168,335 matches
-
dată, voința explicită a povestirii este să laude figura profetului. Povestirea este, prin urmare, organizată în funcție de acest scop. (4) Ca să ne întoarcem la lucruri mai puțin complicate, merită să spunem un cuvânt și despre tributul plătit de Ezechia. Textul biblic vorbește de 300 de talanți de argint și de 30 de talanți de aur (2Rg 19,15). Analele lui Senaherib au cifre ușor diferite. Tributul ar fi fost de 30 de talanți de aur (ca în textul biblic), dar de 800
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
toate vocile omenești care răsună în Biblie, într-un concert când armonios, când disonant, deoarece calea care conduce la adevărul simfonic final este lungă și poate trece prin momente de cvasi-cacofonie. Dumnezeu, pentru a folosi o altă imagine asemănătoare, nu vorbește pe un singur „canal”. Utilizează diferite canale, iar Biblia ne pune la dispoziție telecomanda care ne dă acces la toate canalele. Desigur, putem prefera sau privilegia o mărturie pentru că este mai acurată sau mai profundă. De exemplu putem spune că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
acest caz, trebuie să admitem două lucruri. Primul, textul biblic nu a șters celelalte versiuni ale evenimentelor. Perspectiva biblică nu este unilaterală și nu este „totalitară” pentru că nu suprimă „vocea opoziției”, dacă ne putem exprima așa. Al doilea, însuși Isaia vorbește în diferite moduri în oracolele sale și în povestirile din capitolele 36-37. Tensiunea sau contradicția este prezentă și în interiorul „martorului Isaia”. Biblia juxtapune și contrapune diferitele mărturii, dar nu pare să vrea să-l reducă la tăcere pe cel care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează faptul că „în 1876, Al. Papiu-Ilarian publică în «Archivul» lui Timotei Cipariu un articol în care vorbește despre manuscrisele lui Ion Budai-Deleanu și în special despre Țiganiada, încercând o paralelă cu Don Quijote de la Mancha”. Cu numărul 9-10/1926 se încheie prima serie a revistei. În seria următoare se impune contribuția lui Ovidiu Papadima, adept al criticii pozitiviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
Creasta pestriță, Chișinău, 1962; Pașii, Chișinău, 1962; Popasuri, Chișinău, 1963; În pragul casei, Chișinău, 1964; Ștrengarii, Chișinău, 1965; Acoperiș deasupra capului, Chișinău, 1966; Cascade, Chișinău, 1968; Marghit, Chișinău, 1970; Strada, Chișinău, 1972; Scrieri alese, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A doua carte a scriitorului, „Nistru”, 1957, 6; F. Levit, Înclinații și orientare, „Nistru”, 1962, 2; Ion Ciocanu, Din mii de tone, „Nistru”, 1964, 8; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 41-70
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
cercetătorului, LCF, 1997, 39; Dicț. scriit. rom., II, 251-252; Gabriela Duda, Un „ospăț” al cuvintelor și al spiritului, CL, 1999, 9; Antonio Patraș, Semnele lui Cronos, CL, 2000, 6; Simion, Ficțiunea, III, 44-46; Petraș, Panorama, 288-290; Mircea Ghițulescu, Omul care vorbește în șoaptă, CL, 2003, 2; Elvira Sorohan, Un fidel al Mnemosynei, RL, 2003, 12. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
doctrină și polemică legionară, în care se lansează în publicistica românească a exilului, B. este prezent și cu o serie de eseuri, cronici literare, comentarii teoretice. Semnează astfel un lung eseu despre poezia concretă, Concretism poetic („Carpații”, 22-23/1957) sau vorbește într-un comentariu interesant despre polemică și funcția ei socială modelatoare („Dacia”, 15/1954); altă dată, abordează într-o dezbatere nu lipsită de sugestii fecunde Tendința actuală a nuvelei („Carpații”, 34-35/1959-1960) sau caută să determine un misionarism critic contemporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
aer sămănătorist prea pregnant. Nuvela ce dă titlul volumului propriu sintetizează în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la un „pretext” (astfel se și intitulează un text din carte, poate cel mai slab) „istoric” spre a vorbi de inițiere, profanare, ascetism, dragoste și moarte, feciorie și maternitate, dezlănțuire sexuală și aspirație metafizică în dobândirea semnificațiilor majore ale unor aventuri existențiale. Câteva broșuri, tipărite sub emblema editurilor Dacia și Carpații, fie cu tematică istorică, precum Etienne le Grand
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Integrarea școlară a copiilor cu deficiențe de auz Educatoare Ancuța Mocan Grădiniță Nr. 11 Zalău Deficiență de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea să „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc), în sensul că, în TAS, indivizii sunt decisivi asupra unei/unor perechi de alternative, iar acestea nu poartă numele de „decisivități”, și nu se vorbește despre „acordarea de decisivități”. La sugestia profesorului Adrian Miroiu, menționez că acești termeni nu implică crearea unor noi obiecte, așadar nu se încalcă principiul occamian al parcimonității. De asemenea, sintagma „acordare a decisivității” nu presupune o anumită concepție în privința drepturilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și pentru un număr egal de decisivități cu numărul de x variante , sunt subsumate ideii de eficacitate pentru societăți reale. În ceea ce privește condiția de fidelitate ideologică, aceasta are la bază intuiția că, dacă vorbim despre libertarianism și drepturi individuale în cheie libertariană, atunci orice soluție pe care am găsi-o pentru paradoxul libertarian trebuie să privilegieze drepturile individuale și libertatea individuală în detrimentul paretianismului. Funcția acestor două criterii este aceea de a elimina, ca inacceptabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre cele mai generale expresii care pot apărea în limbajul moralei [...] comunitatea este un corp fictiv compus din persoane individuale care sunt considerate membri ai acesteia. Ce este, în acest caz, interesul comunității? - suma intereselor membrilor ei. Este inutil să vorbim despre interesul comunității fără a înțelege ce este interesul individului.” [Bentham, 1781, 2000, p. 15]; în al doilea rând, interesul indivizilor este exprimat prin principiul hedonist al utilității, care „aprobă sau dezaprobă orice acțiune pe baza tendinței de a promova
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
eu, atunci comand ciorbă de perișoare!” [Miroiu, 2006, p. 178]. Totuși, se pot găsi și exemple în care încălcarea independentei față de alternativele irelevante poate părea naturală. În (1985), Sugden propune un exemplu care încalcă o condiție asemănătoare acesteia<footnote Sugden vorbește de fapt despre o condiție de minimă consistență care apare în Nash (1950), în Cernoff (1954), Sen (1970a). Corespondentul acesteia în cadrul informațional arrowian este independența față de alternativele irelevante, însă condiția Nash-Cernoff nu îndeplinește independența față de alternativele irelevante, deși este asemănătoare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la această categorie de populație (28). Nu același risc scăzut de deces a fost observat și pentru categoria de vârstnici cu obezitate conform definiției OMS, riscul cel mai mare fiind decelat în cazurile de obezitate extremă (28). Astfel, se poate vorbi de un pattern în forma literei „U”, curbă asimetrică sau forma „J” a mortalității la vârstnici atunci când se face analiza în funcție de IMC (30). Cu toate acestea, în analiza individuală a pacienților, riscul de mortalitate trebuie pus în balanță cu parametrii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
nu mai suntem cei care am fost, dar nici nu avem clare reperele profunde și temeinice ale propriei identități. Viețuim deseori larvar sub semnul destinal al uniformizării și anulării diferențelor. Aproape în orice colț al lumii, oamenii se îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
se înscriu deci în logica unei idei care le dictează ritmul și conținutul. Mi-am pus întrebarea, terminând-o în această formă, dacă este vorba de „o carte grea“. Nu cred. Mai degrabă este o carte ambițioasă, care îndrăznește să vorbească „de sus“ despre noi, oamenii. Dar îmi fac iluzia că ar putea-o citi oricine. Aș fi vrut să fie o carte adevărată, pe care fiecare cititor să o părăsească cu senzația că a aflat mai mult, de aici, pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca libertate umană. Dar faptul de a fi om continuă să rămână o pură indeterminare. Ce fel de om? Bărbat sau femeie? Alb, negru sau galben? Născut în ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme în cutare fel, să vorbesc limba pe care o vorbesc și să aparțin cutărei religii. Nu am ales nimic din toate acestea. Și nealegând să fiu și să fiu om, nu am ales să fiu liber. Acesta este paradoxul libertății gravitaționale: libertatea vine, laolaltă cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme în cutare fel, să vorbesc limba pe care o vorbesc și să aparțin cutărei religii. Nu am ales nimic din toate acestea. Și nealegând să fiu și să fiu om, nu am ales să fiu liber. Acesta este paradoxul libertății gravitaționale: libertatea vine, laolaltă cu limitele care o fac cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se cuvenea și puteai decide singur. În plus, orice umilire autentică trebuie să emane dintr-o sursă identificabilă și să mă vizeze în mod explicit. Afirmația, de pildă, că ai fost „umilit“ de natură rămâne un simplu fel de a vorbi.) Umilința este un hotar impus: în locul unei limite pe care pot să mi-o dau din interior, primesc, fără să consimt, una din afara mea; în loc să mă hotărăsc, deși aș putea să o fac, sunt hotărât. Eu încetez să fiu, în privința
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fără să-mi placă, îl iubesc pentru că este al meu; locul nașterii, numele, tribalitatea etc. sunt deopotrivă acceptate pentru că au, toate, aura prestigiului suprem: prestigiul eului meu. Mintea pe care o am, bună-rea, este a mea; limba în care am vorbit de la bun început e limba mea; zeii la care m-am rugat mai întâi sunt ai mei. Tot ce este „al meu“ este cel mai aproape de mine și de aceea acordul cu tot ce-mi aparține în chip intim este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să constat că oricine altcineva participă, la rândul lui, la aceleași douăsprezece determinații, fiind în felul acesta, ca și mine, om: și altul este bărbat sau femeie, și altul are un trup și o minte, și altul are o ascendență, vorbește o limbă și s-a născut undeva. Altul, în virtutea acelorași douăsprezece determinații, este identic cu mine, este om. Altul este de aceea altul identic, identic prin calitatea unică de om și prin cele douăsprezece limite pe care această calitate, oriunde
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]