18,079 matches
-
una din cele mai profitabile afaceri. Operatorii principali din acest domeniu de afaceri înființează de obicei câteva companii ca registratori de nume de domenii. Aceste companii le oferă o șansă în plus ca, atunci când un nume de domeniu valoros este desființat, să afle printre primii și să îl înregistreze.
Afaceri cu nume de domenii () [Corola-website/Science/309150_a_310479]
-
și o biserică a minorității catolice, biserica Sf. Iosif, lăcașul de cult al unei foste mânăstiri catolice care formal încă nu a fost secularizată. Gronau a cunoscut în trecut o dezvoltare vertiginoasă a industriei, însă în ultimul timp s-au desființat multe locuri de muncă în industria metalului, cea chimică, a celulozei și hârtiei. Unele ramuri industriale au dispărut cu desăvârșire din oraș - de exemplu a fost închisă o fabrică de zahăr. Cu toate acestea Gronau rămâne în raport cu mărimea sa un
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
pe muzica pentru cluburi decât predecesorul. Albumul a coincis cu lansarea DVD-ului "Harajuku Lovers Live", pe care se află înregistrarea turneului "Harajuku Lovers Tour". Albumul a primit critici mixte. "Wind It Up", primul single lansat de pe album, a fost desființat de critici, care nu au fost de acord cu folosirea „yodelerului” și asemănările cu „The Sound of Music”, dar a avut un succes moderat, atingând top 20 în majoritatea topurilor. Melodia "The Sweet Escape" a fost primită cald, și a
Gwen Stefani () [Corola-website/Science/309199_a_310528]
-
teritoriile Habsburgice și au petrecut mult timp la palatele lor din Viena. Devastațiile economice cauzate de Primul Război Mondial au forțat țara în a conchide o uniune monetară și comercială cu celălalt vecin al său, Elveția. Armata Liechtensteinului a fost desființată în 1868, din motive financiare. Se argumentează că, pe vremea dizolvării Imperiului Austro-Ungar, Liechtenstein - ca feudă pentru Sfântul Imperiu Roman - nu a mai fost legat de statul independent în curs de apariție, Austria, deoarece aceasta din urmă nu s-a
Istoria Liechtensteinului () [Corola-website/Science/309219_a_310548]
-
o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pătrăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Pătrăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
fost reluate în cercetările întreprinse de Direcția Centrală de Statistică, Institutul de Cercetări Economice al Academiei, în studiile antropologice și etnografice. 1965-1966 -În cadrul Facultății de Filosofie a Universității București se constituie Secția de Sociologie; 1977 - Secția de Sociologie este desființată prin hotărâre politică. Pregătirea sociologică a fost limitată la specializarea în anii terminali la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București, la cursurile postuniversitare și la sistemul doctoratului de la Academia de Științe Socio-Politice (fostă “Ștefan Gheorghiu”). 1990 - Se reînființează Catedra
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl; 1952-1969 - Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani este redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani; 1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele sociale și umane pot fi rezolvate prin mecanisme administrativ-birocratice și politice bazate pe ideologia "naturii umaniste" a sistemului comunist; 1990 - Înființarea în cadrul Facultății de Sociologie, Psihologie și Pedagogie a unui învățământ de tip colegiu în
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
284 săteni, 120 dintre ei murind pe front. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Babele în cea de Ozerne („Ozer” în limba rusă înseamnă „lac"). În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Babele face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 5.370 locuitori, preponderent români (moldoveni). În anul 1998, președintele
Babele, Ismail () [Corola-website/Science/310513_a_311842]
-
în satele Frasinu și Sfântu Gheorghe. iar comuna Pietrele 1917 locuitori în aceleași sate. În 1950, comunele au fost transferate raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, au trecut la județul Ilfov. Tot atunci, comunele Frasinu și Pietrele au fost desființate, satele lor trecând la comuna Băneasa; satul Meletie a fost și el desființat și comasat cu satul Băneasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Băneasa sunt incluse în
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
sate. În 1950, comunele au fost transferate raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, au trecut la județul Ilfov. Tot atunci, comunele Frasinu și Pietrele au fost desființate, satele lor trecând la comuna Băneasa; satul Meletie a fost și el desființat și comasat cu satul Băneasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Băneasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru din
Comuna Băneasa, Giurgiu () [Corola-website/Science/310492_a_311821]
-
în 1968 denumirea de "Argeșul". În 1968, ele au trecut la județul Ilfov, comuna Dărăști a fost desfiiințată și inclusă în comuna Adunații Copăceni, care a preluat și satele Varlaam și Mogoșești de la comuna desființată Copăceni. Tot atunci, au fost desființate satele Argeșul (comasat cu Adunații Copăceni) și Pâslari (comasat cu Dărăști-Vlașca). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cincisprezece obiective din comuna Adunații Copăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu
Comuna Adunații-Copăceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310491_a_311820]
-
2295 locuitori. Comuna Marsilieni avea, în satele Dâlga Mică, Marsilieni și Neamțu, 1428 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Slobozia al regiunii Ialomița și apoi (după 1952) al regiunii București. Comuna Marsilieni a fost desființată la un moment dat, fiind inclusă în comuna Albești. În 1968, aceasta din urmă a revenit la județul Ialomița (reînființat), cu satele Albești, Bataluri, Buești și Marsilieni. În 2004, satul Buești s-a separat de comuna Albești și a format
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
închinată. El se numea egumen sau stareț, uneori arhimandrit urmat de ; protosinghel, singhelul, ieromonah (preot călugăr) și călugării, numiți și părinți. Schitul era sub supravegherea discretă a ctitorului(Safta Bogdan ), sau a urmașilor acesteia . Ca instituție religioasă schitul a fost desființat în 1861, iar biserica a primit numele de Biserica Sfantul Neculai din Căpușneni. Secularizarea averilor mânăstirești a fost hotărâta prin Legea din 13 dec 1863. Ea a fost precedată de unele măsuri pregătitoare: în 1859 Ministerul Cultelor a preluat administrarea
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
averilor mânăstirești a fost hotărâta prin Legea din 13 dec 1863. Ea a fost precedată de unele măsuri pregătitoare: în 1859 Ministerul Cultelor a preluat administrarea bunurilor mânăstirești pământene. Așa se explică faptul că în anul 1861 schitul a fost desființat cu 2 ani înainte de legea secularizării. În ianuarie 1865 Cuza declară autocefalia Bisericii Române -separarea de Patriarhia grecească de la Constantinopol. Căsătoriile urmau a se încheia la primării, de către ofițeri ai stării civile, nu de către preoți ca până atunci, iar divorțurile
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
În decembrie 1863, când s-a elaborat Legea privind secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Bărboi avea moșii întinse (printre care Coropceni și Rediu), vii, case și dugheni, care aduceau un venit anual de 145.000 lei. După secularizare, mănăstirea a fost desființată, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit biserică parohială, având ca filiale alte două biserici: Biserica Albă și Biserica "Sf. Pantelimon". În perioada 1863-1865 a slujit ca diacon la această biserică scriitorul Ion Creangă. Certându-se cu socrul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
de acolo. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
s-au depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din lemn și un grilaj din același material. Mai târziu, când s-a desființat cimitirul parohial, osemintele poetului au fost deshumate și depuse într-o mică nișă din interiorul bisericii. La acest eveniment au fost trimise vreo "„200 bileturi de invitații”", slujba religioasă fiind oficiată de un arhimandrit și trei preoți. Deasupra osuarului a
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
el slujind ca diacon la biserica fostei mănăstiri. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, diaconul a slujit la Biserica Bărboi fără leafă, doar pentru locuință. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf. Pantelimon" din apropiere. Postul de diacon la Bărboi s-a reînființat, iar Creangă cerea, la 27 ianuarie 1866, cu tot
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
declarat gata să renunțe la acest teren, dacă „orașul îi va da în schimb alt loc pentru un oratoriu [biserică], pentru locuința unui preot și pentru cimitir”, ofertă refuzată de primar și de sfatul orășenesc. În anul 1773 a fost desființat ordinul iezuiților. Între proprietățile acestui ordin se afla și o grădină care servea drept „loc de recreațiune părinților iezuiți”. În această grădină, care constituie terenul de astăzi al Bisericii dintre Brazi, se făcuse în anul 1733 recepția festivă a călugărițelor
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
Isaia Diacovici a obținut aprobarea imperială din partea împăratului Iosif I pentru înființarea unei episcopii ortodoxe la Arad. În anii 1830, sub păstorirea episcopului Gherasim Raț, limba liturgică slavonă a fost înlocuită treptat cu limba română. Curând după aceasta a fost desființată și școala confesională sârbă și înlocuită cu școala cu limba de predare română. Separarea ierarhică a ortodocșilor români din Banat și Ungaria de Mitropolia Sârbă de la Carloviț s-a înfăptuit prin efortul lui Andrei Șaguna, susținut de politicienii Andrei Mocioni
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
lor în anul 1917 în așa zisa "zonă culturală maghiară", școlile grănicerești au fost preluate de statul român în 1921. "Fondul școlastic" ajuns la o valoare mai mult simbolică s-a menținut ca instituție juridică până în 1948 când a fost desființat. Monografii: Lucrări speciale și generale: Arhive: Memorii:
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
fotbal din Turda. Ultima oară a evoluat în Divizia B. Culorile clubului sunt alb și roșu, iar porecla echipei este "vulturii roșii". Arieșul este în rivalitate cu o altă echipă a județului Cluj, ISCT. Din cauza lipsei fondurilor,Ariesul Turda se desființează,insă fuzionează cu echipa Unirea Florești și devine FCM Florești Turda.Dar echipa revine la numele Ariesul Turda.Insa,din cauza problemelor financiare,echipa este exclusă din Liga a III-a și se înscrie în Liga a IV-a sub numele
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
transferată raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău, și în timp mănăstirile nu au mai fost considerate sate separate, fiind comasate cu satele Agapia, respectiv Văratec. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci, satul Gropile a fost desființat și comasat cu Văratec, iar comuna a luat denumirea de "Agapia", de la noua reședință. În comuna Agapia se află mănăstirile (secolele al XVII-lea-al XIX-lea) și (secolele al XVIII-lea-al XX-lea), monumente istorice de arhitectură de
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
la început de secuii libertini, dar cu apariția categoriilor sociale încă din secolul al XVI-lea iobagii și jelerii au deținut majoritatea, deși loturile se aflau în mâinile nobililor mici și mijlocii. După revoluția din 1848 păturile sociale au fost desființate, iar populația a trecut printr-o transformare radicală socio-culturală și economică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărgata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (81
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
vremelnic reședința unei comune din care mai făceau parte și satele Mărăcini și Șchiopoaia, iar în 1964 aceste două sate au luat numele de "Crângurile" și, respectiv, "Satu Nou". După reforma administrativă din 1968, comunele Conduratu și Cireșeanu au fost desființate, satele lor fiind incluse în comuna Baba Ana, care a fost arondată județului Prahova. În comuna Baba Ana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1815) și (începutul secolului al XX-lea), ambele situate în satul Baba
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]