167,819 matches
-
4/2011; "Democrația în cheie liberală", în Sfera politicii, XIX, 11(165), noiembrie 2011; "Consolidation of Democracy", în European Journal of Science and Theology III, 8 (septembrie 2012). Adrian Marius TOMPEA este Asistent universitar la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A obținut diploma de licență în Sociologie la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași și în Științe Politice la SNSPA București. A absolvit două programe de master, la SNSPA București și la Universitatea "Petre Andrei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin SANDU este student în anul I la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A absolvit Colegiul Național "G. Ibrăileanu" Iași (2012), profil uman, specializarea filologie. Ioan STANOMIR este Profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. A studiat dreptul și literele și este doctor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
O istorie a constituționalismului românesc (2005); În jurul Constituției. Practică politică și arhitectură legală (2006); Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008); Despre sunete și memorie (2009). Daniel ȘANDRU este Conferențiar universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, instituție în cadrul căreia a fost ales, în 2012, Președinte al Senatului. Licențiat, ca șef de promoție, al Facultății de Filosofie a Universității "Al.I. Cuza" Iași (1999) și, ulterior, absolvent de Științe Politice (2001
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
martie și în aprilie 2003). Criteriile de selecție ale intervievaților: persoanele trebuiau să fie membri ai majorității FSN, aleși în cadrul alegerilor legislative din 1990, fără a mai fi realeși după 1990 și fără să mai fi ocupat funcții politice sau administrative la nivel înalt după 1992; aceștia nu trebuiau să ocupe funcții în cadrul Constituantei; nu trebuiau sa aibă studii juridice. 7 Amintirea conflictelor violente dintre comunitățile române și cele maghiare de la Târgu- Mureș, din martie 1990, instrumenta lizate de cei de la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Monitorul Oficial", București, 1992, p. 184. Autorul acestui comentariu este Florin Vasilescu. 8 Mihai Constantinescu; Antonie Iorgovan; Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României revizuită comentarii și explicații, All Beck, București, 2004, pp. 157-158. 9 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, All Beck, București, 2005, pp. 294-298. 10 Ioan Muraru; Elena Simina Tănăsescu (ed.), Constituția României. Comentariu pe articole, C.H. Beck, București, 2008, p. 756. 11 Idem, p. 765. 12 Tudor Drăganu, Drept constituțional și instituții politice, vol. I
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1972, pp. 580-583. 14 Jean-Louis Quermonne consideră că regimul politic francez este "prezidențial dualist" cf. Les régimes politiques occidentaux, Seuil, Paris, 2006, p. 165. 15 Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 226. 16 Antonie Iorgovan, Drept administrativ, Editura Hercules, București, 1993, vol. IV, p. 56. 17Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 233. 18 Idem, p. 235. 19 Idem, p. 229. 20 Ioan Vida, Puterea executivă și administrația publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1994, p. 38. 21
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masă și obștești, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și a statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate", p. 8. 1 Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura Marvan, București, 1934, p. 623. 2 În timpul dezbaterii legii, se propusese înlocuirea termenului de "județ", denumire tradițională în Valahia, cu acela de "district", însă balanța a fost înclinată în favoarea celui dintâi cf. Mihai Ghițulescu, Organizarea administrativă a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
drept administrativ, vol. I, Editura Marvan, București, 1934, p. 623. 2 În timpul dezbaterii legii, se propusese înlocuirea termenului de "județ", denumire tradițională în Valahia, cu acela de "district", însă balanța a fost înclinată în favoarea celui dintâi cf. Mihai Ghițulescu, Organizarea administrativă a statului român modern (1859-1918), Editura Aius, Craiova, 2011, p. 209. 3 I. C. Filitti; I.G. Vântu, "Administrația locală în România", în Enciclopedia României, vol. I, Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, 1938, ediție anastatică a Editurii Tipo Moldova, Iași, 2010, p.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Muscel, Neamț, Olt, Prahova, Putna, Râmnicu Sărat, Romanați, Roman, Suceava, Tecuci, Teleorman, Tutova, Vâlcea, Vaslui, Vlașca. 5 Manuel Guțan, Istoria administrației publice locale în statul român modern, Editura All Beck, București, 2005 p. 128. 6 În epocă, ideea de tutelă administrativă nu era contrară celei de descentralizare administrativă, tutela având o funcție dublă de protejare a intereselor generale ale statului, dar și de limitare a controlului acestuia cf. M. Guțan, op. cit., p. 130. 7 Ioan Muraru; Gh. Iancu, Constituțiile României. Texte
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Romanați, Roman, Suceava, Tecuci, Teleorman, Tutova, Vâlcea, Vaslui, Vlașca. 5 Manuel Guțan, Istoria administrației publice locale în statul român modern, Editura All Beck, București, 2005 p. 128. 6 În epocă, ideea de tutelă administrativă nu era contrară celei de descentralizare administrativă, tutela având o funcție dublă de protejare a intereselor generale ale statului, dar și de limitare a controlului acestuia cf. M. Guțan, op. cit., p. 130. 7 Ioan Muraru; Gh. Iancu, Constituțiile României. Texte. Note. Prezentare comparativă, ediția a IV-a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Georgescu, "Populația României", în Enciclopedia României, ed. cit. I, p. 134. 20 Vasile M. Zaberca, Istoria administrației publice în România, Editura "Eftimie Murgu", Reșița, 1997, p. 102. 21 M. Guțan, op. cit., p. 348 și p. 365. 22 Astfel de reforme administrative au avut loc și în alte state-satelit ale URSS: Polonia (în 1946), Bulgaria (în 1947), Ungaria, Cehoslovacia și Albania (în 1949) și România și Iugoslavia (în 1950). 23 I.S. Nistor, op. cit., p. 64. 24 45 de ani de la ultima organizare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aprilie 2013. 12 AGERPRES, Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro/media/index.php/regionalizare-2013/ item/ 179296-Proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea-in-perioada-20102013.html, accesat aprilie 2013. 13 Ziare.com, Băsescu nu renunță la reorganizarea administrativă, publicat 20 mai 2012, online la http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-nu-renunta-la-reorganizarea- administrativa-1168292, accesat aprilie 2013. 14 Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: Nu credem că premierul vrea să pice", publicat 11 iunie 2011, online la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2012, p. 46. vezi http://www.mediafax.ro/economic/sicilia-ar-putea-intra-in- faliment-datoria-regiunii-se-ridica-la-peste-5-miliarde-de-euro-9885638; http://www.antena3.ro/externe/cel-mai-mare-protest-din-ultimii-35-de-ani-1-5-milioane-de-oameni-au-manifestat-la-barcelona-pentru-independenta-cataloniei-183665.html. 13 ***, Treaty on Stability, Coordination and Governance in The Economic and Monetary Union, www.european-council.europa.eu/.../treaty-on-stability-coordination. 1 Ioan Santai, Drept administrativ și știința administrației, vol. I, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu, 1998, pp. 112-113. 2 Corneliu-Liviu Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București, 1999, p. 54. 3 Idem, p. 56. 4 "Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ALL BECK, București, 1999, p. 54. 3 Idem, p. 56. 4 "Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională a României", în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29.06.2004. 5 "Legea nr. 195/2006 privind descentralizarea administrativă", Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25.05.2006. 6 Chantal Millon-Delsol, Statul subsidiar, traducere de Maria Petruț, EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 274-275. 7 Idem, pp. 286-287. 8 Francisco Aldecoa Luzárraga, Mercedes Guinea Llorente, Europa viitorului. Tratatul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pp. 63-73, disponibile la www.inm-lex.ro. 8 Independența fără responsabilitate înseamnă, de fapt, arbitrariu. Totuși, a nu se confunda noțiunile de "responsabilitate" cu "răspundere". Pentru o analiză a reglementărilor internaționale cu privire la răspundere (care poate fi penală, civilă, disciplinară, etică, administrativă) a se vedea Cristi Danileț, Răspunderea magistraților standarde internaționale, august 2011, disponibilă la www.csm1909.ro/csm/linkuri/05 08 2011 42877 ro.doc 9 Pentru sistemele din alte țări, a se vedea chestionarele completate de țările membre ale Consiliului Europei în cadrul activității preliminare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de urgență și democrația constituțională CONSTANTIN ILAȘ Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice SILVIA BOCANCEA Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României TUDOR PITULAC Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției SABIN DRĂGULIN Riscurile financiare ale regionalizării României IOAN STANOMIR Reorganizarea administrativă SORIN BOCANCEA Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări ... Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului Reforma Curții Constiuționale Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului IOAN STANOMIR Referendumul și rolul său constituțional SERGIU GHERGHINA Referendumul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și consecințe istorice SILVIA BOCANCEA Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României TUDOR PITULAC Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției SABIN DRĂGULIN Riscurile financiare ale regionalizării României IOAN STANOMIR Reorganizarea administrativă SORIN BOCANCEA Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări ... Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului Reforma Curții Constiuționale Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului IOAN STANOMIR Referendumul și rolul său constituțional SERGIU GHERGHINA Referendumul inițiat de cetățeni. O modalitate de sporire a legitimității... GEORGETA
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mult, disputele păstrându-se doar la nivelul teologilor, în timp ce dușmănia dintre sunniti și șiiti are și azi manifestări de o violență care amintește de vremurile de început. Adversitatea lor nu este numai de natură doctrinară, ci, oarecum, și politică și administrativă. Urmașii lui Mahomed la conducerea comunității musulmane s-au numit califi. Suniții recunosc drept califi legitimi pe cei care i-au urmat lui Mahomed, inclusiv pe cel de-al patrulea, Ali, vărul și ginerele lui Mahomed, în timp ce șiiții îl recunosc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
anume ca problema incluziunii țiganilor să fie considerată o problemă a UE, și nu doar a țărilor din care provin mulți dintre ei. Cu alte cuvinte, UE trebuie să-și asume această responsabilitate și să adopte acele măsuri politice, juridice, administrative și financiare care să permită incluziunea țiganilor acolo unde se află ei în prezent, și nu neapărat în țările lor de origine. În consecință, marți 20 mai a.c., a avut loc în PE de la Bruxelles o dezbatere pe această temă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Mondial, ordinea publică a fost principala preocupare în Sicilia. Prin urmare, au fost numiți primari mafioți, ceea ce a consolidat poziția Mafiei, semnificativ slăbită după 1924 de prefectul lui Mussolini din Palermo, Cesare Mori, ca parte integrantă a mașinăriei politice și administrative postbelice la nivel local, iar prin legăturile acestor primari cu creștin-democrații, și la nivel național. Aceste legături au fost întrerupte doar prin intermediul investigațiilor anti-Mafia și al căderii lui Giulio Andreotti, care se spune că ar fi controlat un sfert din
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
procesul care a culminat cu demisia vicepreședintelui Agnew, în 1973, a început comisioanele ilegale din contracte de construcție, primite pe când acesta ocupa funcția de guvernator al statului Maryland (Silverstein 1988: 20). În Grecia, Spania și Italia sunt create adesea obstacole administrative complexe în arii care prezintă asemenea oportunități pentru administratori și politicieni, de exemplu în sectorul de eliberare a licențelor și permiselor (Krueger 1974; della Porta și Vannucci 1997: 114). În rândul țărilor cele mai slab dezvoltate, această relație este de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
privatizarea și în același timp demonopolizarea activelor statului; intensificarea transparenței în impunerea standardelor bancare, de control și contabilitate; și perfecționarea administrării taxelor și bugetului [...] reforma serviciului civil, reforme juridice și judiciare, consolidarea și extinderea libertăților civile și politice [...] perfecționarea procedurilor administrative pentru a evita luarea de decizii în mod arbitrar și dublarea funcțiilor, dar în același timp și introducerea standardelor de performanță pentru toți angajații (privind timpul și producția); determinarea salariilor pe baza standardelor de performanță; reducerea gradului de putere organizațională
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
unor astfel de controale asupra originii fondurilor, precum cele existente anterior. În mare parte a Africii, liberalizarea piețelor financiare a avut, din mai multe motive, consecințe perturbatoare, nu în ultimul rând pentru că multe țări africane combină niveluri ridicate de centralizare administrativă, incompetență și corupție cu caracterul șubred al sistemului judiciar. În primul rând, în țările unde efectul stabilizator al etosului unui serviciu public lipsește, turbulența din jurul liberalizării economice creează doar oportunități pentru o competiție nelegitimă pentru resurse, iar o asemenea competiție
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
în rândul administratorilor publici (de exemplu Caiden și Caiden 1977) și criminologilor (precum Klitgaard 1991; Leiken 1996). Criminologii în special arată că corupția politică instituționalizată la nivel înalt este o sursă a criminalității financiare și a celei organizate, a ineficienței administrative și a corupției judiciare. La urma urmelor, dacă criminalii își pot cumpăra libertatea, descurajarea legală este minimă, iar economia politică a justiției este cu susul în jos: dacă criminalii îi angajează și îi corup pe profesioniști, atunci ei efectiv conduc
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
în declin, cei aflați în poziții politice cheie trebuie să devieze și să folosească în mod corupt fondurile publice. Această deviație a fondurilor afectează presupusele strategii de dezvoltare ale regimului. Succesul în menținerea controlului politic a însemnat nereușite în eficiența administrativă și în planurile de dezvoltare și creșterea unei mari ,,clase statale" parazitare. (Riley 1983: 204) Concluzie Din nou, cei mulți sunt mai incoruptibili decât cei puțini; ei sunt ca o cantitate mai mare de apă care este mai greu de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]