2,287 matches
-
asta, totdeauna pierd ceva... adică nu știu..." "Hm! făcui. N-ași fi crezut! Am gândit și eu asta despre tine!"' "Chiar?!" Da, e ceva în felul tău de a fi care sugerează darea înapoi. Asta nu înseamnă că e din pricina zodiei!" "Ba da, protestă cu o imensă convingere. Așa este! E din pricina zodiei." "Neti, neti! râsei eu. Ar însemna ca multitudinea de ființe umane care s-au născut în această zodie, milioane, să-și semene. Ceea ce e absurd!" Ce înseamnă neti
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
crezut! Am gândit și eu asta despre tine!"' "Chiar?!" Da, e ceva în felul tău de a fi care sugerează darea înapoi. Asta nu înseamnă că e din pricina zodiei!" "Ba da, protestă cu o imensă convingere. Așa este! E din pricina zodiei." "Neti, neti! râsei eu. Ar însemna ca multitudinea de ființe umane care s-au născut în această zodie, milioane, să-și semene. Ceea ce e absurd!" Ce înseamnă neti, neti?'' Nu este așa! nu este așa! În sanscrită!" "Cunoști sanscrita!?" Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care sugerează darea înapoi. Asta nu înseamnă că e din pricina zodiei!" "Ba da, protestă cu o imensă convingere. Așa este! E din pricina zodiei." "Neti, neti! râsei eu. Ar însemna ca multitudinea de ființe umane care s-au născut în această zodie, milioane, să-și semene. Ceea ce e absurd!" Ce înseamnă neti, neti?'' Nu este așa! nu este așa! În sanscrită!" "Cunoști sanscrita!?" Nu, dar cadâna pe care zici că erai geloasă știa!" Se uită iar la mine să-i reamintesc unde
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o atribuise. Deci nu fi tu brutal, ca să fiu eu!) "Am plecat", zise, și se ridică și o luă spre ușă. Îi privii pașii ei șovăielnici, care ai fi zis că mergeau înapoi (demult nu-i mai avusese: racule! gândii, zodie bizară, chiar o să pleci?). Așteptai să pună mâna pe clanță și să se întoarcă spre mine... Așa și făcu: "La revedere", spuse umilă ca la început când intrase după concediu, în biroul meu și ieșise cu mapa sub braț, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ce Economiștii Minții ocoliseră dintotdeauna locurile și oamenii noștri. Câțiva scriitori mai răsăriți încercaseră să-și vândă amintirile, forțând piața acțiunilor cerebrale: Radu Popescu scosese Istoriile Domnilor Țării Românești; Alecsandri venise cu Balta-Albă; Creangă își tranzacționase Amintirile din copilărie; Sadoveanu, Zodia Cancerului. Fără succes. Nu mergeai tu la Economiștii Minții, te căutau ei pe tine. Asta, dacă aveai noroc și marfa potrivită. După război, oricum nu mai apăruse nimeni, iar după ’89, unul singur, de care trebuie să fi auzit: cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unirea cu Roma pe care au tranzacționat-o clericii români în schimbul elevării statutului lor social, este înlocuit cu un eșafodaj de tip nou care să preia sarcina de structură ideologică de rezistență a conștiinței de sine românești ieșită, doctrinar, de sub zodia ortodoxiei, dar îmbrăcându-i, în continuare, caftanul ritualic (Blaga, 1995, p. 69). Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a fost deschisă prin Florian Aaron și potențată de Mihail Kogălniceanu, se manifestă plenar în gândirea istorică a lui Nicolae Bălcescu. Dacă la Kogălniceanu, istoria națională, "după Biblie, trebue să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În 1940, pe fondul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, al Pactului Ribbentrop-Molotov și a amputărilor teritoriale (Basarabia și nordul Bucovinei de către URSS, nordul Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1600-1821); • perioada luptelor de libertate și unitate (1821-1919). Pragul simbolic reprezentat de anul 1600 își face apariția ca moment de fractură a istoriei românilor, marcând climaxul eroismului românesc și totodată începutul decadenței politice pe măsură ce statele române intră din ce în ce mai adânc în zodia dominației otomane, a cărei maximă expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a numit "Culmea asupririi turcești: Epoca Fanarioților". Din nou, ponderea Transilvaniei este neglijabilă: viziunea regățeană este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârșitul manualului este atașat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat cvasi-intactă moștenirea comunistă. România rămânea sub zodia trecutului, umbra comunismului întinzându-se asupra prezentului. Cartea analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, pe care o folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decursul mai multor secole" (p. 10, subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aici, ca o necesară punere de acord cu noua sensibilitate, apelul la „creația abstractă, corsar, plictiseala biciuită până la exasperare, cartea-fulger, cartea-miracol, cartea-afiș, cartea-hangar de avioane”. „Ritmul vremii” și ritmul cărții trebuie să comunice, așadar, până la identificare, - iar, întrucât suntem sub zodie constructivistă, ce mai păstrează puternice note de vitalism futurist, expresia acestei relații e mereu frenetică, paroxistică. Imaginea pe care Voronca o oferă acum despre „epocă” este a unui spectacol neîntrerupt, într-o desfășurare vertiginoasă, pe măsura dinamicii mașiniste. Peisajul citadin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
excepție face doar poemul Floare a aerului zăpadă, în prelungirea imnurilor din Ulise) aproape că a dispărut, fraza a câștigat în fluență. Simplitatea naivă a desenelor lui Brâncuși ce împodobesc ediția princeps se armonizează perfect cu substanța lirică a volumului. ZODIILE POEMULUI Considerată în ansamblul operei lui Ilarie Voronca, a șaptea sa carte de poeme, Zodiac (1930), nu pare, la prima vedere, să producă schimbări importante la nivelul universului imaginar și al tehnicii discursive. Poetul rămâne în continuare o sensibilitate prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o bibliotecă reprezentativă a poeziei române moderne. CUPRINS Ilarie Voronca și „starea de spirit” avangardistă Pentru o nouă „gramatică a poeziei” Momentele poeziei Începuturi Spre o poezie constructivistă O temă cu variațiuni Ulise în oraș Continuări: itinerarii nocturne „Franciscanism” liric Zodiile poemului Incantații Discursul înstrăinării și al fraternității Spre „insula-nălucă” Armuri fragile ?? Poezia prozei Configurări ale imaginarului „Miliardarul de imagini” Un poem al „sintezei moderne” . E. Lovinescu, Memorii, II, 1916-1931, Ed. „Scrisul românesc”, Craiova, 1932, pp. 178-179. . J. Monnerot, La poésie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
150 de ani de la nașterea poetului, H.-R. Patapievici scria, la modul profetic, că "steaua lui Eminescu a apus" pentru totdeauna. De ce? Tocmai fiindcă așa prezice canonul postmodernist: "Ca poet național, el nu mai poate supraviețui, deoarece noi ieșim din zodia naționalului". Al doilea motiv profunzimea: Profund el nu poate fi considerat deoarece categoria profundului, nefiind postmodernă, nu mai are curs". Bineînțeles, coroborarea cu modelul german nu e deloc în favoarea lui Eminescu, germanismul acestuia fiind un simplu transplant de ordin mimetic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a înlocuit cu altceva de genul rescrierea modernității. La noi, printre cei dintâi care au recurs la o revizuire a fost Alexandru Mușina, care a găsit că e mai realist să înglobezi simbolismul, avangardele, expresionismul, modernismul, neomodernismul și postmodernismul sub zodia aceleiași paradigme modernismul. Alții, ca Eugen Simion, spirit echilibrat și transmodernist, au preferat o retragere discretă dintr-o perspectivă detașată, dar clar delimitatoare față de excesele culturii postmoderniste de tip coca-cola, neaderând nici o clipă la batjocorirea valorilor naționale. Convertirea lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
eminesciană și din albastrul de Voroneț, care este "albastrul cel mai albastru", de o transparență sacrală, transreală. Ei bine, albastrul este culoarea târziului-viitor, dincolo de realul concret postmodernist: "Și totuși cred în ceva: în culoarea albastră, în târziu, căci trăiesc sub zodia târziului și în ceea ce aș putea s-o numesc zodie sau zona unui "dincolo", în care ne putem găsi azil (nu politic) atunci când lumea devine prea mică și mulți dintre noi n-au loc..."390. Este zona de maximă transparență
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai albastru", de o transparență sacrală, transreală. Ei bine, albastrul este culoarea târziului-viitor, dincolo de realul concret postmodernist: "Și totuși cred în ceva: în culoarea albastră, în târziu, căci trăiesc sub zodia târziului și în ceea ce aș putea s-o numesc zodie sau zona unui "dincolo", în care ne putem găsi azil (nu politic) atunci când lumea devine prea mică și mulți dintre noi n-au loc..."390. Este zona de maximă transparență, care nu poate fi percepută decât dintr-un illo tempore
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Ioan Alexandru. Lirismul se hrănește din viziuni extatice, din recurența motivelor cu aură sacralizantă (fluturi, îngeri, fecioare, liră, crini), din hieratismul gestual, muzica interioară a versurilor accentuând inefabilul. Dacă în Nopțile migratoare mitul central era cel al nașterii, în Zodia măslinului (1974) mitizată este epoca de aur a poeților, având ca simbol măslinul. Versul izvorăște din neliniște, din suferință, din așteptarea cântecului, fiind totodată o luptă cu timpul: „Împotriva Absenței / și a Uitării cumplite / fiecare poem al meu / este o
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
candoare și brutalitate. Evadarea din acest univers ostracizant se face în visare, în literatură, în argou, adoptat ca scut. Tonul rămâne sentimental, melancolic, specific unei evocări a despărțirii de copilărie și adolescență. SCRIERI: Nopțile migratoare, pref. Alexandru Paleologu, București, 1972; Zodia măslinului, București, 1974; Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic), București, 1976; Dați ordin să înflorească magnolia, București, 1977; Viața la treizeci și trei de ani, București, 1981; Îngerii chilugi, București, 1982; Balada vestitorului și alte poeme, București, 1986. Traduceri: Forugh-e Farrokhzad, Întâlnire
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Vămile cântecului, RL, 1973, 18; Andrei Petrescu, O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
O carte care se citește cu bucurie, AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
AFT, 1973, 6; Daniel Dimitriu, „Nopțile migratoare”, CL, 1973, 8; Mihai Neagu, „Nopțile migratoare”, ST, 1973, 8; Eugen Dorcescu, „Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
Nopțile migratoare”, O, 1973, 12; Lucian Raicu, „Zodia măslinului”, RL, 1974, 41; Eugen Barbu, „Zodia măslinului”, LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]