10,579 matches
-
Iese... vine către țărmuri... stă... în preajma ei privește.../ Râul înapoi se trage... munții vârful își clătesc."), este absurdă (ca să zic așa) "corectarea" aceluiași verb (a clăti = a clătina) în poemul Răsăritul lunei. La Tismana. Citind versul: Printre frunzele clătite, am zărit-o licurind" și părându-i-se, poate că un copil cititor ar putea înțelege că frunzele din vers erau niște clătite, editorul sau redactricea, ori poate că amândoi de comun acord au modificat versul, tipărindu-l în ediția "Lucman": "Printre
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
părându-i-se, poate că un copil cititor ar putea înțelege că frunzele din vers erau niște clătite, editorul sau redactricea, ori poate că amândoi de comun acord au modificat versul, tipărindu-l în ediția "Lucman": "Printre frunze clătinate, am zărit-o licurind". Și agravează prost inspirata lor intervenție adnotând-o, ca și cum în ediția originală ar fi fost o greșeală pe care au corectat-o: "La Alexandrescu: clătite". Pe lângă asemenea modificări pe care nu vreau să le calific, editorul și redactricea
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
editorul și redactricea le-au adăugat din nepăsare o sumă de greșeli de copiere a textelor din ediția-matcă. Citez doar câteva din multele zeci extrase pe fișele de lucru: se așează/ se așază, lacrimi/ lacrămi, fiece/ fieșce, straturile/ staturile, nemaivăzând/ nemaizărind, rol măreț/ rolă măreață, învelește/ învălește, sub/ subt, fugind/ fugând (în rimă, o dată cu arătând, altădată cu blestemând), sunt/ sînt, sălbatic/ sălbatec, întinre/ înșine etc. S-ar fi cuvenit, de asemenea, ca editorul, utilizând cinstit ediția-matcă, să fi plagiat nu numai
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
Istanbul Fashion Week, când au apărut la braț că un cuplu fericit. La scurt timp de la eveniment, Pelin și Bedri au fost văzuți pe plajele însorite ale Ciprului, în apropierea unui hotel de lux unde erau cazați. Reporterii turci au zărit-o pe Pelin radiind de fericire pe străzile din centrul orașului și, întrebată care este sursa fericirii ei, Pelin "a dat vina" pe dragoste. „Ce pot să spun este că tot ceea ce mă înconjoară emană iubire!", a răspuns actrița. Coincidență
Sultana Mihrimah, din Suleyman Magnificul, își surprinde fanii. Încotro a navigat actrița by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71381_a_72706]
-
metonimică de curiozități, ca într-un muzeu imaginar, a fost întotdeauna maniera specific macedonskiană de a scrie proză: "... în păreții ei se afla un ocol de firide cu perdele de borangic cusute în mătăsuri și fluturi, prin crăpătura cărora se zăreau ori ciubuce de iasomie cu mari imamele de chihlimbar înflorate în peruzele, ori mătănii de preț, călimări de argint de pus în brîu, iatagane și cuțite cu mînerele numai pietre scumpe și chiar, în una din ele, bătută pe fundul
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
la Istanbul într-o clinică de lux specializată în cardiologie, cancer, dar și boli metabolice. Pe lângă problemele cardiace, Botezatu este suspect și de o tumoră la creier, susține libertatea.ro. Cătălin Botezatu are din nou probleme cardiace, dar a fost zărit și în cabinetele unde se fac teste pentru creier. “L-au văzut ieri la RMN și la niște analize cardio și duplo. Cred că l-au controlat mai mult de opt medici într-o zi. Am înțeles că este suspect
Cătălin Botezatu, probleme grave de sănătate () [Corola-journal/Journalistic/71455_a_72780]
-
să le vadă. Printre vedetele prezente s-a numărat și Andreea Esca, una dintre prietenele bune ale Mihaelei Rădulescu Andreeea Esca a mers să admire creațiile amicei ei împreună cu soțul, Alexandre Eram, dar când a intrat în magazin și nu zărit-o pe Mihaela pe nicăieri, știrista a întrebat în gura mare: "Unde-i capra aia de Răduleasca?", potrivit wowbiz.ro.
Andreea Esca, cuvinte incredibile despre Mihaela Rădulescu. Vezi ce a zis by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71557_a_72882]
-
înainte de a atinge pragul critic, refuzând jubilația extatică, natura, confratern percepută, este, de fiecare dată, părtașa trăirilor omenești. Conturul tiraniei pe cer (pentru Gajda Mema Toptani) M-am dus cu ea la plimbare, să-i văd balconul - de-acolo se zărea ca-n palmă orașul, prins parcă-ntr-o cursă nebună pentru spațiu, explozia de culori înscrise pe zare cu cretă părea să schițeze harta unor armate în plină expansiune. Doar pinii de un verde închis, ramurile lor aplecate și strânse
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
cu atenție. Și am găsit în vârtejul supei de miso ceva care strălucea, mișcându-se. Apa avea o nuanță gălbuie, de parcă aș fi topit acolo pământ de pe ogor. Înăuntru erau capete și mâini omenești. Ale lui Jikur?, cu siguranță. Am zărit înăuntru și forma ciocanului cu care, poc-poc, Tetsur? lovea pantofii. Se legăna între valuri. Părul lui Mugiko plutea. Doi cedri erau în comă. Dealul se scufunda. Casele, vitele și caii, păsăretul pluteau pe valuri. Ce vedeam eu de-acolo, de
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
te trec fiorii. Seamănă cu vechile icoane și picturile pe pânză. În timpul uneia dintre călătoriile mele, trenul s-a oprit brusc. Și trenul care venea din sens opus s-a oprit. La fereastra trenului alăturat, pe locul de vizavi am zărit un bărbat. Bărbatul ținea într-o mână o partitură muzicală, iar cu cealaltă mână dirija. Era complet absorbit de muzica interioară, dirijând-o cu mișcări scurte, fine, reținute ale unei singure mâini. Îl priveam fascinată. Chipul lui era luminat de
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
nu primiserăm. Și așa a și fost. Când ne-am înapoiat la cafenea aproape toți cei pe care-i lăsaserăm acolo plecaseră și veniseră alții. Fernande le-a spus tuturor să ne urmeze. Cum urcam chinuindu-ne dealul, i-am zărit în față pe ceilalți. În mijloc susținută dintr-o parte de Gertrude Stein, din cealaltă de fratele Gertrudei Stein, Marie Laurencin se tot prăbușea din brațele ei în brațele lui. Vocea îi era tot înaltă și plăcută, brațele tot subțiri
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
înclinarea sa spre tachinare erau însușiri ale tânărului Brodski.(...) Am plecat de la nuntă împreună. În Leningrad, la începutul nopților albe, pe la orele trei dimineața, cerul este luminos, de culoare liliachie. Nam mers pe jos nici o jumătate de cartier și am zărit un taxi liber. Eu am oprit taxiul: „Haidem, Iosif, vă las întâi pe dumneavoastră și apoi ajung și eu acasă”. „Păi altfel, cum?”, s-a mirat el. „Altfel ar fi să mă lăsați mai întâi pe mine acasă”. „Asta nici
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
Serafina a stat încremenită în prag, cu ușa deschisă. În plin soare. S-ar zice că cele auzite au împietrit-o. Pe urmă, se răsucește încet. Vedem că rochia de mătase i-a rămas descheiată la spate, iar dedesubt se zărește capoțelul roz. Întinde mâna orbește și se sprijină de stâlpul verandei, în timp ce cuvintele îngrozitoare, venite din casă, o sfârtecă tot mai adânc. Continuă să se audă fanfara liceului, ca un contrapunct nemilos.) BESSIE: Las-o să nu afle. Ignoranța înseamnă
Tennessee Williams - Trandafirul tatuat () [Corola-journal/Journalistic/5924_a_7249]
-
a fost zadarnic, ceea ce sugerează că orbită acestui asteroid nu este cunoscută suficient de precis. Asteroidul a fost văzut ultima oară la data de 14 martie 2000, la doar 9 zile după descoperirea să; de atunci, n-a mai fost zărit. Se crede că ar fi vorba despre un obiect spațial cu diametrul de 270 metri.
Un asteroid a dispărut misterios de lângă Terra () [Corola-journal/Journalistic/62535_a_63860]
-
Poem de scris pe zid și e mai lapidar decât un haiku: „Cartea/ Fute/ Moartea." (p. 11) Celălalt, Decât lumea asta nimic nu-i mai rău: „Nu. Nu. Decât lumea asta/ Nimic nu-i mai rău./ Într-o noapte/ Am zărit pete de căcat pe sufletul tău." (p. 13) La prima strigare, așadar, patruzeci la sută din ce e nou în volum e kitsch. Regula se confirmă și în restul cărții. Rămân de comentat șaizeci de procente, distribuite neomogen: în câte
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
profesorului Tudor Vianu, în vremurile aprige ale anilor 19501960. Și la Facultatea „de Filologie" a Universității din București, și în locuința din strada Andrei Mureșanu, 53, dar și la Poiana Țapului, pe Zamora, în casa-i cu verandă de unde se zăreau Bucegii. În pădurea de dincolo de șoseaua națională, am avut plăcerea să mă plimb odată cu „Ionel", fiul său, adolescent atunci, cel care, azi, este doctorul Ion Vianu, ale cărui valori intelectuale, talent literar și prezență socială i le prețuim cu toții. M-
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
în relația mea cu teatrul și cu singurătatea, în căutarea mea, în revolta mea, în melancolia mea. Cartea aceasta mi-a reașezat perspectiva asupra valorii teatrului. A ceea ce înseamnă rezistență. Nebunie. Vis. Printre nori urîți, grei și răzvrătiți ca vremurile zăresc Luna mea. Zice Barba: „Vocea Lunii este zeflemitoare sau uimită, indiferentă sau îndurerată, rece sau incandescentă. Mila ei nu cunoaște melancolia și consolarea". Căutați să prindeți vocea Lunii. S-ar putea să descoperiți taina artistului care se coboară pe scenă
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
Franța, precum volumul premiat de Academia Franceză, Civilisations et lois historiques, Essai d' etude comparée des civilisations - Neagu Djuvara înfățișează boieria unui spirit rafinat și viu. L.T: Domnule Neagu Djuvara, suntem în livingul casei în care locuiți, unde am zărit, de cum am intrat, o colecție de icoane ardelenești, pe sticlă, iar dincolo de fereastra camerei, o colonadă care m-a făcut să mă gândesc mai degrabă la cultura Apusului. Se plasează această casă, prin construcția ei, între Orient și Occident? Obiectele
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Kikuji se uită înăuntru din spatele lor și văzu că, deși camera de ceremonie era destul de mare, de mărimea a opt tatami, genunchii oaspeților se aliniau înghesuiți unul într-altul. Nu păreau să fie decât femei în chimonouri înflorate. Chikako îl zări de îndată și se ridică oarecum uimită să-i iasă în întâmpinare. - Vai, ce surpriză! Poftim, poftim! Bine ai venit! Nu te formaliza, vino chiar aici în față, te rog! Îi indică un loc în apropiere de tokonoma, unde erau
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
o singură fereastră cu fiare groase. Elocuința lui Hagi-Tudose. În șir cu ea, o circiumă, o bragagerie și o stație de scînduri cu cîrnați uscați atîrnați în cuie și cu teancuri de pastramă pe tarabă. La orizont, prin prăfărie, se zăresc o mulțime de turle". Hotărît lucru, Delavrancea rămîne autentic și interesant doar atunci cînd se reîntoarce în mahalaua natală: așa s-a întîmplat în nuvelistică, tot așa și în teatru. Atmosfera sfîrșitului de secol s-a insinuat la el lent
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
să merite investiția. In scurt timp valoarea lui era împinsă în sus de fiecare dintre ei. X. era acum isteț, modest, dotat cu un spirit transcendent... Totul se-nvîrtea așa la nesfîrșit. Mi-am dus leneș paharul de vin la buze, zărindu-mi dungile de la pantalonii costumului. Jane se afla din nou în fața mea, așezată într-o concavitate scandinavă care forma o parte dintr-un G. Stătea cu genunchii încrucișați, cu burta ei de gravidă cuibărită între trup și scaun, ca și cum ar
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
toată casa, verificând toate spațiile, de parcă aveam de gând s-o cumpăr și s-o redecorez. Tatăl și fratele ei nu erau acolo, dar simțeam miros de ceapă pusă la prăjit în ulei și de mirodenii și pe urmă am zărit un nas și un ochi căprui care trebuie să-i fi aparținut năsoasei ei mătuși, care stătea lipită de o ușă aproape închisă. În timp ce dădea drumul la muzică, Ajuta a spus, aproape neliniștită: - Dacă întreabă cineva, să spui că ești
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
ipoteză critică, după care orice narator pornește din „real" doar pentru a sfîrși în „ficționalul" cel mai pur. În plus, în timp, comentatorii au găsit rațiuni la dilema „descrierii" lui Peter Quint. Singura care-i confirmă guvernantei că fizionomia strigoiului zărit de ea corespunde chiar cu cea a fostului servitor este doamna Grose, un personaj redundant (responsabilă, pînă la venirea naratoarei cu educația/îngrijirea celor doi copii). Ea s-ar simiți marginalizată de venirea noii guvernante pe domeniu (cu atît mai
„Straniu“ sau „miraculos“? by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6281_a_7606]
-
care îi acopereau, Leofold se înfioră. Încercând să își dea seama pe unde pătrundea lumina în acea încăpere, suferi un nou șoc. Nu exista nicio fereastră prin jur sau vreo torță, și totuși el vedea. Vedea în întuneric. Însă ceea ce zări în momentul imediat următor, îl făcu să scoată un țipăt. În locul a ceea ce înainte el numea mâini, atârnau acum două membre care păreau a fi din lemn. Iar în loc de palme avea gheare, care erau de două ori mai mari decât
Bariș Müstecaplioğlu (Turcia) Fricosul și bestia by Sheilla Iaia () [Corola-journal/Journalistic/6299_a_7624]
-
pești, nici apă, ci numai vise și pasiuni rătăcite-n sticlă. Asemenea râului lui Heraclit, nici în râul său nu se putea intra de două ori. [...] Doar luntrea morții putea să plutească pe apele sticloase în care omul nădăjduia să zărească mărgăritarul sufletului său.“ (p. 64) Râul de sticlă este un roman care se parcurge ușor, cu personaje schematice, o acțiune previzibilă și o scriitură deloc sofisticată, dar care merită citit ca lecție de istorie (a bogomilismului), ca și pentru a
Un râu la sud de Dunăre by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4830_a_6155]