1,910 matches
-
artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus ca Ștefan și Dumitru, să fi împodobit atunci și pereții străvechiului lăcaș, rămași nepictați din vremile de răstriște, în Transilvania, pentru arta penelului
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea chipurilor, cu fețe rotunde, ochi mari și expresivi, în redarea veșmintelor, împodobite cu flori și broderie cu perle. Analogii stilistice, cu pictura și grafica catapetesmei
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea chipurilor, cu fețe rotunde, ochi mari și expresivi, în redarea veșmintelor, împodobite cu flori și broderie cu perle. Analogii stilistice, cu pictura și grafica catapetesmei de la Acmariu, ne determină
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
a fraților Stan și Filip din Rășinari. Timpanul catapetesmei de la Pianu (tăiat ulterior) ca și ușile împărătești, a căror panouri pictate (evangheliștii), sunt încadrate de o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
sunt încadrate de o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul, întruniți la pictarea sfeșnicelor, bogat sculptate, pe care le semnează, în ,aprilie 1827, Sava zugrav, Simion zugrav, Laz”. Lucrările de salvare, din 1918, executate de Cosor Ion, nu au fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul, întruniți la pictarea sfeșnicelor, bogat sculptate, pe care le semnează, în ,aprilie 1827, Sava zugrav, Simion zugrav, Laz”. Lucrările de salvare, din 1918, executate de Cosor Ion, nu au fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi. Fragment din brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul, întruniți la pictarea sfeșnicelor, bogat sculptate, pe care le semnează, în ,aprilie 1827, Sava zugrav, Simion zugrav, Laz”. Lucrările de salvare, din 1918, executate de Cosor Ion, nu au fost lipsite de grija de a recupera, pe cât posibil, materialul vechi. Fragment din brâul în frânghie a fost folosit, în interiorul naosului, pentru consolidarea peretului sudic (dispus pe verticală
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
împărătești, probabil de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad. Lăcașul de cult are un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Silueta sa se distinge prin armonia proporțiilor și prin accentuata înălțime a acoperișului, cu învelitoare de șiță. În decursul vremii, construcției i s-au
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se poate aprecia că aici a lucrat Nicolae zugravul, în anii în care realiza și tâmpla de la Hăpria. Din păcate pictura este aproape în întregime distrusă.
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului, separat de pereții lăcașului. Știrile despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
al doilea și excelenței sale Ioan Bob vlădicu Făgărașului și toată țara Ardealului... protopop Stoica și era paroh satului popa Ioan Mesaroș prin cheltuiala a tot satu și s-au isprăvit în avgust, în anii 180... Eu cel mai jos iscălit... Zugrav. Anno 1808”. În pronaos sunt reprezentate fecioarele, iar în naos scene din Vechiul și Noul Testament, cu accent pe cele din Ciclul Hristologic. Cu sprijinul preotului, în vara anului 1999, un număr de 11 studenți ai Academiei de Artă și Design
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]
-
pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o sarcină de viitor, cu rezultate deosebit de avantajoase pentru înfățișarea sa de ansamblu.
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
aceeași înălțime cu aceea a naosului, amintind o structură veche. Elementele constructive menționate, secondate de tradiție, înlătură data de 1856 pentru înălțarea bisericii, ea reprezentând de fapt strămutarea de pe deal a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
acestei biserici. În cartea sa Arta veche a Maramureșului I. D. Ștefănescu nu insistă asupra prezentării arhitecturii bisericii din Desești ci face referiri iconografice și redă inscripțiile care însoțesc unele imagini. Cercetătoarea Anca Pop Bratu în articolul Precizări în legătură cu activitatea unor zugravi de tradiție postbizantină în Maramureșul istoric prezintă o comparație între iconostasele realizate de pictorul Alexandru Ponehalschi printre care și cel din Desești, încercând să urmărească evoluția stilistică a picturii acestuia.. În lucrarea intitulată Pictura murală maramureșeană, A. Pop Bratu redă
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
În lucrarea intitulată Pictura murală maramureșeană, A. Pop Bratu redă programul iconografic al picturii parietale din Desești, într-o manieră bine structurată, cu detalii amănunțite. În cadrul aceleiași lucrări autoarea analizează trăsăturile caracteristice ale stilului picturii lui Radu Munteanu, unul dintre zugravii care au decorat interiorul bisericii din Desești.. Marius Porumb sistematizează traiectoria activității celor doi pictori care au activat la Desești în cadrul Dicționarului de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII. Autorul acordă un capitol aparte picturii maramureșene și implicit a
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII. Autorul acordă un capitol aparte picturii maramureșene și implicit a celei din Desești în lucrarea sa intitulată Un veac de pictură românească din Transilvania, sec. XVIII. Alte cercetări, având ca subiect activitatea zugravilor Radu Munteanu și Alexandru Ponehalschi, se datorează istoricilor Ecaterina Cincheza-Buculei . și Aurel Bongiu . Arhitectura bisericii din Desești a fost analizată în contextul mai amplu al recentelor studii dedicate arhitecturii bisericilor maramureșene de către Alexandru Baboș și Joby Patterson. a fost datată
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
reprezentativ de pictură postbizantină de secol XVIII specifică Maramureșului. La acest fapt se adaugă însemnătatea întâlnirii în cadrul aceleiași biserici a doi dintre cei mai renumiți pictori din Maramureș. În absida altarului bisericii se află una din inscripțiile care consemnează numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Tâmpla bisericii din Desești, ca în toate bisericile maramureșene este pictată pe peretele estic al naosului, înălțându-se până la boltă, icoanele mobile reducându-se la un singur rând . La Desești iconostasul este format din trei registre suprapuse, iar
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
O icoană - care îl reprezintă pe Iisus Pantocrator - este realizată în secolul al XVII-lea, iar celelalte datează din veacul al XVIII-lea.Inscripțiile celor patru icoane împărătești nu consemnează numele pictorului, insă prin analogie stilistică ele pot fi atribuite zugravului Alexandru Ponehalschi. Cea mai veche pereche de icoane, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis au fost pictate în anul 1752, conform inscripției de pe prima icoană: „[acea]sta Sfântă icoană au cumpărat Pop Ștefan și cu soața sa Todora...Să fie
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din zona Lăpuș (bisericile din Ungureni(1782), Rogoz(1785) Clădirea bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
a asista la slujbele religioase, iar ca simbolistică acesta reprezintă întruparea pământească a universului creștin . Cupola naosului, simbolizează cerul, „ierarhia divină”, însă deoarece acest element arhitectural lipsește în bisericile de lemn, bolta preia această semnificație. Pe bolta bisericii din Desești zugravul a pictat Maria Domnului Orantă, Iisus Învățător și patru arhangheli. Bisericile din Maramureș cuprind în naos o desfășurare amplă a Vechiului Testament, reprezentarea acestor teme constituind o caracteristică a ansamblurilor iconografice din întreaga Transilvanie. În ansamblurile de pictură din Maramureș
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
explică semnificația scenei: „Fata care doarme dumineca”. Însă lumea Iadului maramureșean include anumite reprezentări care nu sunt descrise de către cărțile de iconografie. La Desești, în partea superioară a Iadului sunt pictate, stând pe scaune, Lenea, Moartea, Ciuma și Foamea. Ulterior, zugravul Radu Munteanu a inclus aceste personaje: în anul 1785 în cadrul compoziției Judecății de Apoi din Rogoz, zona Lăpușului. Totodată primele trei personificări amintite se întâlnesc și în bisericile din zona Codrului, la Corund și Orțâța. În partea inferioară a peretelui
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în stare bună dezvăluie ceea ce pare să fie cel mai vechi, dar și cel mai interesant ansamblu iconografic din bisericile de lemn din Sibiu. Ușile împărătești sunt într-o stare neașteptat de bună. Datează de la 1769, iar autorul picturii este zugravul Pop Ivan din Rășinari, care și-a semnat și datat lucrarea. Tot aici este adăpostit unul dintre cele mai vechi clopote existente pe teritoriul județului. Este datat 1717 și care a scăpat de rechiziționarea ordonată în 1916 de statul austro-ungar
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]