168,335 matches
-
infiltrării românilor, am putea înțelege că aceasta trebuia să aibă loc la granița sudică a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi Făgărașul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezența etnică masivă a românilor în Carpații Orientali. Cum de vorbește populația românească compactă din Maramureș un dialect aproape identic cu cel al românilor din Basarabia? S-ar părea deci că, brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, românii au ajuns să fie majoritari (departe de limitele provinciei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scrie el despre ascensiunea României moderne în istoria sa universală: "(La început a fost) antica provincie romană Dacia, care fusese izolată de Imperiu în secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, în care oamenii au continuat să vorbească vechea limbă romană, spunîndu-și și acum români, țara lor fiind România"212. Mai ales R. Roesler, în lucrarea sa Rum(nische Studien (1871), pornind de la și ducînd mai departe teoriile unui istoric elvețian, F. J. Sulzer, privind presupusa deportare a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ele au fost înlocuite de isteria "mărșăluirii", care constituia ultima picătură a unei chestiuni evreiești extrem de grave. Forțe puternice dinăuntru și din afară au transformat problema aceasta într-o obsesie națională, fără să ofere nici o soluție constructivă (ca să nu mai vorbim despre aspectul uman). Citîndu-l pe statisticianul evreu A. Rupin, Iorga scria că în România se aflau peste 800.000 de evrei, majoritatea acestora (75%, după părerea lui Iorga) fiind înghesuiți în orașe și că evreii din Transilvania, Bucovina și Basarabia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreii din Cernăuți. Evreilor acestei metropole austro-evreiești (după părerea lui Iorga) le displăcea pînă și sunetul clopotelor bisericilor, iar românii de acolo trebuiau să învețe germana sau idiș ca să comunice cu evreii în prăvăliile acestora. Dacă pretindeau să li se vorbească românește, erau insultați 23. În timpul premieratului său, spre marea sa iritare, a fost fondat "Partidul Evreiesc". Dat fiind că Iorga voia să-i românizeze pe evrei, un partid bazat pe identitatea etnică evreiască era pentru el un blestem. Dar Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politice antisemite erau încă vii. Ele erau contrabalansate de influențele exercitate asupra perspectivei lui de către cultura occidentală. Iorga nu i-a atacat însă niciodată pe marii capitaliști evrei din România (de talia lui Kaufmann, Shapiro sau Aușnit), ca să nu mai vorbim de madam Lupescu 26. În acești ultimi ani ai vieții lui Iorga, tonul "Neamului românesc" (ca să folosim o expresie tipic americană) "nu reflecta neapărat opiniile consiliului de administrație", ci pe cele ale lui Nicolae Georgescu-Cocoș, care conducea ziarul în numele lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
largul ei și a plecat de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei etc. Domnișoara Colombo s-a decis să-i dezvăluie lui Iorga (într-o scrisoare) originea ei evreiască. Iorga i-a răspuns în italiană: "Signora, vreau să fiu și eu sincer. Nimeni nu este vinovat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care o putea atrage acesta. Mai era și prietenul său Tiktin, bătrînul pe care Iorga voia din tot sufletul să-l ajute și în numele căruia apelase la rege. Dar, chiar dacă Tiktin avea foarte mari merite în domeniul filologiei române și vorbea perfect românește, Iorga voia să-l ducă la școala lui din Franța și nu să obțină un post pentru el în România. În iulie 1939, lui Iorga îi era imposibil să angajeze la Institutul lui de Istorie Universală o tînără
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le-a amintit intelectualilor evrei că evreii au venit în România și au pus mîna pe avuția țării fără să se identifice cu ea50. În timpul acestei campanii, marii industriași și bancheri evrei nici măcar n-au fost menționați, ca să nu mai vorbim de madam Lupescu! Goga, un poet talentat, dar lipsit de conștiință, a declarat că este "un prieten credincios al doamnei Lupescu"51. Nici madam Lupescu (sau industriașii evrei) nu a intervenit în favoarea maselor de evrei. Cel care a luptat aproape de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate fi sigur că ele sînt complete. În vara anului 1985, autorul acestei cărți a avut o discuție îndelungată cu inginerul Traian Boeru, liderul Echipei Morții legionare care l-a asasinat pe Iorga. (Atunci cînd autorul cărții de față a vorbit despre asasinarea lui Iorga, Boeru a protestat: "Nu, l-am executat!"). Boeru mi-a relatat o variantă diferită. După părerea lui, Iorga afirmase în Consiliul de Miniștri că "dacă ai de-a face cu o haită de lupi, trebuie să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): În timp ce flota italiană bombarda Durazzo și Valona, tata era foarte neliniștit. Are presimțirea declanșării iminente a celui de al Doilea Război Mondial". Iorga nu a rămas fără replică. Scria că vrea să evite să vorbească despre Albania, dar nu putea să nu-și exprime simpatia față de regele Zog. Mai era și proaspăt înființatul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi curînd rebotezat ca "Porto Edda", în cinstea fiicei ducelui. La mijlocul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi trebuit să fie date în schimbul armamentului cehoslovac (armata română era în mare măsură dotată cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discuție cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar fără nici un rezultat. Nu vorbim aceeași limbă!", conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazistă, România obținea (alături de Grecia) o garanție din partea Marii Britanii și a Franței privind integritatea ei teritorială. Iorga își dădea seama că România se afla între două blocuri imperialiste, Germania nazistă și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționaliste"112. Pozitivismul nu i se potrivea lui Iorga mai mult decît Descartes. Gheorghe Bogdan-Duică, cumnatul lui (profesor de literatură la Universitatea din București), era pozitivist. Spre deosebire de relațiile păstrate cu Ion Bogdan, din cauza controversei sale literare cu Bogdan-Duică, abia își vorbeau 113. Sentimentele lui Iorga față de Lucian Blaga, Gheorghe Bogdan-Duică, Marinetti, Verlaine, Rimbaud (și față de alți simboliști) erau toate doar palide reflecții ale atitudinii ostile manifestate de el față de Tudor Arghezi, reprezentant de frunte al modernismului românesc. Tudor Arghezi ocupa un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de vedere mult prea favorabil al lui Iorga asupra epocii fanariote. Pentru el, cea mai importantă contribuție a fanarioților consta în faptul că nu întrerupseseră evoluția organică și că nu provocaseră o ruptură iremediabilă a acesteia. Despre această "ruptură" se vorbește în volumul nouă: Revoluționarii, care se ocupă de antecedentele anului 1848, de acest an al revoluției și de urmările lui. Ultimul volum este alcătuit din două cărți, aducînd istoria României pînă la mijlocul anilor '30. Prima este intitulată Unificatorii, în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre ce este vorba. Ar fi putut adăuga: iar o dată cu colhozurile vor veni NKDVul, deportările și execuțiile în masă. Într-unul din articolele sale, în contradicție cu atitudinea sa anterioară, Iorga îl lăuda pe Carol pentru cedarea provinciei fără luptă. Vorbea aici din nou Iorga-politicianul, nu Iorga-istoricul sau Iorga-omul. Iorga era mai aproape de țintă în privința afirmației ridicole a sovieticilor privind existența unei "limbi moldovenești", pe care românii o "persecutau", iar rușii (chipurile) au salvat-o. "El a respins afirmația privind existența
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le scriseseră mai înainte. "Dl. I. P. Prundeni este un om al convingerilor", scria el. Îi amintea lui Prundeni cum salutase acesta "gestul patriotic" al studenților care i s-au alăturat lui Carol în 1940, citînd textul: "Nu este nevoie să vorbim despre Legiune... regele îi va primi pe fiii săi risipitori". Apoi îl cita pe Prundeni în noua lui postură: "Statul criminal s-a prăbușit..., pe ruinele lui se înalță Statul Legionar". Sau: "Cămășile Verzi înseamnă disciplină..., sub aceste cămăși vibrează
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acum în mica lor vilă de la Sinaia. Dar, pe la sfîrșitul ultimei săptămîni a lui noiembrie, lucrurile au început să se pună în mișcare (în ceea ce privește planurile "Echipei Morții"). Așa cum își amintea doamna Liliana (deși ea stătea la reședința lor de la București, vorbea aproape zilnic la telefon cu doamna Catinca), cu două sau trei zile înainte ca "Echipa Morții" să lovească, cîțiva dintre membrii acesteia (ori, dacă nu erau membri ai Echipei Morții, erau atunci alți legionari) au venit să "cerceteze terenul" din jurul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dacă Mircea Iorga era sigur că "nici un fir de păr de pe capul tatei nu va fi clintit din loc", acum era prea tîrziu s-o dovedească. Mircea Iorga a telefonat la cabinetul lui Antonescu, dar acesta nu era acolo. A vorbit cu aghiotantul lui Antonescu, colonelul Elefterescu, care l-a sfătuit să-i telefoneze generalului Petrovicescu, ministrul de Interne (un simpatizant al Legiunii). Mircea i-a urmat prompt sfatul, dar fără nici un rezultat. A obținut în cele din urmă legătura cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
calm ca de pe celălalt tărîm se oglindea pe chipurile lor. Boeru s-a exprimat în termeni mistici în legătură cu răzbunarea Căpitanului, cu trădarea lui Iorga și a lui Madgearu și cu pretinsul ordin al lui Codreanu de a fi răzbunat. A vorbit și despre "cei douăzeci de ani de suferință și persecuții¨ pe care Legiunea fusese nevoită să le îndure. Sima s-a simțit mișcat și a înlăturat bănuiala unei provocări care îi trecuse prin minte. El a trecut cu vederea "cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interpretul-șef al lui Antonescu, după aceste crime, Mareșalul îl considera pe vice-prim ministrul său Sima drept o "căpetenie de bandiți"48. Cu toate acestea, nu s-a spus nici un cuvînt în presă despre asasinarea lui Iorga ca să nu mai vorbim de asasinarea celorlalți dar, la urma urmei, în România nu există nici un fel de "mistere", chiar dacă (uneori) totul este secret. După aceste evenimente, teroarea a năpădit inimile oamenilor (ale burgheziei). În ciuda suprimării transmiterii știrilor, tineri agitatori legionari (băieți și fete
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
felul în care politicianul Iorga a intrat în istoria României. El ar fi lăsat o amprentă mai vizibilă și mai semnificativă, dar acest fapt ar fi avut doar o importanță minoră în domeniul politicii interne a României, ca să nu mai vorbim de cea externă (geografie, economie și context internațional). Cine avea o soluție constructivă? O reacție comunistă? Stalin transformase "internaționalismul proletar" într-o cale cu sens unic implicînd totodată dezmembrarea României? Sau o democrație occidentală și onestitatea și devotamentul lui Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist și bizantinolog de faimă mondială și am putea spune din fericire, pentru că a fost un istoric naționalist. Cînd scria despre timpurile mai apropiate în timp (ca să nu mai vorbim de evenimentele contemporane), politicianul naționalist îl domina mult prea des pe istoric. În scrierile istorice, faptele pe care își baza el argumentele erau corecte. Interpretările date de el acestora (mai ales după ce a intrat în "luptă") erau cu totul altceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de el, și avea un evident stil personal. Ca profesor universitar, conferențiar și orator, talentul evocator și cunoștințele sale enciclopedice și temperamentul său îi asigurau fascinația oratorică a conferințelor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care îl audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet și milos, puritan în gusturi, mai mult decît incoruptibil, aproape lipsit de simțul valorii banului, el constituia un contrast flagrant față de contemporanii săi români. Trebuie să adăugăm că era totodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mea o fascinație morbidă timp de mai mult de 25 de ani, de cînd am început să lucrez la istoria naționalismului românesc și a Mișcării Legionare. Avînd numeroase legături cu colonia românească de la München (unde locuia Traian Boeru), am auzit vorbindu-se foarte mult despre el, majoritatea covîrșitoare a părerilor fiind negative. Asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Virgil Madgearu a fost una dintre cele mai notorii acțiuni ale Legiunii, condamnată de români cu convingeri politice extrem de diverse. Chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc. Era limpede că Boeru fusese de față, numai că acum relata evenimentele prin prisma unui alt membru al Echipei Morții. Am vorbit foarte mult despre "vremurile de odinioară". Deoarece trăisem vremurile acelea pe cînd eram copil și scrisesem o istorie a Mișcării Legionare, erau multe lucruri despre care puteam sta de vorbă. La un moment dat, Boeru a fost atît de mișcat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au exprimat aspirația de secole la libertate a unui popor... " 12 R. L. Wolf, The Second Bulgarian Empire: Its Origins and History to 1204, în "Speculum" Cambridge, Mass., aprilie 1949, vol. XXIV, nr. 2, p. 175 13 Atunci cînd le vorbesc prietenilor mei români despre dreptate, rațiune sau echitate în relații internaționale, reacția lor este un rîs amar: "Știm din experiență cum s-a manifestat dreptatea și echitatea în istoria noastră" 14 Atunci cînd Iorga a primit titlul onorific la Oxford
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]