20,565 matches
-
colonizați în Attica și în teritoriile incorporate de curând în statul elen, Macedonia și Tracia Apuseană. În schimb, aproximativ 500.000 de musulmani au părăsit teritoriul Greciei. Grecii au fost ajutați în primul an de război de faptul că trupele britanice au invadat Strâmtorile, partea cea mai bogată și mai populată a Turciei, și de acela că trupele franceze au atacat în sud trupele turce și au ocupat orașe importante precum Adana. De asemenea, turcii au fost implicați și în luptele
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
vremuri, dar la o judecată obiectivă se dovedește a fi fost o greșeală fatală. Grecii au atacat un inamic care avea capacitatea să se retragă mereu pe linii defensive succesive, reușind de fiecare dată să evite încercuirea și distrugerea. Istoricul britanic Arnold J. Toynbee a scris că au existat atrocități organizate începând cu ocuparea Smirnei de către greci pe 15 mai 1919. Toynbee a afirmat că el și soția sa au fost martori oculari ai atrocităților comise de greci în regiunile localităților
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
atrocități organizate începând cu ocuparea Smirnei de către greci pe 15 mai 1919. Toynbee a afirmat că el și soția sa au fost martori oculari ai atrocităților comise de greci în regiunile localităților Yalova, Gemlik și Izmit. Mai mult chiar, istoricul britanic afirmă că a fost martorul nu doar a abuzurilor armatei elene, dar și a localnicilor de etnie elenă. Toynbee avea să scrie că imediat după debarcare, militarii greci au început să-i atace pe localnicii de etnie turcă, care au
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
Toynbee avea să scrie că imediat după debarcare, militarii greci au început să-i atace pe localnicii de etnie turcă, care au fost forțați să se refugieze în afara zonei controlate de trupele invadatoare. Istoricul Taner Akcam nota declarația unui ofițer britanic conform căreia milițiile turce au fost organizate special pentru lupta împotriva grecilor. Ofițerul britanic considera că turcii ar fi fost pașnici, dacă trupele de ocupație ar fi fost ale altei puteri. Grecii s-au dedat, conform declarații aceluiaș ofițer, la
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
atace pe localnicii de etnie turcă, care au fost forțați să se refugieze în afara zonei controlate de trupele invadatoare. Istoricul Taner Akcam nota declarația unui ofițer britanic conform căreia milițiile turce au fost organizate special pentru lupta împotriva grecilor. Ofițerul britanic considera că turcii ar fi fost pașnici, dacă trupele de ocupație ar fi fost ale altei puteri. Grecii s-au dedat, conform declarații aceluiaș ofițer, la atacarea satelor locuite de turci, violarea femeilor și uciderea civililor fără apărare. Comisia Aliată
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
au măcelărit aproximativ 60 de femei și copii. Aceste cifre au fost confirmate și de raportul consulului francez Kocher O serie de ziare occidentale au raportat abuzuri grave ale forțelor turce împotriva creștinilor, în principal civili greci și armeni. Istoricul britanic Tonybee afirmă că trupele turce au incendiat în mod deliberat numeroase case ale grecilor, după ce le-au stropit cu benzină și le-au păzit până au fost distruse în totalitate. Masacre au fost raportate în întreaga perioadă 1920 - 1923, în timpul
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
aflat în frunte statului grec. În momentul declanșării Primului Război Mondial, autoritățile elene au avut de alege între statutul de neutralitate și alierea cu Antanta. Alierea cu Puterile Centrale nu reprezenta o opțiune posibilă datorită amenințării care o reprezenta pentru țară marina britanică din Mediterana, cât și datorită faptului că inamicul tradițional al Greciei, Imperiul Otoman, se aliase deja cu Imperiul German și cel Austro-Ungar încă din octombrie 1914. Din aceste motive, neutralitatea era considerată cea mai potrivită atitudine de către grecii progermani, inclusiv
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
care s-ar fi asigurat apărarea frontierei greco-bulgare. Constantin a aprobat semnarea unui asemenea înțelegeri doar în condițiile în ce Grecia ar fi fost atacată. După ce nu reușit să depășească opoziția monarhului, Venizelor a adoptat o nouă tactică, permițând trupelor britanice și franceze să debarce în Macedonia, în vederea pregătirii atacului de la [[Campania Gallipoli|Gallipoli]]. Această hotărâre a provocat derută în rândul guvernanților și Venizelor a profitat de acest moment pentru forțarea votului parlamentarilor, care, cu o majoritate de 37 de voturi
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
numit direct de rege, fără a se ține seama de opinia poporului. Tensiunile dintre cele două tabere au crescut gradual de-a lungul anului următor. Opinia publică nu era însă foarte clar împărțită în acea perioadă. Când forțele franceze și britanice au debarcat la Salonic, în conformitate cu permisiunea dată de Venizelos pe vremea când era premier, grecii l-au sprijinit pe rege, care considera că Aliații au violat suveranitatea țării. Totuși, mai târziu, când [[Puterile Centrale]] au preluat controlul asupra Macedoniei în
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
(1967) (titlu original "An Age") este un roman science fiction al scriitorului britanic Brian Aldiss. Cartea, a cărei acțiune se petrece în anul 2093, combină temele populare din science fiction ale călătoriei în timp, totalitarismului și distopiei cu potențialul nefolosit al minții umane. În Statele Unite cartea a fost publicată sub titlul !. În anul
Cryptozoic () [Corola-website/Science/320754_a_322083]
-
negustor evreu și un profesor francez care le dezvăluie faptul că au fost luați de pe Pământ de o cometă, pe care a botezat-o Galia. Singurii locutori ai acestei lumi care nu li se alătură sunt un grup de soldați britanici, staționați pe o porțiune din Gibraltar care a fost smulsă și care așteaptă încrezători să primească ordine din Anglia în legătură cu situația lor curentă. Coloniștii se refugiază într-un vulcan de pe cometă, folosindu-l pentru a supraviețui îndelungatei călătorii departe de
Hector Servadac () [Corola-website/Science/320767_a_322096]
-
Aceste zvonuri au fost dezmințite ulterior, dar ordinul nu a fost schimbat. Aplicarea și uscarea Zimmeritului adăuga zile întregi la timpul necesar producției fiecărui vehicul blindat, fapt inacceptabil fiindcă exista o lipsă acută de tancuri în Wehrmacht. După război, armata britanică a experimentat la rândul ei un material asemănător pe tancul Churchill, dar a decis să nu folosească acestă metodă de protecție. Din cauza aruncătoarelor de grenade cumulative (precum Bazooka de fabricație americană), utilizarea minelor antitanc magnetice a devenit foarte rară. Zimmeritul
Zimmerit () [Corola-website/Science/320764_a_322093]
-
Trilogia (titlu original "The Night's Dawn Trilogy") este o serie space opera / science fiction a scriitorului britanic Peter F. Hamilton, publicată între 1996 și 1999. Narațiunea amplă povestește despre un viitor în care omenirea se luptă cu sufletele morților care revin prin posedare în lumea celor vii (Al Capone și Fletcher Christian sunt printre cei care revin
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
în funcția de portar al Congresului. Clopotul a fost tras și la aniversarea unui an de la declararea independenței, la 4 iulie 1777. După înfrângerea lui Washington în bătălia de la Brandywine la 11 septembrie 1777, capitala revoluționară Philadelphia rămăsese expusă atacurilor britanice, iar orașul s-a pregătit pentru acestea. Clopotele se puteau topi pentru fabricarea de muniție și localnicii s-au temut că Clopotul Libertății, precum și alte clopote, ar putea avea această soartă. Clopotul a fost dat jos în grabă din clopotniță
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
precum și alte clopote, ar putea avea această soartă. Clopotul a fost dat jos în grabă din clopotniță și trimis sub pază strictă la Bethlehem. Căruțașii localnici au transportat clopotul la biserica reformată germană din Allentown, unde a așteptat pe parcursul ocupației britanice a Philadelphiei în spatele unui zid fals. S-a reîntors la Philadelphia în iunie 1778, după plecarea britanicilor. Cum clopotnița Casei Statului era în stare proastă (în cele din urmă a fost demolată și reconstruită), clopotul a fost depozitat, fiind montat
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
nou clopotul, dar a primit răspunsul că nici Park Service și nici publicul nu doresc să dispară crăpătura. Turnătoriei i s-a cerut, în 1976, să toarne o replică în mărime naturală a Clopotului Libertății, copie oferită Statelor Unite de regina britanică, Elisabeta a II-a, și găzduită astăzi în clopotnița construită pentru Clopotul Libertății, lângă fostul centru pentru vizitatori de pe South Third Street. În 2001, Park Service a început să lucreze la un nou loc pentru Clopotul Libertății, în apropierea pavilionului
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
Prințul și Albany ("Frederick Augustus"; 16 august 1763 - 5 ianuarie 1827) a fost membru al Casei de Hanovra și al familiei regale britanice, al doilea copil și al doilea fiu al regelui George al III-lea. De la moartea tatălui său în 1820 până la propria sa moarte în 1827, a fost moștenitor prezumptiv al fratelui său mai mare George al IV-lea. Prințul Frederick
Frederick, Duce de York () [Corola-website/Science/321520_a_322849]
-
1820 până la propria sa moarte în 1827, a fost moștenitor prezumptiv al fratelui său mai mare George al IV-lea. Prințul Frederick Augustus s-a născut la 16 august 1763 la Palatul St. James din Londra. Tatăl lui era monarhul britanic, regele George al III-lea. Mama lui a fost regina Charlotte (născută Prințesă de Mecklenburg-Strelitz). A fost botezat la 14 septembrie 1763 la Palatul St James, de arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Secker. Nașii lui au fost: unchiul său, Ducele de
Frederick, Duce de York () [Corola-website/Science/321520_a_322849]
-
a fost cunoscut ca susținător al democrației și al pluralismului. A devenit secretar al asociației „Deutsche Friedensgesellschaft” și a publicat ziarul "Die Weltbühne". Ossietzky s-a căsătorit cu Maud Lichfield-Woods în 1913 în Anglia. Maud Lichfield-Woods era fiica unui ofițer britanic și a unei prințese din India. Carl și Maud von Ossietzky au avut o fiică, Rosalinda von Ossietzky-Palm, care a devenit și ea activistă pacifistă. Într-un articol din ziarul "Die Weltbühne" Ossietzky a scris că Ministerul Transporturilor avea o așa-
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
femeie, Ducele de Cumberland a succedat la tronul Hanovrei ca Ernst August I iar Prințul George a devenit prinț moștenitor al Hanovrei. Ca descendent pe linie masculină a lui George al III-lea, el a rămas membru al familiei regale britanice și al doilea în linia de succesiune la tronul britanic până la nașterea primului copil al reginei Victoria în 1840, Victoria, Prințesă Regală. După ce a devenit complet orb, au existat îndoieli cu privire la faptul că prințul moștenitor poate deveni rege al Hanovrei
George al V-lea de Hanovra () [Corola-website/Science/321521_a_322850]
-
Ernst August I iar Prințul George a devenit prinț moștenitor al Hanovrei. Ca descendent pe linie masculină a lui George al III-lea, el a rămas membru al familiei regale britanice și al doilea în linia de succesiune la tronul britanic până la nașterea primului copil al reginei Victoria în 1840, Victoria, Prințesă Regală. După ce a devenit complet orb, au existat îndoieli cu privire la faptul că prințul moștenitor poate deveni rege al Hanovrei, însă tatăl său a decis că el ar trebui să
George al V-lea de Hanovra () [Corola-website/Science/321521_a_322850]
-
ca "weird fiction" ("ficțiune ciudată") și aparține unui grup de scriitori uneori numiți "New Weird", care conștient încercă să îndepărteze literatura fantasy de clișeele comerciale. El este, de asemenea, activ în politica de stânga în calitate de membru al Partidului Socialist Muncitoresc Britanic. Miéville s-a născut în Norwich și a crescut în Willesden, în partea de nord-vest a Londrei, împreună cu sora lui și mama, profesoară; părinții s-au despărțit curând după nașterea lui, și China declară că nu și-a cunoscut "niciodată
China Miéville () [Corola-website/Science/321530_a_322859]
-
dat fiind faptul că a fost ocupat ilegal, în ciuda prevederilor Armistițiului de la Mudros. Chiar și după semnarea Tratatului de la Lausanne din 1923, Turcia a continuat să susțină că britanicii ocupaseră în mod ilegal villyetul Mosul. Pe de altă parte, oficialii britanici de la Londra și Bagdad susțineau că Mosulul este vital pentru supraviețuirea Irakului datorită resurselor naturale din regiune cât și din punct de vedere al securității granițelor sale montane . În același timp, liderii turci se temeau că naționalismul kurd avea să
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
de petrol din Mosul. Turcia nu a contestat doar dreptul britanicilor să controleze regiunea Mosul, dar și frontieră impusă de către aceștia din urmă. Traseul frontierei dintre Turcia și Irak fusese hotărât de Liga Națiunilor respectând întrutotul linia hotărâtă de autoritățile britanice în trecut (Lină Brussels). Atunci cand problemă frontierei a ajuns pe ordinea de zi a cabinetului britanic, atât Înaltul comisar pentru Irak, Percy Cox, cât și Comisarul civil din Bagdad, Arnold Wilson, i-au cerut premierului Lloyd George să susțină că
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]
-
și frontieră impusă de către aceștia din urmă. Traseul frontierei dintre Turcia și Irak fusese hotărât de Liga Națiunilor respectând întrutotul linia hotărâtă de autoritățile britanice în trecut (Lină Brussels). Atunci cand problemă frontierei a ajuns pe ordinea de zi a cabinetului britanic, atât Înaltul comisar pentru Irak, Percy Cox, cât și Comisarul civil din Bagdad, Arnold Wilson, i-au cerut premierului Lloyd George să susțină că între cele două linii de demarcație, cea stabilită de britanici și cea stabilită de Liga Națiunilor
Provincia Mosul (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321536_a_322865]