KorAP: Find »[drukola/base=whisky & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...77 >

1,925 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363

învăț violoncelul sau limba greacă. Îmi doresc o bătrânețe liniștită. De ce trebuie să am eu parte de unicorni, de desonorizare și de alte minuni care n-au nici o legătură cu meseria mea? După ce-am terminat cele două pahare de whisky cu gheață, am intrat în dormitor și am căutat numărul bibliotecii în cartea de telefon. — Cu domnișoara de la secția de împrumut, vă rog. După vreo zece secunde am auzit vocea fetei cu părul lung. — La telefon Atlasul ilustrat al mamiferelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
minunățiile astea? întrebă ea. — Da, normal. Când mi se face foame, gătesc. Nu stau să rabd. N-am pregătit cine știe ce. — Arată grozav și îmi place cum miroase. Am pus totul pe masă. Sorbea mâncarea din priviri. Era destulă. Am pregătit whisky cu gheață în pahare mari, am prăjit niște soia, am presărat-o cu ridiche rasă și i-am întins paharul. L-a refuzat. — Pot să iau niște soia prăjită? întrebă ea. I-am întins și porția mea, iar eu am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
în pahare mari, am prăjit niște soia, am presărat-o cu ridiche rasă și i-am întins paharul. L-a refuzat. — Pot să iau niște soia prăjită? întrebă ea. I-am întins și porția mea, iar eu am băut doar whisky. Dacă vrei, este și orez fiert și am prune murate. Dacă te tentează, îți pregătesc și o supă în doi timpi și trei mișcări. — Ar fi grozav! I-am făcut imediat o supă cu pastă de soia, ceapă, alge și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
ton. A topit-o cât ai zice pește. După aceea, a mai acceptat o bere. — Sunt foarte fericită și mă declar satisfăcută, zise ea. O, Doamne! Abia am apucat să ciugulesc ceva și eram deja la al treilea pahar de whisky cu gheață. Mă uitam la ea stupefiat și nu-mi venea să-mi cred ochilor. Unde a putut băga atâta mâncare? — Dacă vrei, am și desert. Prăjiturele cu ciocolată. Bienînțeles că le-a mâncat și pe acelea. Îmi rămânea mâncarea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
care Jocurile Olimpice s-au ținut la Tokyo. Eu, care aveam deplină încredere în potențialul meu fizic, am suferit un șoc. — Nu-i nimic, zise ea. Nu-ți face probleme. Se mai întâmplă. După desert, am mai băut cu ea niște whisky și bere și am ascultat două sau trei discuri. Apoi, țuști în pat. Mă culcasem cu o mulțime de fete până atunci, dar niciodată cu o bibliotecară. Poate eram în starea aceea și pentru că luasem totuși cina și mă simțeam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
pus carnețelul într-o cutie pe care am băgat-o, împreună cu caseta, în seif. Terminasem jumătate din treabă. M-am prăbușit pe canapea, epuizat. Cel puțin în ziua aceea nu mai aveam nimic de făcut. Am turnat două degete de whisky într-un pahar, am închis ochii și l-am băut din două înghițituri. Senzația plăcută dată de alcool mi-a străbătut gâtul și s-a răspândit apoi în tot corpul. M-am dus la baie, m-am spălat pe dinți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
băutură. Oare pentru că băutura are un caracter mai festiv decât mâncarea? Le-am luat la rând ca să-mi mai omor timpul. Am analizat toate cele cincisprezece afișe de la un cap la altul și am ajuns la concluzia că reclama pentru whisky cu gheață era chiar frumoasă. Poza fusese foarte bine făcută. Pe fundul paharului mare, cu baza lată, erau trei sau patru cuburi de gheață. Cineva turna peste ele whisky de culoarea chihlimbarului. Cu câteva clipe înainte ca gheața să înceapă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
cap la altul și am ajuns la concluzia că reclama pentru whisky cu gheață era chiar frumoasă. Poza fusese foarte bine făcută. Pe fundul paharului mare, cu baza lată, erau trei sau patru cuburi de gheață. Cineva turna peste ele whisky de culoarea chihlimbarului. Cu câteva clipe înainte ca gheața să înceapă să se topească și apa să se amestece cu băutura cea frumos colorată, cuburile pluteau, aliniate, de parcă erau pe câmpul de bătălie. Imaginea era minunată. Ceea ce mi-a sărit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
se distraseră toată noaptea și li se făcuse foame. O tânără își alegea hârtie igienică, un om de afaceri, trei tipuri de ziare. Doi bărbați între două vârste, cu echipament de golf în spinare, au cumpărat o sticlă mică de whisky. Dacă stau și mă gândesc bine, eu eram între două vârste. Ei arătau mai tineri, îmbrăcați în hainele lor caraghioase. Îmi părea bine că mi-am dat întâlnire cu ea la supermarket. Dacă aș fi așteptat-o în altă parte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
nimic. Vrem doar să stăm de vorbă. Atât. Nu căutăm nimic, nu vrem nimic. Mă rog, n-aș refuza totuși o Cola. Am deschis frigiderul și am luat două cutii de Cola, pe care le cumpărasem ca să le beau cu whisky. Am pus și două pahare pe masă. Am scos și pentru mine o cutie de bere. — El nu bea? am întrebat eu arătând cu degetul spre Matahală. Acesta se apropie de masă, la un simplu gest al lui Pitic, fără

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
ții cel mai mult din apartamentul ăsta. Vrem să ne arătăm respectul cuvenit față de obiectele respective. — Bine, fie, am zis resemnat. Televizorul și videoul. Sunt scumpe și abia mi le-am cumpărat. Și apoi raftul pe care am sticlele cu whisky. — Altceva? — Haina de piele, costumul din trei piese și jacheta cu guler de blană - model american. — Altceva? M-am gândit un pic dacă mai aveam și alte lucruri la care țineam. Nu în mod special și nu sunt omul care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
exista ceva în mine pe care să mă pot bizui. M-a ținut de mână tot timpul. Hai, dormi! am auzit-o zicând. Cuvintele au ajuns la mine de undeva, dintr-o beznă îndepărtată. 15 În țara aspră a minunilor Whisky, tortură, Turgheniev Matahală a spart în chiuvetă toate sticlele de whisky din colecție. Nu a lăsat nici măcar una întreagă. Mă împrietenisem cu vânzătorul de băuturi din apropiere și-mi aducea, de fiecare dată când primea marfă de import, câte o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
a ținut de mână tot timpul. Hai, dormi! am auzit-o zicând. Cuvintele au ajuns la mine de undeva, dintr-o beznă îndepărtată. 15 În țara aspră a minunilor Whisky, tortură, Turgheniev Matahală a spart în chiuvetă toate sticlele de whisky din colecție. Nu a lăsat nici măcar una întreagă. Mă împrietenisem cu vânzătorul de băuturi din apropiere și-mi aducea, de fiecare dată când primea marfă de import, câte o sticlă la preț redus. Colecția mea fusese frumușică. Huliganul a început

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
și trei de I. W. Harpers. A făcut apoi țăndări două de Jack Daniels, Four Roses, Haig, lăsând la urmă vreo jumătate de duzină de Chivas Regal. Zgomotul a fost asurzitor, iar mirosul de-a dreptul insuportabil. Porția mea de whisky pentru jumătate de an s-a spulberat în câteva minute. Toată casa mirosea a whisky. — Te poți îmbăta numai de la miros, zise Pitic încântat. Mi-am rezemat coatele de masă resemnat și m-am uitat la maldărul de cioburi din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
Roses, Haig, lăsând la urmă vreo jumătate de duzină de Chivas Regal. Zgomotul a fost asurzitor, iar mirosul de-a dreptul insuportabil. Porția mea de whisky pentru jumătate de an s-a spulberat în câteva minute. Toată casa mirosea a whisky. — Te poți îmbăta numai de la miros, zise Pitic încântat. Mi-am rezemat coatele de masă resemnat și m-am uitat la maldărul de cioburi din chiuvetă. Sticlele de whisky se făcuseră praf și pulbere. În timp ce le spărgea, Matahală a fredonat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
an s-a spulberat în câteva minute. Toată casa mirosea a whisky. — Te poți îmbăta numai de la miros, zise Pitic încântat. Mi-am rezemat coatele de masă resemnat și m-am uitat la maldărul de cioburi din chiuvetă. Sticlele de whisky se făcuseră praf și pulbere. În timp ce le spărgea, Matahală a fredonat ceva care m-a călcat pur și simplu pe nervi. Nu era de fapt nici fredonat, nici fluierat. Semăna mai degrabă cu sunetul scos de periatul cu sârmă a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
Am turnat într-un pahar și m-am întors în pat, fericit. Mi-am văzut mai departe de carte. O mai citisem cu vreo cincisprezece ani în urmă, în vremea studenției. Acum, așa bandajat cum eram și cu paharul de whisky la capul patului, aveam cu totul alte sentimente față de Rudin. Îl priveam cu alți ochi. Nu reușeam niciodată să mă identific cu vreun personaj de-al lui Dostoievski, dar personajele din demodatele cărți ale lui Turgheniev mă incitau întotdeauna. Mi-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
dintre ele. Oamenii nu se pot corecta singuri. Până la douăzeci și cinci de ani mai sunt șanse de schimbare, dar după stabilizarea caracterului, mai greu. Problema e cum se reacționează și din afară, adică felul în care privesc alții situația. Ajutat de whisky, mă atrăgea parcă și mai mult Rudin. Poate pentru că aveam și eu foarte multe defecte. N-aș putea spune că personajele lui Dostoievski n-au, dar sunt altfel și nu ating nici o coardă sensibilă în mine. Nu mă simt capabil

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din care nu se putea face nimic. La ce putea servi un video sfărâmat? M-am dus la bucătărie să mai caut un strop de whisky prin chiuvetă, dar picătura proverbială n-a fost de găsit. Nici măcar una. S-a scurs totul în canal... în subteranul fără fund... în lumea dominată de Întunegri... în lumea în care a coborât Orfeu. În timp ce scotoceam prin chiuvetă, m-am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
lumea dominată de Întunegri... în lumea în care a coborât Orfeu. În timp ce scotoceam prin chiuvetă, m-am tăiat într-un ciob la degetul mijlociu de la mâna dreaptă. Am privit o vreme cum picură sângele pe o etichetă de sticlă de whisky. După rana pe care mi-o făcuseră nenorociții ăia, ce mai conta o tăietură mică? N-a murit nimeni din așa ceva. Am lăsat sângele să picure mai departe. Eticheta s-a înroșit de tot. Văzând că nu mi se oprește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
bomba atomică. — Fie. Înțeleg că permutările deschid o poartă spre schimbări majore, dar de ce dețin tocmai eu cheia acestei probleme? Nu știu. Așa zicea bunicul. Am bătut iar cu unghiile în dinți. Tare mi-aș fi dorit un pahar de whisky cu gheață. Dar n-aveam nici gheață, nici whisky. Crezi că bunicul tău vrea să pună capăt lumii? — Nu, nu poate fi vorba de așa ceva. O fi el dificil... și îngâmfat... și nu-i plac oamenii... dar este de fapt

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
spre schimbări majore, dar de ce dețin tocmai eu cheia acestei probleme? Nu știu. Așa zicea bunicul. Am bătut iar cu unghiile în dinți. Tare mi-aș fi dorit un pahar de whisky cu gheață. Dar n-aveam nici gheață, nici whisky. Crezi că bunicul tău vrea să pună capăt lumii? — Nu, nu poate fi vorba de așa ceva. O fi el dificil... și îngâmfat... și nu-i plac oamenii... dar este de fapt un om bun. Ca mine și ca tine. — Mulțumesc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
E adevărat că mă cam săturasem de coșmelia mea, dar fusese totuși un adăpost. Se evaporase ca ceața dimineții într-un interval de timp în care ți-ar fi fost suficient să dai pe gât două cutii de bere. Slujba, whiskyul, liniștea și tihna mea, singurătatea, colecțiile cu Somerset Maugham și John Ford - toate, dar absolut toate, nu mai însemnau nimic. Strălucirea pajiștilor, splendoarea florilor... am murmurat eu. Am întins mâna spre panoul electric și am întrerupt toate luminile din casă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
nimic, mi-am zis resemnat. Să ne înarmăm cu răbdare! Nu avem de ales. Am scos mașina din parcare și-am pornit la drum. Ne-am oprit la un supermarket non-stop pentru două cutii de bere și o sticluță de whisky. Am tras mașina într-o parcare, am băut berile pe nerăsuflate și cam un sfert din whisky. Începeam să mă simt mai bine. Am pus dopul la sticlă și i-am dat-o fetei să o bage în rucsac. — De ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
din parcare și-am pornit la drum. Ne-am oprit la un supermarket non-stop pentru două cutii de bere și o sticluță de whisky. Am tras mașina într-o parcare, am băut berile pe nerăsuflate și cam un sfert din whisky. Începeam să mă simt mai bine. Am pus dopul la sticlă și i-am dat-o fetei să o bage în rucsac. — De ce bei așa de mult? mă întrebă ea. — Poate pentru că mi-e frică. — Și mie mi-e frică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]