2,112 matches
-
din activitatea mea și prin satele din dieceză ca: Drăgești, Gruilung, Calea Mare, Mierlău, Horovățul de Crasna, Tătărești, Stâna de Vale... În 21 iunie 1937 am fost numit paroh în parohia Ioșia - Oradea, nou înființată. Am început îndată pregătiri pentru zidirea unei biserici parohiale. Încă din toamnă am început să lucrez la fundația acestei biserici. În răstimp, din 1937-1938 am ridicat biserica până la acoperiș terminând cele două turnuri. Timpurile grele ce au urmat m-au împiedicat să continui. În septembrie 1940
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
național al culturii noastre și emblematica ei statornicire în universalitate.“ („Opera durabilă“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) CĂLINESCU George Un disciplinat: G. Călinescu (nota V. I.) „Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn ne dă avântul de a merge solidari până sus, de unde viitorul se va desfășura înaintea ochilor noștri în toată splendoarea lui.“ („Patria poporului muncitor“, Contemporanul, 22 august 1958) Din proza (rezistentului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
homo faber de valori spirituale care trebuie să-și extragă trăinicia din esențele de preț ale vieții și realității. Este un fierbinte îndemn la o creație majoră și implicit la creație durabilă, capabilă să înfrunte timpurile, parte și trup cu zidirea colectivă pe care o înalță întregul popor. A răspunde acestui îndemn este pentru mine, ca scriitor, nu numai o îndatorire, ci și o profundă cinste.“ (România literară, 8 iulie 1971) „Din foarte bogata agendă politică internă a lunii ianuarie, un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășa Elena Ceaușescu s-au ivit din necesitatea timpului, făuriți pentru a aduce spre limanuri superioare destinul poporului. Exponenți și deținători ai calităților de excepție ale poporului, au luat asupra lor sfânta obligație de a lasa în istoria lui o zidire pe care viitorul să n-o șteargă.“ („Omagiu“, România literară, 3 ianuarie 1985) „Din primele etape ale zidirii societății noastre socialiste și chiar de mai înainte, când încă porți grele zăvorau pragul spre care istoria mâna poporul nostru [Ă] tovarășa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Exponenți și deținători ai calităților de excepție ale poporului, au luat asupra lor sfânta obligație de a lasa în istoria lui o zidire pe care viitorul să n-o șteargă.“ („Omagiu“, România literară, 3 ianuarie 1985) „Din primele etape ale zidirii societății noastre socialiste și chiar de mai înainte, când încă porți grele zăvorau pragul spre care istoria mâna poporul nostru [Ă] tovarășa Elena Ceaușescu s-a aliat cu tovarășul ei de viață, pentru o luptă temerară: aceea de a risipi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numai de măiestria lor, de inteligența lor, de cultura lor sau numai de tinerețea lor. Dar este vorba, mai ales, de faptul că oamenii despre care vorbesc au învățat, pe aceste șantiere, că ei nu fac numai zidărie, ci și zidire, că ei nu înalță numai ziduri, ci fac, pur și simplu muncă de înălțare.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) TĂRCHILĂ Dan „Veacul nostru ne-a răsplătit pentru puterea dragostei noastre. Am dorit libertatea și ne-am cucerit-o. Am vrut egalitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
efortul ei de știință și artă în arhitectură, trebuie să fie la înălțimea acestui timp eroic. Un crez comun, înnoirea arhitecturii românești și punerea ei în operă măreață, pe măsura acestui timp de glorie - anii Epocii Nicolae Ceaușescu, anii unor zidiri fără egal ca frumusețe, amploare și idee avântată.“ („Arta arhitecturii - remarcabilă și strălucită împlinire în anii de glorie ai Epocii Ceaușescu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) CRISTEA Mircea „Activitatea ideologică, teoretică și practică inițiată de partid
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
transformă Corăbiile visului în realitate. Istoria noastră nu a mai trăit un asemenea timp fericit Timp comunist, suind spirale înalte de flori roșii. Ne scriem sufletul în trei cuvinte: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Omagiu“, Săptămîna, 26 ianuarie 1978) LIVESCU Cristian „Patima zidirii se cheamă partid Viața se vrea din ce în ce cântec Zborul de pasăre se vrea columnă neprihănită Boare de rai Simțind și rostind românește « Ferice de noi că ni-i pre cuget».“ („Senin de mai“, Cronica, 14 mai 1976
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian, scriitor „Caratele din sânge dau lumina Acestui timp de rodnicii plenar Eroica baladă-a vârstei Voastre E împlinire sub steag proletar Și piscuri carpatine azi salută Partidul comunistelor zidiri Pe care le-ați visat de când vi-e visul.“ („Efigie comunistă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) ROMAN Ileana „El are în cuvânt pământ Străromânesc cu râuri reci Din Burebista izvorând Râurile țării lui întregi.“ („Luminătorul“, Flacăra, 26 ianuarie 1978) ROSTAȘ Mircea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inima lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese să stea de pază grâul!“ („Unirea românilor“, Luceafărul, 24 septembrie 1984) VÂLCU Teofil, Directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ „În perspectiva istoriei, a celor 160 de ani de teatru în limba patriei, cultura și etica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți (.....) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va iproci(?) . La anul dela Hs. 1761, iar dela zidirea lumii 7269». Semnat Iordachie. Însemnările sunt destul de numeroase, ca de altfel în mai toate ceasloavele utilizate la slujbele ce se țineau în secolele trecute la bisericile ortodoxe din cele două Cârțișoare. Noi însă, în acest context reținem deocamdată numai una
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va avea iproci. La anul dela Hs.1761, iar dela zidirea lumiii 7269» Iscălit: Iordachie. b. «Într-o însemnare din 1753, ilizibilă. Am descifrat numai anul. c. «Să se știe decând au fost săbaru (soborul) la Belgrad de preoți nuniți au fo(st) la anul Domnului 1761 me(se)ța fe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea - țăranii din Zacint [Grecia] cred că, spre a Întări podurile sau cetățile, e bine a se tăia la fața locului un om, mai cu seamă un turc sau ovrei, și a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În care păstorii evrei au coabitat cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bătrâni, călători, străini (țigani, de exemplu) <endnote id="(596)"/>. Ovidiu Papadima a arătat că această practică arhaică este atestată În România de la jumătatea secolului al XIX-lea și acoperă toate zonele țării, dar a făcut greșeala să creadă că „obiceiul zidirii umbrei” este specific doar arealului românesc <endnote id="(167, pp. 613-615)"/>. Acest tip de sacrificiu simbolic este atestat practic În tot spațiul sud-est-european (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria și, bineînțeles, România). În Ungaria am dat peste un caz straniu de răsturnare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 40)"/>. Câteodată se specifică În mod expres că turcii omoară și Încastrează În zidurile unor construcții corpuri (sau cranii) de creștini, anume de rit ortodox <endnote id="(168, pp. 83 și 87)"/>. Analizând nenumărate variante ale legendei privind „jertfa zidirii” În Europa și Asia, etnologul român Adrian Fochi a ajuns la concluzia că, uneori, „alegerea [sacrificatului] este abil Îndreptată către persoane susceptibile a fi victimele fanatismului religios, de gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gongora... A doua zi, am mers direct la marea moschee (a doua ca dimensiuni din lume), construcție creștină pe vremea ocupației vizigote, moschee din 784 și din nou biserică după cucerirea de către Ferdinand III de Castillia a Cordobei la 1236. Zidirea e uriașă, monumentală și inedită prin îmbinările de arcuri pictate și coloane nu mai puțin de 1000 de coloane. În Cordoba, din 1984 declarată "Patrimoniu al umanității" de către UNESCO, mai erau multe de văzut, dar, având în vedere timpul scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu tunica ghemotocită la piept, oftează, bolborosește: Doamne, Dumnezeule... Ștefan, istovit, cu ochii pironiți în gol, îngână răgușit: La Valea-Albă... începe el, dar se lasă să cadă pe lăicioară, sfârșit, cu umerii pleoștiți, cu ochii goi, pierduți. "Văleatul 6984 de la zidire, 26 a lunii Cuptor, Vodă Ștefan fu înfrânt de către turci, la locul de-i zice Valea-Albă..." Așa vor izvodi prin letopiseți. Un tunet se rostogolește bolovănos, prelung, undeva departe... Își îngroapă fața în palme și cu glas înăbușit, sugrumat, bolborosește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sânge, oase... Oasele străbunilor, bineînțeles! Aistea ajută la luptat și la murit, filozofează Ștefan. Dar am izbândit Ștefane... altfel cum? spune Vlaicu. Desigur, altfel nu se poate... Cronicarii vor izvodi în letopiseți: "Marți, ghenarie, 10, anul Domnului văleat 6983 de la Zidire, la Vaslui, în locul de-i spune Podul Înalt, Vodă Ștefan a lovit cu mare război Împărăția turcească și cu voia lui Dumnezeu moldovenii au izbândit!". Dar, continuă cu glas scăzut, nicăieri nu va scrie cât de greu, cât de greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fruntea. Vă tare mulțămesc! Viteji ai Moldovei! Ați luptat bine! Ați săvârșit la "Podețul" acela, o.... o poznă nemaipomenită! Nici în vis n-am visat. Vă mărturisesc: inima-n mine era cât un purice!... "Marți 10 ghenarie văleatu 6983 de la Zidire" e o zi ce nu va fi uitată în veac. Sunt douăzeci de ani din ziua aceea când pe Direptate am visat, am jurat că va veni o zi în care vom scutura jugul turcesc de pe grumazul țării. Ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ninge cu fulgi mari ce plutesc lin, ușor-ușor, ca să se culce în patul alb de pe pervazul ferestrei, într-un strat gros de zăpadă. Suntem în Cetatea de Scaun a Sucevei, în dimineața zilei de ianuarie, marți 25, văleato 6983 de la Zidire, 1475 de la Hristos , (două săptămâni după bătălia cu noroc de la Podul Înalt). Muică! Ce i-am belit! Pilaf, ciulama i-am făcut! izbucnește, nemaiîncăpându-și în piele, Mihail, un tânăr pletos, vesel, bun de gură, neastâmpărat ca argintul viu, ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptăm... Veniți ca nu singuri să luptăm! Veniți! Vin turcii! Vin turcii!... Răsuflă adânc, ca după o luptă cu sine însuși. Își drege glasul: Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, răspicat: "Suceava, marți 25 ghenarie, anul Domnului 6983 de la Zidire. Io Ștefan Voievod, Domn a toată țara Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, regi, crai, principi, tuturor cărora va ajunge cartea aiasta... PARTEA A DOUA AIASTĂ "POARTĂ A CREȘTINĂTĂȚII" februarie iulie 1475 "O! Bărbat minunat, glorios, pe care atât îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cenușă, să iau totul de la capăt, ca în blăstămul acela în care ce zidești ziua se dărâmă noaptea... E un blăstăm păgân, din vechime, care zice că nimic mare nu se poate înălța fără jertfă. Ca să se stingă blăstămu', ca zidirea să dăinuie, trebuie ca o ființă omenească, de bunăvoie -, să se lase zidită de vie la temelie... Numai așa zidirea va avea suflet și va dăinui... Zidit... de bunăvoie... îngână Ștefan cu privirile pierdute. ...Să dăinuie... Să dăinuim... Nemilos destin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
blăstăm păgân, din vechime, care zice că nimic mare nu se poate înălța fără jertfă. Ca să se stingă blăstămu', ca zidirea să dăinuie, trebuie ca o ființă omenească, de bunăvoie -, să se lase zidită de vie la temelie... Numai așa zidirea va avea suflet și va dăinui... Zidit... de bunăvoie... îngână Ștefan cu privirile pierdute. ...Să dăinuie... Să dăinuim... Nemilos destin... Împotriva ăstui destin nedrept m-am răzvrătit! Prea am fost de tot singuri... Totdeauna am fost singuri. "Numai Marea cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ușor îi e unui mărunt voievod să-și mântuiască țara... Ce crezi, Iisuse? S-or găsi vreo două sute să-l urmeze pe Ștefan Vodă? Și o sută ar fi bine... Nu! Nu!... Ajunge! Mai bine singur!... Singur împotriva unei Împărății!... Zidirea să dăinuiască, spune visător și privește undeva, departe. Să dăinuim... "De nu te lași și nu te lași până la moarte... nu poți fi înfrânt!"... Numai de-aș găsi o cămeșă... Și niscai opinci... mai ales opincile... "Miluiește-mă Iisuse, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]