17,474 matches
-
francezi beau băuturi care le ardeau gîtlejul ca jăraticul: „la verte “, „l’ absinthe”, „le champoreau”.(v. I. Valjan, Cu glasul timpului, p. 243) Boemii romîni beau băuturi mai domoale. Bacovia, de pildă, se „alcooliza” cu vin, iar vara și cu bere. I. M. Rașcu povestește despre furia cu care se arunca Bacovia în dans. O asemenea furie n-o poate avea decît cineva „stătut”, care a adunat într-însul destule abțineri, destulă plictiseală. E saltul tipic al „înfometatului” de la lipsă la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cînd ne referim la starea culturală a orașului din acea epocă, anume că existau o seamă de inși capabili să conferențieze: Panaite Cantilli, Mircea Cancicov, Grigore Mîrza, Leonida Demetrescu, Mihail Văgăunescu, I. I. Stoican, Gh. Nicolau, pr. Iosif Tălmăcel, G. Berea, Pompiliu Neculau-Stoica, G. Malian etc. Oameni politici (deputați, senatori), profesori, avocați de succes, toți aveau experiență oratorică, cîțiva și publicistică și literară. Bacovia singur o avea numai pe aceasta din urmă. Prezența sa pe listă e, desigur, formală: o politețe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un oraș mai mare. Autorul relatării (care semnează Unus praesens) nu dă informații despre meniu, vinuri, muzică și altele, în schimb, conform protocolului epocii, îi menționează pe aproape toți cei care au toastat: „D-l Decan Dionisie Ionescu, D-nii Sakellary, Berea (șeful organizației locale a Partidului Poporului - n. m.), Luca (dramaturgul Ion Luca - n. m.), Apostol etc. A încheiat cu o deosebită strălucire D-l Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
duminică pierdută), a culpei individuale sau colective pentru asumarea unei existențe canonice, înseriate ori trădătoare (cântecel de speriat umbra) și, în imediata apropiere, a revoltei: "nu pot să râd. vinovat. eu visătorul/ vizionarul neputincios. bidonul de benzină/ cu guler de bere. Eu răzbunătorul/ liber ca un cal galopând/ într-un text sufocat de paranteze" (nu pot să râd). Blanc (Editura Vinea, București, 2000) certifică, în fapt, intrarea într-o nouă vârstă poetică, aceea a insurgenței dublu orientate: pe de o parte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un fel de aură), un bețiv. Din acest nucleu pornesc fire ce, întinzându-se și complicându-se la nesfârșit, încâlcindu-se pe alocuri într-o manieră bizară, vor străbate un șir de romane: Vânătoarea regală (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), O bere pentru calul meu (1974), Împăratul norilor (1976), Ploile de dincolo de vreme (1976). Cel mai izbutit dintre acestea e, de departe, Vânătoarea regală. Este un roman-anchetă, un dosar de mărturii disparate, alcătuit ca un sistem de oglinzi ce reflectă din unghiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul Țebei, Cluj, 1973; Piticul din grădina de vară, București, 1973; Vânătoarea regală, București, 1973; Căruța cu mere, București, 1974; O bere pentru calul meu, Craiova, 1974; Teatru, București, 1974; Acești îngeri triști, București, 1976; Împăratul norilor, București, 1976; Ploile de dincolo de vreme, Cluj-Napoca, 1976; Virgule, Cluj-Napoca, 1978; Viața și opera lui Tiron B., vol. I: Iepurele șchiop, București, 1980, vol. II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Întâlnirea urma să aibă loc la școala din Ghețar la ora 17. Pe la ora 12, s-a ieșit de la biserică și a început maslul care a ținut până ora la 16. Imediat, toți participanții s-au împrăștiat pe la tarabele de bere, mici și grătare ale comercianților ambulanți prezenți. La ora stabilită, împreună cu câțiva localnici, am plecat la școală pentru întâlnire. După aproximativ o jumătate de oră, a venit cel mai activ dintre lideri, dar nu la întâlnire, ci ca să mă roage
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
prezenți. La ora stabilită, împreună cu câțiva localnici, am plecat la școală pentru întâlnire. După aproximativ o jumătate de oră, a venit cel mai activ dintre lideri, dar nu la întâlnire, ci ca să mă roage să-i transport cu mașina mea bere la locul unde nevasta lui o vindea, urmând ca după aceea să începem întâlnirea. L-am ajutat, dar el n-a mai venit, și între timp, au plecat și cele câteva persoane care venisera cu mine. „No, noi plecăm, că
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lui o vindea, urmând ca după aceea să începem întâlnirea. L-am ajutat, dar el n-a mai venit, și între timp, au plecat și cele câteva persoane care venisera cu mine. „No, noi plecăm, că ăștia or apucat la bere și nu mai vin”. Am zis și eu cam cătrănit: „No, am făcut-o de oaie” și am plecat cu gândul să nu mai calc pe acolo. Dupa câteva zile de analize, am tras câteva concluzii: - cu toate că fusesem foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor Capitolul 3 Publicitatea în mass-media 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
2004) „Les orateurs ont-ils intérêt à s’épiler les sourcils?”, „Influence des indices non verbaux sur les processus persuasifs”, L’Année psychologique, vol. 104, nr. 2, pp. 227-248 Capitolul 3 Publicitatea în mass-media Cuprins 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate 31. De ce doriți să vă cumpărați o mașină scumpă după ce ați văzut un documentar despre accidentele de mașini? Activarea cognitivă Modelul teancului de hârtii 32. De ce vreți să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
blama societatea de consum, e mai bine să ne întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar, de această dată, aparent fără motiv, o imagine vă apare în minte. Cea a unei etichete în formă de romb cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
văzut-o? Mergând spre casă, cu baxul de sticle cu eticheta cu contur roșu vă amintiți dintr-o dată unde ați mai văzut-o: aseară, la televizor, chiar înainte de serialul dumneavoastră preferat a fost difuzată o reclamă la această marcă de bere. Cu siguranță nu vă gândeați că o reclamă poate avea un impact inconștient asupra comportamentului de cumpărare încât să vă facă să renunțați la marca folosită în mod obișnuit. Poate nici n-ar fi fost cazul dacă montajul imaginilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să vă facă să renunțați la marca folosită în mod obișnuit. Poate nici n-ar fi fost cazul dacă montajul imaginilor nu ar fi fost atât de bine realizat. Se pare că reclama din seara trecută prezenta efectiv marca de bere cu etichetă roșie, dar și în serialul preferat erau mai multe scene în care apăreau tineri care beau bere. Pare să nu aibă nici o importanță, dar scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
montajul imaginilor nu ar fi fost atât de bine realizat. Se pare că reclama din seara trecută prezenta efectiv marca de bere cu etichetă roșie, dar și în serialul preferat erau mai multe scene în care apăreau tineri care beau bere. Pare să nu aibă nici o importanță, dar scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e ceea ce numim congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
congruența program-publicitate, după cum arată un experiment: Psihologul Adrian Furnham, de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de la Universitatea din Londra, a oferit spre vizionare unui grup de 79 de voluntari un serial televizat care era, după caz, urmat sau precedat de o reclamă pentru o marcă de bere. În serial apăreau scene în care tineri beau bere într-o atmosferă veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent fixată în memorie a mărcii de bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze imaginile cu bere din serial, care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent fixată în memorie a mărcii de bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze imaginile cu bere din serial, care nu au o marcă specifică. Astfel de experimente demonstrează ceea ce noi numim efectul de „congruență program-publicitate”: este important ca programul și publicitatea să aibă în comun anumite teme pentru ca memorarea să fie eficientă. Acest experiment arată însă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
putea considera că da. Cercetătorii au constatat că dacă scenele de consum de alcool sunt incluse într-un program care reține atenția telespectatorului prin idei originale, provocatoare, excitante, care stimulează inteligența sau aduc informații interesante, telespectatorul reține mai bine marca berii și are chef să o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care vine imediat după reclamă să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care vine imediat după reclamă să trezească amintirea mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]