17,439 matches
-
Dumas-fiul, Catulle Mendès, Jules Lemaître, François Coppée, Anatole France, precum și din autori francezi în vogă: Adolphe Philippe D’Ennery, Ernest Legouvé și Jules Janin. Transpunerile vădesc anumită dexteritate literară și au fost apreciate în epocă. S. a scos și un „Calendar ilustrat al «Bibliotecii pentru toți»”, urmărind același program. Ca folclorist, este, la noi, unul din primii culegători de basme, format sub influența lui B. P. Hasdeu și a lui A. I. Odobescu. În prefața la Basme culese din popor (1885) M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada de cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, 1999; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Rodica Zafiu), București, 2002. Repere bibliografice: George Muntean, „În livada de cremene”, RL, 1982, 34; Rotaru, O ist., III, 936-937; Țeposu, Istoria, 149; Z. Ornea, Colecția „Tezaur” de la Humanitas, RL, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
ca În Ucraina sau Dordogna - au ajuns să aibă un oarecare grad de sedentarism. Omul și-a Însușit ritmurile timpului, așa cum se observă din secvențele de semne de pe bucăți de oase și pietre de râu, pe lângă alte notații posibile ale calendarului (Marshack, 1991). Avem de-a face deci cu o religie În fașă referitoare la cele mai evidente mișcări ale cosmosului, la fazele lunii, la anotimpuri? Ritmuri și cicluri care, de altfel, se materializau În faptele lumii umane și materiale: menstruația
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În practica mentalitate egipteană, există căi prin care acest viitor deja potențialmente real poate fi cunoscut și, Într-un fel sau altul, chiar dominat de cel care Îl cunoaște: există Cărțile Viselor 5 extrem de metodice (care vor deveni Oneirocritici) și Calendarele Zilelor Faste și Nefaste, cu indicații specifice pentru diferitele părți ale fiecărei zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca dovezi ale grijii și iubirii zeului pentru oameni, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
6.5-6). 2) Rugăciunile private - fie că sunt individuale, familiale sau de altfel, aceste rugăciuni sunt cunoscute În literatura sumeriană; uneori sunt Întrebări adresate zeității pentru a afla propriile păcate sau sunt litanii penitanțiale ori formule libere. d) Sărbătorile și calendarul sacru 1) Sărbătorile - S-a afirmat că În Mesopotamia „domina ideea că natura, soarta animalelor și a oamenilor, mai ales a regelui și, prin urmare, și a statului, precum și a Întregii umanități depindeau de divinitate. Din acest motiv, cultul și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un ritm anual, fiind legate, În societatea agricolă mesopotamiană, de ciclurile vegetative ale anului. În acest sens erau caracteristice celebrările În cinstea lui Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz" și Inanna (Iștarxe "Iștar"), considerați principali zei care aveau legătură cu fertilitatea. 2) Calendarul sacru - În Mesopotamia a existat un calendar sacru Încă din cele mai vechi timpuri atestate, care se reflecta și În viața civilă. Despre acest lucru scrie G. Furlani (1928-1929, vol. II, pp. 200-201): Calendarul sacru stabilește cui Îi este dedicată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
agricolă mesopotamiană, de ciclurile vegetative ale anului. În acest sens erau caracteristice celebrările În cinstea lui Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz" și Inanna (Iștarxe "Iștar"), considerați principali zei care aveau legătură cu fertilitatea. 2) Calendarul sacru - În Mesopotamia a existat un calendar sacru Încă din cele mai vechi timpuri atestate, care se reflecta și În viața civilă. Despre acest lucru scrie G. Furlani (1928-1929, vol. II, pp. 200-201): Calendarul sacru stabilește cui Îi este dedicată fiecare lună, cui Îi este dedicată fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care aveau legătură cu fertilitatea. 2) Calendarul sacru - În Mesopotamia a existat un calendar sacru Încă din cele mai vechi timpuri atestate, care se reflecta și În viața civilă. Despre acest lucru scrie G. Furlani (1928-1929, vol. II, pp. 200-201): Calendarul sacru stabilește cui Îi este dedicată fiecare lună, cui Îi este dedicată fiecare zi și dă dispoziții despre ceremoniile care trebuie celebrate În fiecare lună și zi. Mai mult, hemerologii dau indicații minuțioase și exacte despre numele fiecărei zile, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și zi. Mai mult, hemerologii dau indicații minuțioase și exacte despre numele fiecărei zile, despre divinitatea căreia Îi este dedicată o zi sau alta, despre sărbătoarea care trebuie celebrată În ziua respectivă, despre caracterul favorabil sau nefast al fiecărei zile... Calendarul sacru, atât cel lunar, cât și cel zilnic, depindea de calendarul astronomic, care avea la bază fazele lunii. De cele mai multe ori, lunile (mensologia) purtau numele unei divinități sau, pur și simplu, le erau dedicate acesteia. Cât despre zile (hemerologia), se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numele fiecărei zile, despre divinitatea căreia Îi este dedicată o zi sau alta, despre sărbătoarea care trebuie celebrată În ziua respectivă, despre caracterul favorabil sau nefast al fiecărei zile... Calendarul sacru, atât cel lunar, cât și cel zilnic, depindea de calendarul astronomic, care avea la bază fazele lunii. De cele mai multe ori, lunile (mensologia) purtau numele unei divinități sau, pur și simplu, le erau dedicate acesteia. Cât despre zile (hemerologia), se bucurau de o atenție aparte prima zi, a cincisprezecea și a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, pe lângă ofrandele zilnice de pâine aduse divinității venerate În templele lor, prevede și celebrarea unor sărbători, ritualuri magice și descântece. Sărbătorile, În cazul cărora cunoaștem diferite nume, sunt expresia de bază a cultului statului și se desfășoară conform unui calendar prestabilit În capitală și În diferite localități anatoliene. Despre sărbătorile religioase locale avem informații provenite din inventarele sanctuarelor periferice din epoca lui Tut¿aliya al III/IV-lea, care, pe lângă descrierea idolilor, a simbolurilor și a obiectelor de cult, conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tut¿aliya al III/IV-lea, care, pe lângă descrierea idolilor, a simbolurilor și a obiectelor de cult, conțin și o inventariere a sărbătorilor prevăzute pentru diverse zeități, a regimului ofrandelor și a personalului templului (Carter, 1962). Știm astfel că În calendarul cultual erau prevăzute celebrări regulate ale unor sărbători mensuale și anuale, legate fie de fenomene atmosferice și momente speciale ale producției agricole (de exemplu, „sărbătoarea ploii”, „sărbătoarea recoltei”, „sărbătoarea pământului” etc.), fie de anotimpuri. Cele mai importante erau sărbătorile de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
of Religion, New York, vol. VI, pp. 408-414. Hoffner, H.A. (1990), Hittite Myths, Atlanta. Houwink Ten Cate, Ph.H.J. (1969), „Hittite Royal Prayers”, În Numen, nr. XVI, pp. 81-98. Houwink Ten Cate, Ph.H.J. (1986), „Brief Comments on the Hittite Cult Calendar: The Outline of the «AN.TAH. SUMSAR » Festival”, În H.A. Hoffner, G.M. Beckman (coord.), Kanissuwar. A Tribute to Hans Gustav Güterbock on his 75th Birthday May 27, 1983, Chicago, pp. 95-110. Houwink Ten Cate, Ph.H.J. (1988), „Brief Comments on
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
the «AN.TAH. SUMSAR » Festival”, În H.A. Hoffner, G.M. Beckman (coord.), Kanissuwar. A Tribute to Hans Gustav Güterbock on his 75th Birthday May 27, 1983, Chicago, pp. 95-110. Houwink Ten Cate, Ph.H.J. (1988), „Brief Comments on the Hittite Cult Calendar. The main recension of the Outline of the nuntarriyashas Festival, especially Days 8-12 and 15-22”, În E. Neu-Ch. Rüster (coord.), Documentum Asiae Minoris Antiquae, Festschrift für Heinrich Otten zum 75. Geburtstag, Wiesbaden, pp. 167-194. Imparati, F. (1964), Le leggi ittite
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Î.Hr. (În povestirea călătoriei egipteanului Wen-Amunxe "Amun"). În ceea ce privește cultul, un rol important este deținut și aici venerarea strămoșilor de viță regală, cinstiți cu ritul caracteristic kispu (evocare/comemorare și banchet sacru). Trăsături locale mai specifice ne sunt revelate de calendarele festive (sunt celebre ceremoniile În cinstea lui Ishtarxe "Ishtar" și sărbătoarea pentru carul lui Nergalxe "Nergal"); un rol important trebuie să fi avut recitarea și cântul, În timp ce se dădea o mare importanță și divinației, În forme felurite, În viața publică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de credințe ale popoarelor cananeene cu care s-a Întâlnit și s-a confruntat civilizația iudaică. Panteonul din Ugarit este bine ilustrat de texte rituale, În care sunt notate și descrise sacrificiile săvârșite În onoarea diferiților zei În cadrul unui complex calendar liturgic. Riturile, articulate Într-o tipologie uneori dificil de Înțeles, constau În jertfirea de animale (bovine, ovine și păsări), În ofrande de alimente, solide și lichide (vin, ulei, miere), de metale prețioase, de țesături și de alte obiecte, precum vase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
and the Bible”, În VTS, nr. 15, pp. 207-227. Margueron, J.-Cl. (1985), „Quelques remarques sur les temples de Mari”, În M.A.R.I. nr. 4, pp. 487-507. Roberts, J.J.M. (1972), The Earliest Semitic Pantheon, Baltimore. Sasson, J.M. (1979), „The Calendar and Festival of Mari during the Reign of Zimri-Lim”, În AA.VV., Studies in Honor of T.B. Jones, Neukirchen-Vluyn, pp. 119-141. Tsukimoto, A. (1985), Untersuchungen zur Totenpflege („kispum”) in alten Mesopotamien, Neukirchen-Vluyn. Emar Arnaud, D. (1985-1987), Recherches au Pays d
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
regiuni. S-a voit chiar să fie pus În legătură cu Asia Mică și sugestivul și misteriosul disc de la Phaistos, o placă de argilă acoperită pe ambele părți cu semne ideografice, citită totuși ca un fel de carte de astronomie sau de calendar astral legat de ciclurile agriculturii 1. În misterul ce continuă să Învăluie realitatea concretă a insulei, doar iconografia oferă mărturii clare și permite, În parte, reconstruirea vieții religioase a acesteia. Inele mari de aur, sigilii și efigii de sigilii reproduc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rolului absolut al Eleusisului În tradiția mitică și al clerului său În realitatea istorică. Dar dacă exemplul atenian este unul extrem, oricum fiecare cetate Își păstra cu gelozie autonomia și se distingea printr-o zeitate ocrotitoare proprie, prin sărbători și calendar propriu, În funcție de care Își organiza În libertate deplină culturile publice. Însă zeii panteonului erau mereu aceiași și comune erau și povestirile mitice, ca și formele rituale. Nu puține sărbători purtau același nume În cetăți diferite, În timp ce cultele panelenice, celebrate periodic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ratifica periodic distanța ireductibilă care Îi separă pe zei de oameni. Nu Întâmplător, orice formă de contaminare putea să expună cetatea intervenției divine, zădărnicind orice acțiune cultuală și făcând absolut necesare ritualurile de purificare, care puteau fi chiar prevăzute de calendar, ca plinteriile, sărbătoarea ateniană a spălărilor. Dar În situații de o gravitate excepțională se recurgea la instituția numită pharmakòi, Înrudită morfologic cu țapul ispășitor și inserată la Atenaxe "Atena" În cadrul sărbătorilor numite targhelii: era vorba despre bărbați sau femei, de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
așadar, păstrarea și apărarea ordinii instituționale, a cărei funcție pentru supraviețuirea cetății o exaltă și prin intermediul căreia se stabilește un raport dialectic cu lumea zeilor și cu timpul eroilor. Dar nu lipsesc nici formele de dirijare a dezordinii, prevăzute de calendar, ca antesteriile, aloele, brauroniile În Atica, prin care tensiunile sociale și dintre sexe, crizele Între generații sunt proiectate temporar Într-un timp diferit. În spațiul locului de cult și În timpul limitat al sărbătorii, dezordinii și transgresiunii le este dat frâu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
proiectate temporar Într-un timp diferit. În spațiul locului de cult și În timpul limitat al sărbătorii, dezordinii și transgresiunii le este dat frâu liber pentru a se recompune apoi În caracterul cotidian al prezentului citadin. b) Controlarea timpului: sărbătorile și calendarul Chiar dacă uneori revin aceleași nume, fiecare cetate are sărbători și calendar proprii. Articulat În douăsprezece luni, calendarul civic-religios era un fel de recipient care stabilea regimul sacrificial, al sărbătorilor heortaì, și le repartiza pe parcursul anului. Ele Întrerupeau ritmurile vieții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și În timpul limitat al sărbătorii, dezordinii și transgresiunii le este dat frâu liber pentru a se recompune apoi În caracterul cotidian al prezentului citadin. b) Controlarea timpului: sărbătorile și calendarul Chiar dacă uneori revin aceleași nume, fiecare cetate are sărbători și calendar proprii. Articulat În douăsprezece luni, calendarul civic-religios era un fel de recipient care stabilea regimul sacrificial, al sărbătorilor heortaì, și le repartiza pe parcursul anului. Ele Întrerupeau ritmurile vieții cotidiene și articulau timpul cetății, Îi determinau măsura și reprezentau un instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și transgresiunii le este dat frâu liber pentru a se recompune apoi În caracterul cotidian al prezentului citadin. b) Controlarea timpului: sărbătorile și calendarul Chiar dacă uneori revin aceleași nume, fiecare cetate are sărbători și calendar proprii. Articulat În douăsprezece luni, calendarul civic-religios era un fel de recipient care stabilea regimul sacrificial, al sărbătorilor heortaì, și le repartiza pe parcursul anului. Ele Întrerupeau ritmurile vieții cotidiene și articulau timpul cetății, Îi determinau măsura și reprezentau un instrument de control al lui. Apoi, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Dionysosxe "Dionysos" erau un spațiu instituțional În care lumea „diferită” a femeilor și lumea exterioară potențial transgresivă erau integrate În universul politic al cetății. În interiorul acestuia, dimensiunea feminină putea, periodic, să ocupe un spațiu civic În ocazii instituționale prevăzute În calendar, așa cum se Întâmpla la Atenaxe "Atena" În timpul sărbătorilor skirophorii, În luna skirophorion, Între iunie și iulie. Procesiunea, condusă de preoteasa Atenei, de preotul lui Poseidonxe "Poseidon" și de cel al lui Heliosxe "Helios", părăsind acropola pentru a ajunge Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]