168,335 matches
-
Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru popor ". Primul lucru care frapează este limba folosită în "Neamul românesc pentru popor", o română simplă și frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul este destul de tutelar. În acești ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totuși detecta în "Neamul românesc pentru popor" avertismente adresate țărănimii împotriva activităților parazite din mediul rural ale evreilor. După părerea lui Iorga, țărănimea avea nevoie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în România. Tineretul și o mare parte a corpului studențesc s-au îndepărtat de fostul "Apostol" în acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confruntări politice în care Iorga nu dădea întotdeauna cele mai bune replici, ca să nu mai vorbim de soluții constructive. De altfel, aceste confruntări nu erau singurele cărora trebuia să le țină piept. În cele din urmă, Iorga, politicianul istoric care considera orice aflat sub nivelul unei poziții politice drept o "dezertare, o trădare a cauzei", a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ulterior un tîrg cu Carol. Iorga considera că Palatul se afla acum sub influența lui. Iorga a stabilit legături strînse cu Carol. I-a spus odată lui Frasin MunteanuRâmnic: "Ascultă, dragă: ce crezi că fac atunci cînd sînt la rege? Vorbesc deschis sau aștept pînă ce regele îmi pune o întrebare? Regele era pentru el un "personaj istoric". Ceilalți erau "Grupul de la Capșa". Pentru Iorga (din moment ce democrația nu funcționa), țelul era "unitatea națională", care trebuia să fie prevalentă mai ales față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din 1918 politica României. Nici măcar nu era lipsit de patriotism, deși era catolic. Dar nu un catolic ca Inocențiu Clain, care transformase catolicismul într-o armă în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia să ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr-o puternică familie de boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul unui studiu de caz asupra unui despot oriental: abil, brutal, ca să nu mai vorbim despre lipsa lui totală de inhibiție și de viclenia și cinismul lui. Cei care și-l amintesc evocă "talentul compensator al lui Argetoianu"; cu cît devenea mai viclean, cu atît mai mult se străduia să pară mai sincer. Cu cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maniu. Un nou guvern însemna întotdeauna în România alegeri noi, cu multiple fraude și multă violență. Alegerile dese discreditau și mai mult democrația. În timpul campaniei, Iorga a străbătut țara în cruciș și curmeziș. În centrul evreiesc de la Iași le-a vorbit evreilor despre "găsirea unei căi spre inima poporului român". La Chișinău a apelat la evrei ca să-și părăsească ghetourile, să se restructureze social și profesional și să-și trimită rabinii să studieze la Seminariile Rabinice Franceze. Din păcate, condițiile din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga le-a făcut o vizită memorabilă deținuților politici din închisoarea Văcărești, însoțit de sora doamnei Catinca. Au intrat într-o celulă în care se aflau deținute comuniste. (După cum își amintește Iorga, "toate erau evreice urîte"). Erau toate intelectuale și vorbeau mai multe limbi. Atunci cînd Iorga le-a relatat scenele de pe gheața care acoperea Nistrul, ele au replicat prompt în clasica manieră stalinistă: "Numai așa vom obține victoria!" Cînd Iorga le-a spus că trebuie să dobîndești victoria sacrificîndu-te, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd în cînd cărți și documente din biblioteca sa ca să le vîndă și că trăia pe spinarea lui. Theodorescu a devenit ulterior un slugoi oportunist al comuniștilor. Pe lîngă toate, personalitatea sa era insuportabilă. Nu-i lăsa pe oameni să vorbească în timpul conversațiilor cu el. Ultima sa biografie măgulitoare a lui Iorga a apărut în 1968. După apariția în 1933 a biografiei lui Barbu Theodorescu, doamna Liliana a auzit-o de mai multe ori pe doamna Catinca spunîndu-i soțului ei: Chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de Fier. Nu era practic nici o limită în privința abuzurilor pe care le puneau pe seama lui aceste doamne și acești domni, unguri de credință creștină și mozaică. Una dintre doamne, care îl văzuse la Tîrgu Mureș cu un an în urmă, vorbea despre el ca și cum ar fi văzut capul monstrului, dar nu îndrăznea să-l descrie. Avînd oarecum o fire aventuroasă, mi-am spus că trebuie să arunci cu orice preț o privire mai îndeaproape asupra acestei ființe fabuloase. A doua zi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a defini forța care emana din acest om. Părea cu adevărat că este una cu pădurea, cu munții, cu furtunile care bîntuie piscurile înzăpezite ale Carpaților, cu lacurile și rîurile. Așa părea stînd acolo, în mijlocul mulțimii. Nu era nevoie să vorbească: tăcerea lui era elocventă. Părea să fie mai puternic decît noi, mai puternic decît ordinul prefectului care îi interzisese să țină un discurs. O țărancă bătrînă cu părul alb și-a făcut cruce și ne-a șoptit: "Trimisul Arhanghelului Mihail
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brandenburg anunța Machtergreifung-ul lui Hitler. Începuse marea dramă a Occidentului creștin, iar omul care apăruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era "purtătorul de cuvînt al tuturor nemulțumirilor și simbolul tuturor speranțelor poporului german". Finanțat de industria grea, unii visători naivi sperau că Hitler îi va "nimici pe evrei și va dobîndi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga comenta cu satisfacție că vocea acestuia răsuna la Geneva așa cum răsunase mai înainte și cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît de mult te transformă puterea", adăuga Iorga. Cu toate acestea, întrucît întreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el deplîngea excesele: "Ajunge! Destul!"116 Dacă răzvrătirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga era prea individualist ca să aibă vreo înțelegere față de orice dictatură. Dar, dacă Iorga era ostil față de Hitler, cum putea el să facă un compromis față de fascismul italian? În primul rînd, deși Iorga fusese (parțial) educat în Germania, și vorbea foarte bine limba germană, el era un latin, cu rădăcini adînci în cultura franceză, de asemenea un prieten al Franței, cu tot ceea ce presupunea această țară din punct de vedere cultural. Iar acțiunile germane din anii 1914-1940 n-au făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuza și a propriei sale atitudini antinaziste). Continua lăudîndu-l pe Mussolini și amintindu-și cum "Mussolini, spre deosebire de neamțul dumitale" [Hitler], îl invitase să ia loc lîngă el: "Venga Iorga!" Îl întreba naiv pe Cuza dacă Hitler era în stare să vorbească la fel de frumos cu Goga, așa cum vorbise Mussolini cu el124. La cîteva săptămîni după întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric mod. Iorga a reacționat foarte violent 125, exprimîndu-și dorința arzătoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antinaziste). Continua lăudîndu-l pe Mussolini și amintindu-și cum "Mussolini, spre deosebire de neamțul dumitale" [Hitler], îl invitase să ia loc lîngă el: "Venga Iorga!" Îl întreba naiv pe Cuza dacă Hitler era în stare să vorbească la fel de frumos cu Goga, așa cum vorbise Mussolini cu el124. La cîteva săptămîni după întîlnirea în cadrul căreia rostise cuvintele "Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric mod. Iorga a reacționat foarte violent 125, exprimîndu-și dorința arzătoare a sufletului său: "Să nu facem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a oprit să se pună ulterior în slujba comuniștilor. Știa întotdeauna cum să-și atingă țelurile. Ca student al lui Iorga la Văleni, a scris de mai multe ori rînduri în care o ridiculiza pe doamna Catinca și a vorbit cu dispreț despre profesorul său, dar specifica: Sigur că l-am insultat pe Iorga... în gînd..." S-a lăudat în fața Camerei de la București cu actele sale de cruzime antisemite. După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
discursuri ținute la întruniri publice. O opinie mai moderată a fost prezentată de Ion Vlădescu. Vlădescu a demonstrat că Giurescu preluase tezele expuse de Onciul în 1899, fără să-i menționeze numele nici în bibliografie, nici în notele de subsol. Vorbind despre formele arhitectonice sîrbești și bulgărești (preluate de primele biserici românești), Giurescu nu menționează lucrările esențiale asupra subiectului respectiv pe care le urmează pînă aproape de plagiat. Mai mult, avea un talent deosebit de a trece sub tăcere opiniile istorice care nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dacă vrea cineva să interpreteze astfel aceste materiale, îl privește. A scoate în evidență numeroasele erori mărunte ale lui Iorga pare un efort meschin. Descartes sau dr. Samuel Johnson nu sînt autorități absolute nici măcar în privința lui Wesley, ca să nu mai vorbim de înțelegerea lui Iorga sau a oricărui alt istoric naționalist romantic. Ca să-l înțelegi pe Iorga nu trebuie folosită metoda lui Samuel Johnson, ci mai curînd cea a unui alt profesor de istorie, Charles de Gaulle. Puțin înainte de moarte, la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considerau drept "națiune de stat" (államnemzet). Deși ungurii permiteau naționalităților folosirea limbii materne în casele lor, la școală, la tribunal și în administrație și armată, sau chiar și în rețeaua de căi ferate era de la sine înțeles ca toată lumea să vorbească limba maghiară. Iorga îi considera pe români drept "națiune dominantă", cu toate că era (vag) de acord și cu faptul că "este loc și pentru alte naționalități". În România Mare, românii alcătuiau 70% din populație. Din momentul în care atît ungurii cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
concesie importantă? La Cluj, un oraș magnific cu un caracter aproape pur maghiar și în ținutul secuilor (ca și în alte zone locuite de etnia maghiară) se întîmpla de prea multe ori ca o întreagă generație să crească fără să vorbească românește. Românii cereau să fie supuși la proba supremă înainte de a le garanta drepturi depline: acceptarea dominației românești și loialitate. Și mai era o problemă. Cu excepția zonei de graniță intens populată de unguri, o mare parte a minorității maghiare din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
început să se manifeste o identitate maghiaro-ardelenească, care nu era sinonimă cu identitatea ungurilor din afara Transilvaniei. Depresiunea care a lovit fără discriminare toate țările Europei de sud-est, a deschis ochii acestor națiuni. Toate se confruntau cu același fel de probleme. Vorbeam mai sus despre contele Bethlen și despre încercarea acestuia. Primarul Bucureștiului, Dobrescu, a făcut o vizită la Budapesta, în timpul căreia s-a discutat despre o eventuală vizită a prințului Nicolae. Contele Hunyadi a ținut în fața Parlamentului Ungar un discurs despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și în Transilvania însumează 25 de secole. Iorga a scos întotdeauna în evidență "respectul său pentru poporul maghiar, istoria și realizările acestuia". Respectul lui față de istoria ungurilor era însă limitat. Îi respecta pe Rácóczi și pe alți eroi maghiari, dar vorbește uneori în termeni foarte negativi despre contribuția istorică a ungurilor. Dar chiar dacă Iorga manifesta respect pentru realizările istorice ale ungurilor, aceștia, mai ales ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce voiau ei (ca și românii!) era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrupulos de precisă și critică a documentelor medievale, întrucît, pentru el, documentul însemna totul. Drept urmare, nu putea decît să fie îngrozit de teoriile "organice" ale lui Iorga, de "intuițiile" sau, și mai rău, de "instinctele" de "istoriologie", ca să nu mai vorbim de "reconstituirile istorice" ale acestuia. Personalitatea lui era foarte diferită de cea a lui Iorga. Vorbea puțin, iar ceea ce spunea, o spunea lent și pe un ton potolit 200. Dacă este să trasăm o paralelă, Dománovszky semăna mai mult cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
putea decît să fie îngrozit de teoriile "organice" ale lui Iorga, de "intuițiile" sau, și mai rău, de "instinctele" de "istoriologie", ca să nu mai vorbim de "reconstituirile istorice" ale acestuia. Personalitatea lui era foarte diferită de cea a lui Iorga. Vorbea puțin, iar ceea ce spunea, o spunea lent și pe un ton potolit 200. Dacă este să trasăm o paralelă, Dománovszky semăna mai mult cu Maiorescu. El constituia un blestem pentru personalitatea lui Iorga și pentru conceptul lui în privința felului în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungar era o mare putere medievală datorită drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. În secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte importantă a Europei medievale, aparținînd așa-numitului ordo medieval. În această Europă, nici o migrație masivă, ca să nu mai vorbim de stabilirea acestora în așezări, nu putea avea loc fără un înscris oficial. Să nu uităm că numărul acestor români care se presupune că s-au infiltrat trebuie să fi fost foarte mare. În aceleași decenii cînd se presupune că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]