17,900 matches
-
de comuniști”, care l-au ucis, după spusele lui, pe comandantul său din Iași, și că el „nu-i poate lăsa să intre În Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" ”. Marinescu XE "Marinescu" a refuzat să ordone deschiderea ușilor vagoanelor „pe Întuneric” și a promis să rezolve problema a doua zi dimineața. Primarul a citat din spusele sale: „să-i las șpe evreiț pe seama lui până dimineața și el Îi va scoate pe dealul din față și Îi va executa”44 - sau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de soldații lui Marinescu XE "Marinescu" erau evrei simpli. Și inginerul a auzit țipetele și a simțit duhoarea pe care o emanau cadavrele: „De la 10 seara și până duminică la ora 5 nu s’a putut desface niciun vagon din cauza Întunericului nopții și a unei foarte puternice ploi, Împrejurări care ne puneau În imposibilitate de a face o pază sigură În cazul unei evadări”50. De fapt, Ghițescu XE "Ghițescu, Dan" nu a auzit toată noaptea țipetele, deoarece și el s-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
limba germană și deci nu puteam să vorbesc cu ofițerul german În ceea ce privește ordinul de reîmbarcare a trenului”. El a ordonat Într-adevăr soldaților să păzească noaptea trenul și să nu permită nici unei persoane să se apropie de el, deoarece era Întuneric și ploua torențial - dar „nimeni nu a venit să-mi aducă la cunoștință că autoritățile șlocaleț ar avea intenția să deschidă șvagoaneleț mai târziu pentru a da apă și ajutor oamenilor șevreilorț celor vii”52. Și Întrucât nimeni nu i-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
i-a cerut să deschidă ușile pentru „a salva” evrei, și nici unul dintre ei nu l-a Împiedicat să le deschidă. Singurul motiv pentru Încetarea operațiunii l-a constituit temerea că evreii vor reuși să fugă din vagoane la adăpostul Întunericului. El nu a văzut nici un ofițer german și nu a vorbit cu el - dar nici chiar dacă ar fi vrut n-ar fi putut discuta cu el: „Nu cunosc limba germană și nu puteam să vorbesc cu ofițerul german În ceea ce privește ordinul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
orfane, de sărăcie și lipsuri Îngrozitoare. Case sparte Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul pe Întuneric (pentru a nu atrage atenția) și În idiș, limba maternă a majorității evreilor din Iași. Nimeni n-a Îndrăznit să se bucure de Întoarcerea tatălui sau a fiului, pentru că-i amintea pe cei care nu s-au mai Întors, de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
au fost adunate din gară și Încărcate În unul dintre vagoane cca 80 de cadavre ale unor evrei care au fost Împușcați, bătuți până la moarte de ceferiști, mai ales, cu ciocanele În cap, străpunși cu baionete și sfârtecați noaptea, pe Întuneric, pe linia ferată. Din când În când erau aduși cu camioane bărbați evrei adunați de prin oraș. În fiecare vagon erau 120-150 de evrei, iar la scurt timp după Închiderea ușilor În stație, sute și-au dat sufletul 1. Trenul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dan Ghițescu XE "Ghițescu, Dan" la Tribunalul special pentru judecarea criminalilor de război, 21 aprilie 1945, ibidem, vol. 31, partea I, p. 31b (USHMM, microfilm 41). După spusele sale, el nu a ordonat deschiderea vagoanelor În cursul nopții, deoarece era Întuneric și nu se putea preveni evadarea unor evrei, deși „am auzit Încontinuu cum cei din vagoane țipau să deschidem ușile și să le dăm apă” (prima depoziție, pp. 31b-33b). În a doua depoziție, a adăugat În scris că el și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vinovată nu poate fi ploaia"). Va suferi poeta văzând că aleg doar primele două strofe? vinovată nu poate fi ploaia copilărie aurită și crudă! ea curge mereu prin vesele burlane când îmi țin respirația și stau cu ochii deschiși în întuneric. vinovat nu poate fi vântul el îmi pipăie obrajii la fel de expert ca în fabuloasele nopți ale pubertății."5 Aș mai pune hazardul la lucru să tot aleagă, așa, ca în ajun de Crăciun, când două ore nu am putut pleca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu poezie. requiem pentru o duminică pierdută încă o duminică s-a dus și plouă. aur spun bătrânii pleoștiți sub umbrele, aur e ploaia asta pentru pământ. și aurul cade pe străzi, se scurge-n rigole, băltește pe trotuarele inexpugnabile. întuneric e-n urmă, vraiște prin ușile deschise. Don Quijote cu o tichie albastră doarme sub scări încălzit de pisici. fără cântece exaltate, fără spasmele marilor vise, fără "adevăruri fundamentale" (dar vă întreb: "unde sunt ele, glorioasele caravane ale verii, anunțate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sunt totdeauna aici [arată spre cap]. Pe când, dacă stăm să ne gândim mai bine, sunt alte forme de energie și de inteligență pe care nu le folosim, sau nu știm să le folosim, față de care suntem străini. Ele sunt în întunericul din noi înșine. A.V. Sunteți un autor de spectacole "vândut" pe toți banii scenei de operă, de teatru dramatic, sau ați mai găsi resurse și pentru ecran? A.Ș. Toată viața am vrut să fac film și n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca urmare a stărilor firești, a celor care în permanență își asumau riscurile de supraviețuire, dar și pentru a-și proteja propriile averi. Răspunsurile la toate acestea nu pot fi date corect decât atunci când cineva interesat va reuși să destrame întunericul sec. 19 din Basarabia și să scoată la lumină adevărurile istorice nealterate. După demiterea primului guvernator Scarlat Sturza în anul 1813, toți guvernatorii care au urmat erau ruși. Începând cu anul 1816, a fost introdus și stabilit impozitul către stat
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
mult. Ei bine, domnule Marriott, am făcut tot ce am putut pentru tine. Ca să mă protejez, ți-am ordonat să distrugi acest bilet, la zece minute după ce l-ai citit. Noroc! B. Marriott s-a oprit în fața porții. Era aproape întuneric și umbrele frunzișului se întindeau lungi și negre peste strada umedă. Casa se întrezărea ciudat în amurg. În zilele ei bune fusese frumoasă și (Marriott își spunea în sinea lui) va avea grijă să fie din nou la fel, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
ea. Străinul țipă și se retrase, făcând un salt înapoi. - Prostule! Gândul izbi puternic creierul lui Marriott. Am încercat să rămân aici destul de mult pentru a te elibera de acea lume complementară. Acum e prea târziu. Bărbatul se retrase în întunericul de lângă casă. Se opri. Era puțin vizibil dar exista un reflex ce juca în fața ochilor lui Marriott. A strâns tare din ochi, iar când i-a deschis, celălalt bărbat dispăruse. Marriott se îndrepta clătinându-se spre locul gol, refuzând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
un reflex ce juca în fața ochilor lui Marriott. A strâns tare din ochi, iar când i-a deschis, celălalt bărbat dispăruse. Marriott se îndrepta clătinându-se spre locul gol, refuzând să creadă că nu era nimic acolo. Se agăță de întuneric ca și când acesta ar fi avut consistență, își pierdu echilibrul și ajunse târându-se în genunchi și cu mâinile adânc înfipte în iarbă. Încet, fără tragere de inimă, acceptând plecarea și începutul unei vagi conștiințe încărcate de multe sensuri, care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
citi! Mi-ai dezordonat visele efemere Făcând ca la viață să nu mai sper Le-ai învățat poetice minciuni Scăldate în cuvinte și amăgiri. Le-nalți la cer și le adormi Apoi la mine visând le cobori... Va fi doar întunericul arzând, Lumina de la lună suspinând. Stele-n abis cântând nemărginirea Speranța viselor plutind în neștirea Vieților de mult uitate În eternitatea gândurilor neumblate. O, Veșnicie, ce știi citi! Singură m-ai lăsat în pragul tăcerii În fața eternității seci de idealuri
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92935]
-
și având înfățișarea unui rus, a fost adoptat de mai multe coruri de cazaci? FILM Iulia BLAGA Linia verde, subțire Un om e descoperit în ploaie, fugind ca un nebun, fără acte. Polițiștii îl iau la secție, o clădire în mijlocul întunericului, unde picură prin toate crăpăturile, pe mese, în crăticioare, pe jos. Omul (Gérard Depardieu) spune că e scriitor, că-l cheamă Onoff (on/off). Comisarul (Roman Polanski) vine și el la un moment dat, iar ceea ce începe e o discuție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
2008 De-atunci și de-acum: Cinema-ul românesc peste Ocean Diana Soare S-a numit „Shining Through A Long Dark Night. Romanian Cinema: Then & Now“ pentru că cinematografia românească începe timid să se dezvăluie lumii după mult timp și mult întuneric. La inițiativa Institutului Cultural Român din New York și a Film Society of Lincoln Center, generațiile de cineaști români s-au strâns laolaltă la New York pentru o retrospectivă. Adela (Mircea Veroiu, 1985), Saltimbancii (Elisabeta Bostan, 1981), Concurs (Dan Pița, 1982), Moartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Potop de lacrimi Cenușiu, tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete în joaca crudă a furtunii, fiindu
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
ei"244 și are impresia că a părăsit "lumea ordinii, aceea unde străzile se termină toate într-un loc previzibil, unde există țeluri ce pot fi anticipate, unde satul și orașul se leagă vizibil. Pe unde umblasem, continuă el, era întuneric..."245. Dincolo de Cortina de Fier pășește "în afara Europei, în gol", căci "unde se termină Europa încep basmele Orientului"246, acolo în "zonele de cezură de la marginea Europei"247. Este spațiul de viețuire a "balcanicului" cu tot ce semnifică acesta în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
au lăsat urme, obiceiuri, credințe, arhitectură, gene. E o țară care a fost când mare, când mică, când virtual inexistentă"326. Totul e o farsă în Slaka: dictatorul și acoliții lui, sloganele și lozincile, poliția politică, propaganda, limba de lemn, întunericul, mizeria, urmărirea străinilor etc. Așa cum observă Lidia Vianu, "Malcolm Bradbury este prea ocupat să-și bată joc de comunism încât uită complet tragedia umană de dincolo de Cortina de Fier", dar mă întreb ce ne poate afecta mai mult, imaginile utopice
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in Romania DOREL DUMITRU CHIRIȚESCU CAPITALISMUL O dezbatere despre construcția socială occidentală Prefață de Adrian CIOROIANU Postfață de Andrei MANOLESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2016 CUPRINS Prefață (Adrian Cioroianu) / 7 Capitolul 1. În loc de introducere, întunericul și lumina / 11 Capitolul 2. Despre capitalism / 23 2.1. Ce este și ce nu este capitalismul? / 23 2.2. Karl Marx și Max Weber, sau cele două fețe ale capitalismului / 46 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx / 46
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
te trezești mai bine informat este începtul unei zile care poate să-ți schimbe viața. Măcar din acest punct de vedere, o carte precum aceasta poate deschide noi orizonturi. Este, oare, acesta, puțin lucru? Adrian Cioroianu Capitolul 1 În loc de introducere, întunericul și lumina Este ora șapte dimineața. Din cauza ceții, Parcul Central din New York seamănă cu un imens lac, străjuit de construcțiile înalte și tăcute ale orașului. Este primăvară devreme și lumina de afară nu are încă puterea de a face să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să spună foarte clar că de fapt este vorba în esență și despre valorile pe care se bazează această lume și că posibila dispariție a acestor valori poate lăsa în urma sa un gol uriaș în care ne putem pierde, în întunericul revoluțiilor sociale, mii de ani de istorie. Judecățile de asemenea natură au la bază convingerea marxistă conform căreia capitalismul este un simplu mod de producție economică ce poate fi înlocuit și care trebuie înlocuit. De fapt, capitalismul este un mod
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui Marx, ,,producție de mărfuri, circulație dezvoltată a mărfurilor și comerț"11. Cum a ajuns comerciantul în căutare de piețe și bani să construiască o lume? Iată o întrebare a dezbaterii pe care o provocăm. Chiar dacă tendința de ieșire din întuneric se profilează în Vestul Europei, la data pe care o invocăm, aceasta nu vine de nicăieri, ci este rezultatul a sute și mii de ani de căutări. Distincția esențială dintre capitalism și socialism privește modul în care cele două sisteme
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asigurării unui trai decent pentru om. Nu poate produce prosperitate un sistem social care nu-și propune așa ceva. De fapt, multe dintre criticile adresate capitalismului vin din zona unor nostalgii legate de ,,vremurile bune de altădată". Suntem în mijloculunui paradox. Întunericul, frigul și foamea specifice Evului Mediu sunt considerate ,,vremuri bune"15. De altfel, acest mit, al ,,vremurilor bune de altădată", funcționează și în contemporaneitate dacă vom sta să analizăm mai cu atenție nemulțumirile oamenilor. Și azi, în judecățile lor, oamenii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]