21,363 matches
-
într-un gen de consum în care predomină spectaculosul, violența, dar și monumentalul artificial. Are predilecție pentru cărți de mari dimensiuni, grandilocvente, cu întâmplări moralizatoare, izbutind să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse de tipul Walter Scott, Herman Melville, Al. Dumas, Michel Zévaco, Antoine de Saint-Exupéry, Karl May, pe lângă cele autohtone - Petre Sălcudeanu, Dan Tărchilă, Ion Lăncrănjan, Titus Popovici. Criticii
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
anilor ’70-’80 din secolul trecut le-a dedicat acestei teme ca una din cele mai bine construite contribuții. T. propune refacerea unui model al operei baroce, prin identificarea mecanismelor de creație și, totodată, a modalităților de analiză a textului. Accentul este pus pe viziunea filosofică a perioadei baroce, capitolele destinate recompunerii ontologiei și a gnoseologiei specifice servind drept fundament teoretic pentru înțelegerea funcționării argumentației dialectice, care înlocuiește demonstrația logică la nivelul textului. Exegeta elaborează și o serie de studii în
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
de analiză, interpretarea naturii umane și, de aici, a istoriei și a vieții internaționale diferă fundamental între cele două școli de gândire care stau la baza disciplinei: idealismul (de factură optimistă) versus realismul (clasic, dar numit inițial biologic tocmai datorită accentului pus în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
lumină cauze imediate ale proceselor și evenimentelor internaționale. Alte două critici vizează preponderent maniera neorealistă de abordare a nivelului al treilea de analiză. Prima este o critică mai generală la adresa școlii de gândire realiste a disciplinei și se referă la accentul tradițional pus asupra statelor ca unități de analiză și, totodată, variabile independente. Ascensiunea actorilor nonstatali de-a lungul ultimelor decenii (a organizațiilor teroriste transnaționale, de exemplu, dar și a corporațiilor multinaționale, dintre care unele cu cifre de afaceri ce depășesc
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod fals, buddhismul este socotit o religie fără Dumnezeu, întrucât nihil sine Deo, iar adeseori credincioșii i se închină lui Buddha ca lui Dumnezeu. Pe de altă parte, s-a pus accentul eronat pe ideea că buddhismul este o filosofie și nu o religie. În India separația între cele două domenii nu se produce ca în Occident, după cum am arătat, ci ele se interpătrund și devin una. Buddhismul este singura religie al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sa cu alte religii: confucianismul, taoismul, șintoismul și chiar creștinismul sub formă nestoriană. Pare a fi o stranie coincidență faptul că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu începuturile creștinismului. Edward Conze identifică trei paralele importante între tradiția mahayanică și creștinism: accentul pus pe dragoste și ajutorarea aproapelui, concentrarea pe „ființa plină de compasiune” (bodhisattva, respectiv Hristos) și un anumit interes eschatologic. Este posibil ca anumite idei creștine să fi intrat în contact cu gândirea buddhistă și să o fi influențat în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pe de altă parte, cultivă unele valori ale moralei laice: generozitatea, modestia, bunătatea, respectul și înțelegerea tuturor ființelor vii. Aproape toate religiile sunt întemeiate pe credință - s-ar părea că mai degrabă pe credință „oarbă”. În buddhism însă se pune accentul pe „a vedea”, a cunoaște, a înțelege, și nu pe credință sau lealitate. În textele buddhiste există cuvântul śraddhă (păli: saddhă), care este de obicei tradus prin „credință” sau „încredere”. Dar saddhă nu înseamnă „credință” ca atare, ci mai degrabă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ce au stârnit reacții adverse datorită impactului asupra mediului presupus de decizia autorităților de la Paris. Amenințările la adresa securității nu rămân, de regulă, cantonate într-un anume sector. Ele se conjugă și, de multe ori, se potențează reciproc. Tensiunea, deseori cu accente de violență, a conflictului din Orientul Mijlociu nu se reduce la problema existenței unui stat palestinian sau a securității militare israeliene. La o simplă privire, mai pot fi identificate și problema refugiaților, a terorismului (controlul exercitat de Autoritatea Palestiniană asupra spațiului
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
de orientarea lor teoretică. Se poate spune că studiile dedicate securității constituie și locul celor mai fertile dialoguri interparadigmatice și al cristalizării diferitelor poziții. În continuare vor fi rezumate cele mai importante puncte ale teoriilor deja prezentate în capitolele precedente, accentul căzând, firește, pe cele mai relevante aspect ale acestor abordări, prin prisma problematicii securității. Curentele de inspirație realistă pun un accent special pe dimensiunea relațiilor interstatale și asigurarea securității mai ales din punct de vedere militar. Instituția de gestionare a
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
cristalizării diferitelor poziții. În continuare vor fi rezumate cele mai importante puncte ale teoriilor deja prezentate în capitolele precedente, accentul căzând, firește, pe cele mai relevante aspect ale acestor abordări, prin prisma problematicii securității. Curentele de inspirație realistă pun un accent special pe dimensiunea relațiilor interstatale și asigurarea securității mai ales din punct de vedere militar. Instituția de gestionare a securității internaționale cel mai des invocată este cea a balanței de putere, de unde și interesul acordat marilor puteri. Evoluția relațiilor dintre
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și grupurilor de orice constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile, proclamând astfel că progresul social este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul statal al problemei securității
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
zâmbind asemenea) Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acele prin care trece patri noastră, împrejurări de natură a hotărî o mișcare generală, mișcare (mângâie și umflă cuvintele distilându-și tonul și accentul) ce, dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sunt bune pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a impus deci un sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
interviurile și În celelalte județe. Interviurile au la bază un ghid care urmărește cele mai importante momente ale detenției, dar nu numai. Astfel, cei intervievați descriu instaurarea comunismului, motivele și metodele arestării, derularea anchetelor și a procesului, eliberarea și reinserția. Accentul este pus În special pe anii de detenție, rezultând informații interesante despre condițiile de viață din Închisoare, masa, persecuțiile, condițiile de muncă, viața religioasă, cotidianul de detenție, descrieri ale unor penitenciare, precum și portrete de gardieni și deținuți. Deși, potrivit temei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
atingând acum performanțele deplinei maturități, pe care le va dovedi cu prisosință după anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul linia politică a cotidianului democrat și republican - exprimată adeseori cu accente violent polemice -, autorul Bucureștilor de altădată a contribuit sincer, dar cu entuziasm strunit (nu agrea excesele antidinastice ale jurnalului) la succesul Adevărului angajat cu toate forțele în procesul de modernizare (redacțională și tehnică), la mare concurență cu Universul, cu care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scrie presa“, Universul, an. LII, nr. 27, 7 fe bruarie 1935, p. 11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
registre, lesne sezisabile de un bun cunoscător al istoriei moderne românești: o primă parte (acoperind aproximativ perioada 1871-1900) în care mișcarea liberal-radicală (personalitățile principale admirate fiind: I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și apoi G. Panu) e înfățișată cu înțelegere și accente partizane, și o a doua parte (cu referire la evenimentele de după 1900), când încearcă să justifice - de data aceasta neconfirmat de cursul ascendent al istoriei - activitatea politică a unor fruntași conservatori, îndeosebi junimiști, incapabili, de fapt, de a înțelege și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1876; liberalii au venit „la cârmă“ la 24 iulie/5 august 1876 și nu în 1877. 351. Bacalbașa se pripește din nou, așezându-l alături de Kogălniceanu, orator politic de valoare incontestabilă, pe Nicolae Ionescu - și el luptător pașoptist -, orator cu accente demagogice, a cărui popularitate - reală - în epocă nu l-a ajutat să biruie timpul. doctorul drasch În anul 1836 a venit în România un croat, anume Ludovic Drasch. De cum a venit a început să exercite medicina. Era ori nu era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1873, p. 85). Discursurile funebre - în afară de acela al părintelui arhiereu Suhopanu - au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Magdeburg. Armata română a trecut Dunărea. Bătuți la Plevna și fugăriți spre Dunăre, rușii sunt amenințați de a fi aruncați în apele acestui fluviu. Întreaga armată rusă este amenințată cu un dezastru. Atunci împăratul Alexandru trimite cunoscuta telegramă plină de accentul deznădejdii: „Cauza creștinătății fiind în primejdie, treceți Dunărea în ce condițiuni vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asasine, pe cele scăpărătoare, pe cele opace. Pe rînd, auzul a juisat și s-a întristat. De orice fel ar fi fost însă, cuvintele nu m-au lăsat nepăsător. Plăcute sau neplăcute, m-au urmărit, uneori obsedant, cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-au ulcerat, m-au deprimat, m-au agitat. Categoria din urmă a fost mult mai numeroasă. Paradoxal, am ajuns să le privilegiez. În raport cu primele, care frizează din cînd în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în deplinătatea cuvîntului”. *La intrarea în Parcul Libertății a fost dezvelit un bust al lui Lucrețiu Pătrășcanu, lucrare a sculptorului Vasile Gorduz. Fanfară, detașamente de pionieri, primul secretar, soția celui omagiat. Atent „verificate” în prealabil, evocările n-au avut nici un accent nou, excepție cuvîntul Elenei Pătrășcanu Veakis, ascultată cu încordare de toți cei prezenți, și nu doar din elementară politețe! După terminarea festivității, pe stradă, venind din urmă, un bărbat m-a întrebat dacă am fost la dezvelirea „statuii lui Pătrășcanu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
manifestă de fiecare dată o anume apropiere și căldură în comunicarea cu diverșii săi interlocutori. Nu-l simți la o „înaltă tribună”. Expunerile lui au un ton aproape colocvial, mai ales în cele de pînă în anii ’60, în care accentul cade pe necesitatea diferențierii, a nonconformismului față de practicile din „țările Cominformului”. De pildă, referindu-se la presă, el e categoric împotriva „modului sovietic de a scrie”, cu subaprecieri sau preamăriri. Ziariștilor le recomandă să lupte „pentru adevăr” și să atingă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]