3,544 matches
-
care parțial compensează trăsăturile alienate ale birocrației. Vom vedea în continuare câteva din modurile în care aceștia reușesc să facă acest lucru. 6.4.3. Perspectiva interacționistă a birocrației Structura formală și informală. Am văzut în definiția birocrației dată de Weber cum arată structura formală a organizațiilor complexe. Dar perspectiva interacționist-simbolică ne reamintește că organizațiile au, de asemenea, o structură informală pe care oamenii se bazează în activitatea lor zilnică, structură care se află în contrast cu ce stabilesc regulile oficiale că muncitorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după Weber, formează dimensiunile fundamentale ale oricărui tip de stratificare. Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? La fel ca cei mai mulți oameni, fiecare dintre noi probabil a comparat poziția socială proprie cu a altora din jurul nostru studenți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au și un rang ridicat, iar cei cu o parte mai mică, evident, dobândesc un rang scăzut. 8.1.1. Dimensiunile stratificării Criteriile de clasificare bazate pe distribuția resurselor limitate au fost numite de sociologi dimensiunile stratificării. Conform lui Max Weber există trei dimensiuni majore ale sistemelor de stratificare: bogăția, prestigiul și puterea. Bogăția se referă la bunurile economice ale oamenilor. Aceasta există în multe forme, depinzând de caracteristicile particulare ale societății. Pentru unele triburi din Africa de Sud, spre exemplu, bogăția unei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o persoană ori familie le posedă, minus orice debit. Averea este similară în înțeles cu "valoarea netă". Astfel, aceasta se referă nu la ce primești într-o anumită perioadă de timp, ci la ce ai la un moment dat. Potrivit lui Weber, diferențele datorate bogăției sau pozițiilor economice creează straturi sociale pe care el le-a denumit clase sociale. Oamenii dintr-o clasă dată au în comun șanse și oportunități similare de viață ca să acumuleze bogăție și posesiuni materiale. Într-un capitol
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca o poziție într-un grup sau societate și am spus că orice om ocupă diferite statusuri. Unele dintre acestea sunt ierarhizate, astfel că oamenii care ocupă anumite poziții sociale sunt considerați mult mai merituoși și onorabili decât alții. Max Weber a denumit acest fapt "onoarea statusului". Acesta este acum mai comun cu termenul de prestigiu care înseamnă prețuirea socială sau onoarea care este acordată unor anumiți oameni de către alții. Weber o consideră a doua dimensiune cheie a stratificării. La fel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt considerați mult mai merituoși și onorabili decât alții. Max Weber a denumit acest fapt "onoarea statusului". Acesta este acum mai comun cu termenul de prestigiu care înseamnă prețuirea socială sau onoarea care este acordată unor anumiți oameni de către alții. Weber o consideră a doua dimensiune cheie a stratificării. La fel ca bogăția, sursa prestigiului variază de la o societate la alta. Dimensiunea prestigiului arată ce gândesc oamenii despre tine. Dacă aceștia gândesc în termeni favorabili și ești binecunoscut, atunci ai un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prestigiul este o problemă ce ține de ce anume gândesc oamenii despre persoana respectivă. Cercetările prestigiului ocupațional sau despre cea mai admirată persoană, cel mai cunoscut nume și altele de acest fel sunt moduri importante de măsurare a prestigiului social. Potrivit lui Weber, oamenii care ocupă niveluri similare de prestigiu și împărtășesc un stil de viață comun formează grupuri de status. Puterea așa cum spune Weber reprezintă cea de a treia dimensiune a sistemului stratificării sociale. Aceasta se referă la o relație socială în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cel mai cunoscut nume și altele de acest fel sunt moduri importante de măsurare a prestigiului social. Potrivit lui Weber, oamenii care ocupă niveluri similare de prestigiu și împărtășesc un stil de viață comun formează grupuri de status. Puterea așa cum spune Weber reprezintă cea de a treia dimensiune a sistemului stratificării sociale. Aceasta se referă la o relație socială în care oamenii sunt capabili să realizeze voința lor chiar împotriva rezistenței altora. Puterea, desigur, poate să izvorască din bogăție sau status, dar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
căutăm cine are banii și vom descoperi că în mod esențial sunt aceeași. Bogații folosesc puterea pe care o au pentru a fi siguri că guvernul operează în interesul lor. Un alt punct de vedere, bazat pe lucrările lui Max Weber este că bogăția și puterea, deși nu în totalitate lipsite de legătură pot exista în mod independent una de alta. Deși Max Weber nu a negat că bogăția adesea contribuie la putere, el a argumentat că bogăția, puterea și prestigiul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
siguri că guvernul operează în interesul lor. Un alt punct de vedere, bazat pe lucrările lui Max Weber este că bogăția și puterea, deși nu în totalitate lipsite de legătură pot exista în mod independent una de alta. Deși Max Weber nu a negat că bogăția adesea contribuie la putere, el a argumentat că bogăția, puterea și prestigiul social sunt toate dimensiuni distincte ale stratificării. 8.2. Statusul socioeconomic Weber recunoaște că cele trei dimensiuni ale stratificării sunt frecvent interrelate, dar
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
legătură pot exista în mod independent una de alta. Deși Max Weber nu a negat că bogăția adesea contribuie la putere, el a argumentat că bogăția, puterea și prestigiul social sunt toate dimensiuni distincte ale stratificării. 8.2. Statusul socioeconomic Weber recunoaște că cele trei dimensiuni ale stratificării sunt frecvent interrelate, dar acestea pot de asemenea să fie independente una de alta. Uneori, spre exemplu, oamenii posedă prestigiu considerabil, dar au foarte puțină putere sau influență. Unui artist foarte bine cunoscut
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau în combinații variate în studiul claselor sociale: ocupația, venitul, educația dobândită, rasa sau etnicitatea, stilul de viață. Cel mai frecvent criteriu obiectiv folosit este ocupația deoarece acesta combină într-o anumită manieră cele trei dimensiuni ale stratificării stabilite de Weber. Ocupația reflectă prestigiul social, ea este legată de venitul ori bogăția individului și este asociată cu cantitatea de putere sau autoritate pe care o posedă. Ocupația a fost folosită în două moduri majore. În unul dintre acestea sociologii realizează clasificarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Portar Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării sociale Sistemele de stratificare au multiple consecințe pentru oameni. Max Weber argumentează că diferențele economice dintre oameni se transmit în diferențe de șanse de viață ori în ce anume oamenii pot realiza în timpul vieții lor. În plus, diferențele de status conduc la adoptarea de către indivizi a unor stiluri de viață variate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
produce și, de cele mai multe ori produc, tehnologii noi. De exemplu, progresul obținut în fizică la începutul secolului al 19-lea a făcut posibil invenția telegrafului și telefonului. Noi credințe și noi valori pot de asemenea aduce schimbarea. De pildă, Max Weber a argumentat rolul potențialul al ideilor în schimbarea socială. Accentul pus de protestantism pe munca stăruitoare și amânarea gratificației au creat mediul favorabil pentru apariția capitalismului în Europa occidentală. La rândul lor, ideologiile oferă unor colectivități umane șansa (posibilitatea) de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
București, Editura Humanitas Valade, B. (1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica, o vocație și o profesie, București, Editura Anima Weber, M. (1993) Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas Yukl, G. (1981) Leadership in Organization, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Yin, R. (1993) Applications of case study
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica, o vocație și o profesie, București, Editura Anima Weber, M. (1993) Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas Yukl, G. (1981) Leadership in Organization, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Yin, R. (1993) Applications of case study research. Newbury Park, CA: Sage Publishing. Zamfir, Cătălin (1977) Strategii ale dezvoltării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
67% - aproximativ 23 de milioane de persoane - vor continua să lucreze pentru că își doresc acest lucru. În dicționar, pensionarea se definește ca „retragerea din activitatea profesională sau din viața publică” sau „încheierea vieții profesionale”, Un sondaj Gallup comandat de Paine Weber a arătat însă că 85% din această masă imensă de viitori pensionari doresc să lucreze în continuare. În prezent, vârsta a încetat să mai fie un indicator al momentului pensionării. O persoană care se pensionează la 65 de ani poate
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
Michael T., Organizational Behaviour and Management, Boston Homewood, 1990, p. 651. footnote> Comportamentul, ca și conceptul de acțiune sunt concepte-cheie În domeniul științelor socioumane, avându-se În vedere că realitatea societală exprimă omul și acțiunea sa (comportamentul său). După Max Weber (1864-1920), „acțiunea este socială, În sensul că Înțelesul său subiectiv ținea seama de comportamentul altora și este, de aceea, orientat În desfășurarea sa”.<footnote Weber Max, Economy and Society, Berkeley, University of California Press, 1978, p. 4. footnote> Așadar, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
-se În vedere că realitatea societală exprimă omul și acțiunea sa (comportamentul său). După Max Weber (1864-1920), „acțiunea este socială, În sensul că Înțelesul său subiectiv ținea seama de comportamentul altora și este, de aceea, orientat În desfășurarea sa”.<footnote Weber Max, Economy and Society, Berkeley, University of California Press, 1978, p. 4. footnote> Așadar, În acțiunea sa socială, fiecare dintre noi avem un comportament astfel orientat, Încât țineam seama de comportamentul altora (cum vor reacționa aceștia, cum vor interpreta ei
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
King, Prima revoluție globală, 1993, București, Editura Tehnică, p. 184. footnote>. Cea mai relevantă expresie a economiei ca „dimensiune” a Întregii societăți se creează prin apariția societăților moderne (burgheze) cu o economie de piață (pe scară națională). Studiile lui Max Weber <footnote Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993. footnote>- făcute pentru societățile occidentale - pun pe prim-plan rolul esențial al credințelor religioase În geneza capitalismului, cum ar fi „legăturile dintre reprezentările religioase fundamentale ale protestantismului ascetic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
globală, 1993, București, Editura Tehnică, p. 184. footnote>. Cea mai relevantă expresie a economiei ca „dimensiune” a Întregii societăți se creează prin apariția societăților moderne (burgheze) cu o economie de piață (pe scară națională). Studiile lui Max Weber <footnote Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993. footnote>- făcute pentru societățile occidentale - pun pe prim-plan rolul esențial al credințelor religioase În geneza capitalismului, cum ar fi „legăturile dintre reprezentările religioase fundamentale ale protestantismului ascetic și perceptele vieții
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
psihologie (sărăcirea sistemului motivațional-aspirațional al omului, reducerea percepției sociale la starea materială etc.), o sociologie (relațiile interumane și de grup, procesele sociale etc., generate doar de interesele individuale de ordin economic, elaborarea și practicarea modelului „omului economic” terorizat de Max Weber), o politică (desfășurarea relațiilor de putere doar prin mecanismele atracției oferite de câștigul material direct), bineînțeles, o economie (reducerea problematicii producției și a muncii la raționalizarea și organizarea mijloacelor de acțiune În Întreprindere) și o morală (tot ce servește măririi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ca să promoveze un scop ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei, București,1952, p. 305. footnote>. Sintagma „omului rațional” exprimă o importantă orientare (apropiată de cea anterioară) fundamentată, Îndeosebi, de Max Weber (1864-1920). După Weber, raționalitatea implică trecerea de la comportamentul tradițional, spre cel urmărind câștigul tot mai mare. Weber definea chiar „spiritul capitalismului” ca exprimând urmărirea profesională, sistematică și rațională a unui câștig legitim. Tradițional, omul nu urmărea câștigul cel mai mare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
scop ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei, București,1952, p. 305. footnote>. Sintagma „omului rațional” exprimă o importantă orientare (apropiată de cea anterioară) fundamentată, Îndeosebi, de Max Weber (1864-1920). După Weber, raționalitatea implică trecerea de la comportamentul tradițional, spre cel urmărind câștigul tot mai mare. Weber definea chiar „spiritul capitalismului” ca exprimând urmărirea profesională, sistematică și rațională a unui câștig legitim. Tradițional, omul nu urmărea câștigul cel mai mare prin muncă cât
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
I, Editura Academiei, București,1952, p. 305. footnote>. Sintagma „omului rațional” exprimă o importantă orientare (apropiată de cea anterioară) fundamentată, Îndeosebi, de Max Weber (1864-1920). După Weber, raționalitatea implică trecerea de la comportamentul tradițional, spre cel urmărind câștigul tot mai mare. Weber definea chiar „spiritul capitalismului” ca exprimând urmărirea profesională, sistematică și rațională a unui câștig legitim. Tradițional, omul nu urmărea câștigul cel mai mare prin muncă cât mai multă. Raționalismul economic este specific culturii occidentale a capitalismului.<footnote Weber Max, Etica
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]