2,375 matches
-
str. Bucurescu, Drumul Nerăului, S.C.A. Lovrin, Crai Nou, Rudna. JOI: Timișoara (Neutralizare Deșeuri Calea Șagului, străzile I. Vidu nr. 1, scările A, B, nr. 4, Musicescu (p), L. Rădăceanu (p), Panselelor (p)), Crivina, Silagiu (p), Șudriaș, Susani, Jupani, Traian Vuia - C.F.R. , Foraj 13 și 14 Bucovăț, Releu Radio, Orțișoara, Cornești, Ghiroda (p), Moșnița Veche, Grabați - Zootehnie + „Erfolg“, Sânnicolau Mare (p) - str. Bucurescu, Drumul Nerăului, Lovrin (p), Stația Pompe Lunca Birda ÎI, Jamu Mare (p). VINERI: Timișoara (străzile Timiș (p), Dropiei
Agenda2003-27-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281206_a_282535]
-
mare transparență din partea instituților publice și totodată continuarea luptei împotriva discriminării rasiale. OTILIA PLOSCARIU Emisiune filatelică l Centenarul zborului În cadrul suitei de ample manifestări organizate în această lună, sâmbătă, 18 martie, la împlinirea unui veac de la istoricul zbor cu avionul „Vuia I”, pe câmpul de la Montesson (Franța) al pionierului aviației mondiale, bănățeanul Traian Vuia, „Romfilatelia” a introdus în circuitul poștal emisiunea de timbre „Centenarul zborului Traian Vuia”. Pe 18 martie 1906, Vuia a realizat primul zbor din lume cu un avion
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
PLOSCARIU Emisiune filatelică l Centenarul zborului În cadrul suitei de ample manifestări organizate în această lună, sâmbătă, 18 martie, la împlinirea unui veac de la istoricul zbor cu avionul „Vuia I”, pe câmpul de la Montesson (Franța) al pionierului aviației mondiale, bănățeanul Traian Vuia, „Romfilatelia” a introdus în circuitul poștal emisiunea de timbre „Centenarul zborului Traian Vuia”. Pe 18 martie 1906, Vuia a realizat primul zbor din lume cu un avion cu decolare autonomă. Emisiunea este comercializată astfel: serie ruptă formată din 3 valori
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
această lună, sâmbătă, 18 martie, la împlinirea unui veac de la istoricul zbor cu avionul „Vuia I”, pe câmpul de la Montesson (Franța) al pionierului aviației mondiale, bănățeanul Traian Vuia, „Romfilatelia” a introdus în circuitul poștal emisiunea de timbre „Centenarul zborului Traian Vuia”. Pe 18 martie 1906, Vuia a realizat primul zbor din lume cu un avion cu decolare autonomă. Emisiunea este comercializată astfel: serie ruptă formată din 3 valori - 3,10 lei (0,70 lei; 0,80 lei și 1,60 lei
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
la împlinirea unui veac de la istoricul zbor cu avionul „Vuia I”, pe câmpul de la Montesson (Franța) al pionierului aviației mondiale, bănățeanul Traian Vuia, „Romfilatelia” a introdus în circuitul poștal emisiunea de timbre „Centenarul zborului Traian Vuia”. Pe 18 martie 1906, Vuia a realizat primul zbor din lume cu un avion cu decolare autonomă. Emisiunea este comercializată astfel: serie ruptă formată din 3 valori - 3,10 lei (0,70 lei; 0,80 lei și 1,60 lei); 3 minicoli cu vinietă - 24
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
iunie 2005, de la ora 10, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (Bd. Octavian Goga nr. 2, Intrarea E, Sector 3, București), în sala Alexandru Ioan Cuza. ( D. B.) Curse charter În perioada imediat următoare, Aeroportul Internațional Timișoara - „Traian Vuia“ va găzdui două festivități organizate de „Team Travel“ care vor marca inaugurarea a două curse charter. Astfel, sâmbătă, 25 iunie, în Salonul de tranzit va avea loc lansarea cursei spre Salonic, operată de compania aviatică Carpatair, iar joi, 30 iunie
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA La Aeroportul Timișoara putem vedea ce a văzut doar Parisul Aeroplanul (reconstruit) cu ajutorul căruia Traian Vuia a demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului În această săptămână (miercuri, 3 decembrie), la Aeroportul Internațional Timișoara a fost amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului În această săptămână (miercuri, 3 decembrie), la Aeroportul Internațional Timișoara a fost amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și a valorilor cultural-academice locale, naționale și universale. Președintele Fundației, dl Ioan Coriolan Gârboni, sublinia că în cadrul
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
ale Banatului, unele aproape uitate, cum este cazul actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta, pe care o abandonează în favoarea Facultății de Drept, unde frecvența nefiind obligatorie, putea să se întrețină lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența înălțării zmeului din copilărie și cioplirea unor jucării eoliene - mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-a dat seama că sunt necesare modificări la aparatul conceput la Lugoj, în privința formei, a anvergurii și înclinării aripilor. Pe planșetă se năștea, de fapt, proiectul unui nou „aeroplan-automobil“, pe care la începutul anului 1903 îl prezintă Academiei de
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
prezintă Academiei de Științe din Paris. Înaltul for respinge proiectul apreciind că „problema zborului cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]
-
20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime
Agenda2003-49-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281788_a_283117]