168,335 matches
-
face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii) ai Germaniei cunoșteau fiecare detaliu, dar păstrau tăcerea 39. "Neamul românesc" reproducea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a costat-o scump. Dunărea era sub stăpînirea navelor de război fluviale austro-ungare. Iorga nu a avut niciodată vreo îndoială asupra judecății sau a rezultatului luptei. Atunci cînd ungurii au acuzat România de trădare, el a replicat: "Grofii de la Budapesta vorbesc despre trădare". Și a dat următorul răspuns: "Vom lua Transilvania; e a noastră!" Un ziar românesc din Brașov (după recucerirea orașului) numea România "hiena războiului". Iorga considera că "singurul răspuns posibil" la acest fel de jurnalistică nu putea fi decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1917, Kerenski (Iorga îl numea un "Napoleon democrat") proclama Rusia republică. Iorga l-a sprijinit 98, dar nu a înțeles pe deplin disperarea care se ascundea în spatele măsurilor lui. Speranțele lui Iorga nu se îndreptau spre Răsărit, ci spre Statele Unite. Vorbea într-un articol de fond despre "Statele Unite, această gigantică societate liberă", continuînd să descrie ceea ce el numea "glorioasa experiență americană" începută de Pelerini și ajungeau apoi la concluzia că "Statele Unite au dovedit că libertatea nu este un țel, ci însăși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre depravarea și demoralizarea generală și despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și o sobă de tuci care era fie prea fierbinte, dar mai adesea prea rece; "întreaga redacție avea aspectul unei redacții romantice din era revoluționară". Vaida-Voievod, P. Mihály, Ș. Ciceo-Pop, V. Goldiș și Aurel Vlad erau cu toții acolo. Vaida a vorbit primul. "Accentul lui ardelenesc dădea autoritate cuvintelor sale". Vaida i-a cerut lui Iorga să elaboreze un memorandum care urma să fie prezentat de delegația română. "De ce-mi cereți așa ceva mie?" a întrebat Iorga. "Cereți-o lui Brătianu! Am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
elită, Iorga spunea următoarele: "Oamenii aceștia ai înaltei societăți au numai privilegii, dar nici o răspundere. Ei nu sînt produsul istoriei, ci al unei bune investiții și al unui noroc scandalos. Au o singură dorință: să fie văzuți și să se vorbească despre ei. Aristocrația engleză a murit în război la Ypres, nu aceștia". După care Iorga se referă la situația din țară. "L'Indépendance Roumaine" (ziarul liberalilor) pur și simplu îi iubește"29. Naționalismul are două fețe: dacă în naționalismul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
României Mari), aveau și ei, după opinia lui Iorga, "drepturi istorice". Iorga li s-a adresat sașilor în 1925 la Sighișoara (un oraș german care arăta de parcă ar fi fost transplantat direct din regiunea Mosel, de unde proveneau sașii). Le-a vorbit despre "reala și adevărata cultură română și săsească din Transilvania" și a luat atitudine împotriva modernismului din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al învățămîntului, oferea (pe baza principiului "dezbină și stăpînește") mai multe școli evreiești decît ungurești în Transilvania. Evreii au reacționat prompt, trimițînd o petiție: "Noi sîntem unguri de credință evreiască; ne-am născut vorbind ungurește, am crescut vorbind ungurește, limbă de care este legat propriul nostru suflet unguresc. Mentalitatea și starea noastră de spirit sînt legate de cele ale Sfinților Ștefan și Ladiszlau, din comunitatea morală din care facem parte. Nu ne dați pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Constantin Angelescu, ministru al învățămîntului, oferea (pe baza principiului "dezbină și stăpînește") mai multe școli evreiești decît ungurești în Transilvania. Evreii au reacționat prompt, trimițînd o petiție: "Noi sîntem unguri de credință evreiască; ne-am născut vorbind ungurește, am crescut vorbind ungurește, limbă de care este legat propriul nostru suflet unguresc. Mentalitatea și starea noastră de spirit sînt legate de cele ale Sfinților Ștefan și Ladiszlau, din comunitatea morală din care facem parte. Nu ne dați pe mîna lui Zorobabel al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în încurajarea asimilării lor, ci și în restructurarea socială și economică a comunității evreiești 91. Mulți evrei au venit la conferința ținută de Iorga în 1923 în orașul moldovenesc Roman. (Era ceva nou și avea loc în toată România). A vorbit despre diferența dintre naționalismul latin, cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar trebui să renunțe la ideea a "două patrii", n-ar trebui să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie îndreptățite. Ar trebui aici să ne gîndim la o paralelă instructivă. Alianța israelită a obligat statul român victorios să țină sub control excesele antisemite și să acorde drepturi civile evreilor români neasimilați (mulți dintre ei abia știau să vorbească românește), dar atunci cînd și-a oferit serviciile evreilor unguri, aceștia au refuzat. Nu era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru care evreii ar urma să fie recunoscători 100. Acesta nu putea fi punctul de vedere susținut de Iorga, care vedea "țăranul român nepervertit" într-un cadru sămănătorist. În ciuda apropierilor, Iorga nu prea semăna cu Charles de Gaulle, care putea vorbi despre Franța ca despre un ideal mistic, dar și să fie realist (ba chiar și cinic) în privința francezilor. De Gaulles iubea mai mult Franța decît pe francezi. Opoziția lui Iorga față de antisemitism a dus la ruptura lui de studenții români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evrei a fost factorul care a declanșat procesul radicalizării în rîndul studenților, ci creșterea generală, haotică și neplanificată a numărului studenților. Plus hotărîrea de a crea urgent o burghezie de etnie română. Poetul-politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre acești băieți-buni-la-toate ieșiți din facultăți, care făceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esența problemei: "Aceștia sînt niște păsări de pradă care, prin consens tacit, pregătesc pieirea țării noastre. Ei creează o atmosferă respingătoare, o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incurabil ca să scape de serviciul militar. S-a vindecat imediat după încheierea armistițiului. Politica lui consta în a cumpăra orice și pe oricine aflat în preajma regelui. Îți trebuie timp ca să cunoști pe cineva. Argetoianu nu era animat de antisemitism. El vorbea despre industriașul Nicolae Malaxa (ortodox de origine greacă) folosind termeni mult mai duri, iar pe cei trei consilieri financiari ai lui Carol II îi numea "cei trei pungași"130. Iorga credea că Blank ajunsese să fie "interesat de cultura românească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga în politică era faptul că nu avea bani. În cazul contribuțiilor lui Blank, documentele demonstrează că Iorga ținea evidența strictă a ajutorului acordat de acesta. Nu a cheltuit nici un ban pentru politica susținută de el, ca să nu mai vorbim de propria lui persoană. Cu o singură excepție: a acceptat ajutorul lui Blank în transferarea (propriilor sale) fonduri în contul fiului său, care studia în Italia, și ar putea părea jenant faptul că Iorga a acceptat ca fiul său să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iepuraș, în sensul unui fel de "traficant de iepuri". Se referea la tatăl lui Iorga, care, în timpul ultimelor lui zile de comă, avea impresia că i se învîrt în cap o droaie de iepuri. După aceea, Iorga nu a mai vorbit cu A. C. Cuza cîteva luni bune. Dar lui Cuza părea să nu-i pese de nimic. I-a declarat lui Șeicaru că "nu înțelege hipersensibilitatea lui Iorga, care manifestă "simptome de menopauză masculină" din cauza unei glume nevinovate". În memoriile lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu pletora savanților și a oamenilor de stat de toate convingerile politice. În 1923, l-a vizitat pe Charles Maurras, editorul publicației "Action Française". Iorga a declarat că acesta era "aproape surd și o persoană foarte amabilă". Maurras i-a vorbit despre un aristocrat francez, descendent al unei familii de boieri români 154, "Neamul românesc" îl lăuda pe Léon Daudet, unul dintre jurnaliștii militanți de la "Action Française", considerîndu-l "nu numai un mare ziarist, ci și un mare scriitor francez"155. Ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eșecul timpuriu al politicii duse de țară, Iorga și-a continuat eforturile de slujire a României peste hotare. Își lansa cu furie incompatibilele sale blesteme ori de cîte ori Sistemul de la Versailles era cît de cît criticat, ca să nu mai vorbim de cazurile cînd acesta era respins. În perioada interbelică, același Iorga care studiase și-și susținuse doctoratul în universitățile germane nu a mai vizitat și nu a mai ținut conferințe sau cursuri în Germania nici măcar o dată! Cu excepția unei scurte vizite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist. Iorga îl ura și vorbea despre "ideea nebunească a bolșevismului tiranic". A declarat presei franceze că "bolșevismul nu este acceptat de noi, românii, pentru că este incompatibil cu caracterul latin și cu modul de a gîndi românesc". Cu toate acestea, atunci cînd poliția secretă română i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ridice împotriva acestui monstru. În timpul așa-numitului "Puci de la berărie" și în anii care au urmat, Iorga nu le-a acordat naziștilor o prea mare atenție. (Ziarul său tipărea greșit numele lui Hitler sub forma "Hittler"). În 1928, cînd se vorbea despre Anschluss, iar Mussolini i s-a opus, Iorga a fost de acord cu acesta din urmă; el a scos în evidență faptul că tratatele trebuie să fie respectate și că "a nu le permite nemților să ajungă la Innsbruck
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și cele care nu întruneau aceste calități. Atunci cînd grecii au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici faptul că turcii i-au înfrînt pe greci. Iorga vorbea despre "fanaticul albanez, Mustapha Kemal și considera cu tristețe înfrîngerea grecilor drept "ultimul capitol al lui Xerxes". Părerea lui era că instituirea unei Grecii pe două continente era imposibilă, indiferent de faptul că aceasta constituia sau nu un element benefic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un element benefic pentru civilizație. A fost îngrozit de dezrădăcinarea populației grecești din Asia Mică, acest lucru fiind în ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de gravă a evoluției organice a unei națiuni. Iorga interpreta greșit politica lui Mustapha Kemal și vorbea despre o "victoria a pan-islamismului". O remarcă și mai importantă este următoarea: "Încălcarea tratatelor încurajează încălcarea lor pretutindeni. Din aceasta derivă atitudinea noastră"183. Inflexibilii irlandezi cereau înființarea unui stat irlandez liber, căruia Iorga i se opunea. Drept pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd popoarele își vor limita ambițiile ca să slujească interesele comune ale civilizației umane?" Iorga invoca faptul că irlandezii nu-și păstraseră limba națională, tradițiile etc., el nu prea acceptînd un asemenea naționalism 184. De Gaulle critica aspru pretențiile celor care vorbeau despre națiunea algeriană. Le amintea acestora că berberii din Algeria nu reușiseră niciodată să întemeieze un stat cu granițe precise sau să aibă o limbă națională, o cultură și tradiții comune. Apoi, după ce De Gaulle a vorbit pentru prima oară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pretențiile celor care vorbeau despre națiunea algeriană. Le amintea acestora că berberii din Algeria nu reușiseră niciodată să întemeieze un stat cu granițe precise sau să aibă o limbă națională, o cultură și tradiții comune. Apoi, după ce De Gaulle a vorbit pentru prima oară despre "națiunea algeriană", acordîndu-i astfel suprema distincție, toți cei care cunoșteau felul de a gîndi al lui De Gaulle și-au dat seama că independența Algeriei era aproape. Iată acum ce declara Iorga despre dominația britanică în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Conferința Mondială de Istoria Spaniolă din noiembrie 1929. A făcut o vizită în Catalonia, a stabilit numeroase contacte cu istoricii spanioli și a fost primit de regele Alfonso al XIII-lea. Lui Iorga îi plăcea Spania și admira poporul acesteia. Vorbea despre "demnitatea aristocratică a tuturor" spaniolilor și considera țara aceasta ca fiind "cea mai cinstită și mai manierată țară din lume". Era profund afectat de "veselia" poporului spaniol. A vizitat Portugalia în mai multe rînduri în 1928. Pe lîngă participarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]