3,039 matches
-
nu încercați să scăpați de ea în vasul de WC; - salatele nereușite* pot fi aruncate în aceleași condiții ca mâncărurile cu gust oribil, în găleata de gunoi sau la WC, factorii hotărâtori fiind consistența amestecului și dimensiunile ingredientelor; * Tocmai îmi zugrăveam bucătăria și holul după ce arsesem o ciorbă de legume... În acea perioadă încă mai eram combinată cu numărul șase, iar acesta tocmise niște meseriași foarte harnici. Într-o singură săptămână reușiseră să curețe toți pereții de tencuială. (Încercaseră ei să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în această privință. Când facem acest lucru, presupunem că președintele de bloc are mai multe informații decât noi care să justifice situația. După ce constatăm că în casa proaspăt renovată varul cade de pe pereți sau că unele camere nu au fost zugrăvite așa cum ne doream, îl vom lua la întrebări pe șeful echipei de zugravi cu care am făcut înțelegerea, prima întrebare pe care i-o vom adresa referindu-se la motivele pentru care lucrurile nu stau așa cum ne doream. Punem aceste
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
corul îngerilor care interpretează în cinstea lui “Steagul cu stele”. Deținuții din lagăr erau folosiți de supraveghetori și în scopuri personale. Ioan Buta din Pârău își amintește o întâmplare hazlie în acest sens. Mai mulți deținuți au fost duși să zugrăvească un apartament al unui șef de pază. Pentru a proteja pardoseala, soția lui a pus pe jos niște ziare. Dându-și seama că deținuții ar putea citi ziarele, i-a întrebat dacă știu carte, la care toți au răspuns că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
esențial. "Patria, femei, toate esențiale, și plătit cu moartea și viața/ nici Walt Whitman n-a plâns mai mult/ Iertați-mă". Ceea ce încarcă substanța lirică este aglomerarea de fapte, întâmplări, imagini, fără legătură, într-un amalgam straniu. Iubita se ivește zugrăvită pe steag, spre râul soarelui, numele pescarilor zugrăvit cu pietre în brațe, apoi vin nevestele cu "lacrimile astfel pietrificate". Scrisorile esențiale" sunt poeme withmaniene convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moartea și viața/ nici Walt Whitman n-a plâns mai mult/ Iertați-mă". Ceea ce încarcă substanța lirică este aglomerarea de fapte, întâmplări, imagini, fără legătură, într-un amalgam straniu. Iubita se ivește zugrăvită pe steag, spre râul soarelui, numele pescarilor zugrăvit cu pietre în brațe, apoi vin nevestele cu "lacrimile astfel pietrificate". Scrisorile esențiale" sunt poeme withmaniene convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială: "Te-am iubit ca un țesător pe valurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumii create de el cândva; țăranii nu sunt decât urmașii acestei lumi; umanitatea acestora este transparentă: "Treceau țăranii cu trunchiurile pe umeri/ cu ușile și ferestrele sparte la piept/ Își aduceau în brațe propriile chipuri/ de parcă se întorceau de la manifestație/ zugrăviți de curând și-n multă grabă". Refugiul este orientat către lumea arhaică, în anistorie, în mit, în legendă; "refugiul" este, de fapt, impropriu zis, pentru că Ion Gheorghe readuce "în existența noastră legenda, istoria, fabulosul, mitul. În poemul "Sensuri", căutarea vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană după curci îi dă poetului prilejul să explice numele Piscului cu Bojii, mănăstire de călugări greci, care au luat pământul sătenilor și locul a fost prefăcut în cenușă. Drumul până în pisc este zugrăvit ca în marile romane: "Treceam Mătăsoaie, dam în vâlceaua lui Niță,/ Răzbeam în poiana Popii,/ Coboram coasta în vâlceaua cu izvoarele/ Suiam iar printre stejarii bătrâni, dând cu piciorul/ în ciuperci,/ Mânătărci otrăvite/ Pălăria șarpelui,/ Răscoleam frunzele,/ intram prin tufișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Adevărul este cunoscut în piesă, e limpede, dar este și asumat! Ritmul în care se juca această Noapte furtunoasă ma obsedează. Momentul de lascivitate și senzualitate se dilata complice. Dar... În casă, la propriu, e instalat șantierul din text. Se zugrăvește. E dezordine, sînt alte trasee, obiecte. E normal "accidentul" cu numărul care cade și creează confuzia, tevatura. Spectacolul lui Alexa Visarion avea ceva visceral și foarte concret ca impact, ca duritate. Senzația că Jupînul știe și are totul sub control
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
II-lea, Richard al III-lea, Hamlet sunt rolurile-n care au mustit și din care au zvâcnit dureri și trezii, momente de înaltare și de cădere. Iar prin Sonete se trage iarăși aer în piept și se pornește la zugrăvit sensul și direcția. În cele din urmă cade o ploaie peste toata nostalgia. Actorul și Sufleorul stau pe o scenă-n mijlocul scenei, ca pescărușii pe marginea lacului și privesc în sus, în susul acela din care-și așteaptă izbăvirea. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Menționînd incertitudinea și ambiguitatea relației dintre creier și mediu, descrie o zonă de incertitudine situată între subiectivitate și obiectivitate, între imaginar și real, zonă în care, după părerea sa, se dezvoltă mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un om nebun-înțelept, homo demens, "animal înzestrat cu nesăbuință" și "un adevăr uman care cuprinde eroarea", dar o eroare care poate provoca apariția unei inovații și a unei complexități mai fecunde. În cartea sa Mes Démons (Demonii mei), încercare de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
locul timpului, îi anulează scurgerea. E veșnică. Veșnic este supliciul, moartea.“ (Justin Ceuca, Evoluția formelor dramatice) 3.3.4. Specii ale genului dramatic Comedia (lat. comoedia, gr. komoidía - cântec de sărbătoare) este o specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, având întotdeauna un final fericit. Născută încă din Antichitate, pentru a sancționa scenic vicii ale naturii umane, această specie dramatică dezvoltă categoria estetică a comicului. Comicul constă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru comedia studiată; - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în comedia pentru care ai optat. INTRODUCERE: Comedia. Definirea conceptului Ca specie a genului dramatic în care sunt zugrăvite întro manieră satirică tipuri umane, carențe de caracter, moravuri ale societății, situații hazlii, comedia apelează la limbaje scenice complexe pentru a provoca râsul. Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în baza unor lecturi și iubiri fundamentale, pe viață și pe moarte, Calea de acces a lui Lucian Raicu (stabilit la Paris din 1986) îi confirmă maniera analitică meticuloasă din celelalte șase sau șapte cărți, precum și versatilul talent de a zugrăvi memorabil scene din romanul literaturii române și universale. Virgil Podoabă Despre Mircea Zaciu sau ultimul latin Cine vrea să știe ce face atunci când nu scrie, precum și ce-a mai scris Virgil Podoabă (n. 1951, jud. Cluj), autorul cărții Mircea Zaciu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aproape 15 pagini dedicate înzestratului critic și istoric literar constituie cea mai favorabilă analiză care i s-a dedicat vreodată. Comparându-l cu G. Călinescu (ca și regretatul George Pruteanu, dar despre morți numai de bine), Andru spune că spectacolul zugrăvit de Marian Popa se joacă "la nivel cosmoteandric", criticul fiind "din categoria sapiențialilor", evident vizionari. Să fie oare acest calificativ un răspuns la elogiul nedisimulat de care se bucură cărțile celui ce ne-au prilejuit aceste însemnări. Și cum asta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din București, o cerere de ajutor, stîruind În același timp să li se Încuvințeze Înființarea unui bîlci În comună de trei ori pe an, din ale căror venituri să poată să pună acoperișul bisericii, s-o mobileze și s-o zugrăvească. Pentru desîvÎrșirea ctitoriei, Alexandru İpsilanti (domnitor al țării Românești Între 1774-1782;17961797) Încuvințează Înființarea unui tîtg al cărui venit urma să fie folosit la terminarea bisericii și Întreținerea ei. Redăm mai jos documentul: ,, Dă vreme ce Matei sin Nicolae Săvoiu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru İo George Caragea vouevod ( 1812-1818 domnitor al Țării Romănești ) cu blagoslovenia preaiubitului de Dumnezeu Episcopului nostru Galaction și cu toată cheltuiala și osteneala a acestor ctitori s-au zugrăvit această Sfîntă Biserică spre a lor pomenire ( urmează numele ctitorilor Săvoi ). Acest lucru demonstrează Încă o dată că finisarea bisericii s-a făcut de către Săvoi. Din cauza modificărilor bisericii, Între anii 1888-1895, de către preotul Costache Lupoianul, pisania a dispărut de la locul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
are voință nestăvilită, cu trăiri interioare nuanțate, face parte dintr-o "patetică epopee", "e epopeea țăranului român, este expresia tipică în sens elastic a instinctului central și unic al omului sclav al pământului" (P. Constantinescu). În romanul său, Rebreanu nu zugrăvește realitatea, ci fatalitatea, deoarece personajele iubesc, trăiesc și mor sub semnul fatalității. Ion vrea să-și depășească propria condiție de om umil și umilit, este chipeș, isteț, știe că numai prin avuție se poate înălța. Din această pricină trăiește o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de sinucidere; hora duminicală; muncile câmpului; tăierea porcului de Crăciun). Zugrăvind universul satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în două volume: Glasul pământului și Glasul iubirii. Acestea sunt împărțite în șase și respectiv șapte capitole, cu titluri care sintetizează conținutul. În celălalt plan se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ei. Huțu din Cocorăști studiază la școli înalte și se întoarce ca protopop în mijlocul consătenilor. Nu e "dezrădăcinat", nu e "înstrăinat", dimpotrivă este idealul visat de poporaniști, iar narațiunea era la un pas de a deveni "un mare roman balzacian, zugrăvind marile energii reci" ( G. Călinescu). Un personaj interesant este Budulea Cimpoieșul, tatăl lui Huțu, văzut sub aspectele hilare care conferă nuvelei trăsături umoristice. Popa Tanda e o nuvelă care evidențiază satisfacțiile materiale și morale ale preotului Trandafir, care a înțeles
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cel mult o dată pe săptămână. Iar Amalia nu simțea nici o plăcere, deși Petre putea să se jure că ea avea orgasm de fiecare dată. Într-o zi, tocmai când garsoniera lor era întoarsă pe dos pentru că se hotărâseră s-o zugrăvească, patul lui Petre stătea strâns la perete, iar pofta de tandrețe a Amaliei urcase la tavan. Amintindu-și o discuție trăsnită pe care o avusesem cu o săptămână înainte, Amalia i-a zis lui Petre: „Eu nu vreau să mă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai complex și mai studiat din O scrisoare pierdută, singurul care reușește să aducă pe același plan dimensiunea dramaticului și cea a comicului; ea este imaginea perfectă a burgheziei, o clasă socială putredă, pentru care „aparențele“ înseamnă totul. Mica burghezie, zugrăvită în Comedii, dar și în Momente, nu se va identifica niciodată cu această imagine. Biciuită de critica lucidă a lui Caragiale, ea se ridică precum o barieră împotriva operei scriitorului. Pentru reprezentanții acestei clase sociale, literatura nu trebuie să fie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
lui Gherea destul de adâncă. Această lipsă de profunzime se datorează faptului că este o satiră politică, atenția scriitorului fiind îndreptată asupra acestui aspect: „Dar analiza sufletească atât câtă e, ca exactitate, ca pricepere a sufletului omului, ca putință de a zugrăvi acest suflet, e mai presus de orice laudă.“ 5.4. GHEORGHIU, MIHNEA: „Marea dramaturgie națională“. „O scrisoare pierdută“. Teatrul Național „I.L. Caragiale“. În: „Contemporanul“, 1958, n. 37, 19 septembrie, p. 4. În scurta sa cronică teatrală, Mihnea Gheorghiu se oprește
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dă prozei sale o mare intensitate dramatică. De aceea scriitorul folosește mai mult dialogul. Deformările limbii vorbite de clasele exploatatoare oferă un tezaur de cercetări pentru critica literară și lingvistică. O altă caracteristică a artistului Caragiale este aceea de a zugrăvi oameni, cu o măestrie extraordinară. Tocmai în această capacitate remarcabilă, de a crea prin mijlocirea cuvântului o lume vie, constă caracterul nepieritor al operei lui: „Sprijinindu-se pe acest instrument simplu și atât de complex totodată - cuvântul - în a cărui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de pe continentul nostru. * * * Nu avea să muncească pământul toată viața. Ruinați de împrumuturi, părinții lui au hotărât să renunțe la agricultură pentru a munci în uzină. Fiul se mută la Toulouse. Pentru a-și câștiga pâinea, descarcă marfă din camioane, zugrăvește, mută stocuri pentru ONIA, e ajutor de bucătar la cantina Aviație-Sud. Merge la seral să urmeze cursuri pentru "promovarea superioară a muncii". Cu noul nivel de studii, trece examenul de admitere la facultatea de litere. Se dă o probă de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și transparențe le egalează și le depășesc chiar, prin sporul lor de picturalitate, pe cele din acuarele, artistul transfigurează materia și o infusează cu poezie, evocându-ne totodata, amintirea și miresmele tari, înțepătoare, ale padurii. La fel de evocatoare sunt și florile zugrăvite de Mihai Cămăruț sau frecventele naturi statice cu pești și căni de lut, în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]