe Luncă
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > POETUL ȘI ORATORUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului cuvinte eu, cuvinte el le-avem în minte le dospim de vraja lor la fel murim la mine caier e de stihuri đin care se vor țese visuri la el mașină de tocat sau praștie de aruncat cu verbe sau sintagme noi dar cel mai des el spune voi ! nu voi ce
POETUL ŞI ORATORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379835_a_381164]
-
Stânca Moșului, pescarii povestesc că apare o femeie neasemuit de frumoasă, care pare să caute pe cineva de-a lungul țărmului. Doar noi știm că Stela speră ca regele racilor să transforme la loc toate ființele care au căzut sub vraja lui și astfel, ea să o găsească pe femeia cea sărmană care a salvat-o din cutia îngropată în nisip. Eu am încălecat pe o scoică brună și am plutit pe mare să mai culeg încă o poveste bună. Referință
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
perlele albe se înșirară una după alta printre cele negre, construind împreună cu stelele de mare o schiță pe care Coral o atinse cu ochii închiși. Prezicătoarea dădu din cap cu pleoapele tremurând ca și când s-ar fi aflat sub puterea unei vrăji. Mai apoi, brusc, deschise ochii și puse mâna pe umărul regelui. - Algus, mi-ai fost ca un frate și o iubesc pe Anemona ca pe propria mea fiică, dar... flăcăul care l-ar putea ucide pe monstrul trimis de Triton
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
anumită menire! - se lipi ea de trupul feciorului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Tu nu ești ființă umană! - rosti el în șoaptă. M-ai învăluit cu vraja ta... - Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate!” Palpitant pentru cititor este dezvăluirea făcută de tânăra, care te va ține în suspans pe întreg parcursul cărții: „- Vino
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
visele mele. Sorbind din apa cristalină, Așteptam clipele ce-or să vină! Soseau și se opreau pe loc Nemaigrăbindu-se deloc. Lângă izvor se odihneau Clipe dulci și dipăreau. La izvorul din Săcele, Codrul falnic de sub stele, Mă fascina cu vraja lui Pe poteca Domnului! Pe cărarea cea frumoasă Mă plimbam voios spre casă, Iar la ieșirea din pădure, Începea dealul să mă fure. Ființa toată mi-o copleșea Când privirea-îmi deslușea Valea Largă și spitalul... Colceagul, monumentalul. Valea Largă - denumirea
LA IZVORUL DIN SĂCELE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380319_a_381648]
-
pe malul unei ape, într-un decor minunat, ca o pictură fantastică. Al unirse corpurile lor, ea a simțit cum îi pătrunde în ființă o imensă iubire, ca o apă balsamică ce o inundă, întregul ei corp era iubire, era vrajă. Din nou timpul parcă se oprise, din nou părea că ea însăși era o iluzie, o briză...iar el o absorbea, ca acum, ca acea lumină stranie... -Te voi mai vedea vreodată?- îl întrebă ea cufundându-se în privirea lui
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
se revarsă ca din senin, Nebănuită, neașteptată... Niciun semn nu prevestea furtuna, Nicio adiere de briză Pe țărmul de la marginea zării, Niciun val care să încrețească Întinderea liniștită de apă, Împăcată cu sine, Sub dogoarea pustiitoare a amurgului! Ca o vrajă, s-au răsucit norii, Și trupul subțire al tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Și unindu-l pentru totdeauna Cu înaltul albastru al cerului... Nopțile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja toridă, Sfărâmând-o și mutând-o
PETALE DIN FLOAREA DE LOTUS (1) de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380603_a_381932]