17,002 matches
-
risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea că tot zic ceva, pentru a simula o cultură care n-o au și o pricepere pe care natura n-a voit să le-o deie"527. În acest condiții, eforturile jurnalistului, privind cultivarea limbii române literare, se înscriu în contextul mai larg al luptei împotriva "formelor fără fond" și a exceselor pe care le generează acestea. Componentă complementară a biografiei creatoare, activitatea jurnalistică este absolut necesară înțelegerii operei eminesciene. Scrisul jurnalistic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de expresie comune. În esență, atât creația poetică, cât și publicistica reprezintă moduri de manifestare a geniului eminescian, reflectând atitudini fundamentale față de lume și de semeni și contribuind la receptarea in integrum a personalității creatoare a lui Eminescu. Fără ca ipostazele jurnalistului și poetului să se suprapună în totalitate, dinamica celor două permite înțelegerea spiritului eminescian, cu formele lui vii, cu modulațiile histrionice, cu incongruențele și liniile de continuitate specifice, pentru că "semnificativ este nu a afla (ceea ce, de altfel, este și de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asupra existenței, care își pune amprenta asupra întregului scris eminescian. De aici pesimismul profund, care străbate întreaga creație a poetului, înregistrând forme distincte de manifestare: pe de o parte detașarea superioară a Luceafărului și conștiința neîmplinirii, de cealaltă parte, dezamăgirea jurnalistului față de actele prezentului și critica virulentă la adresa clasei politice. Exegeza publicisticii eminesciene a relevat de-a lungul timpului deschideri și limite care așteaptă încă soluții din partea interpreților. Asumarea creației eminesciene ca obiect al cercetării implică opțiunea pentru o perspectivă sau
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
perspectivă sau alta, pentru un inventar metodologic sau altul, în funcție de finalitățile investigației. Reușita demersului analitic depinde, în mare parte, de situarea noastră în raport cu textele și de conștientizarea distanțelor dintre orizontul producerii publicisticii eminesciene și orizontul interpretării, a ecartului dintre întrebările jurnalistului și întrebările interpretului. Lumea de sensuri a operei eminesciene prinde contur odată cu înaintările pe care le operează lectura, iar textul articolelor continuă să ofere teren generos pentru analize rafinate, subtile, menite să evidențieze natura proteiformă a geniului eminescian. Neobosita întoarcere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Neobosita întoarcere la textul eminescian se dovedește plină de semnificații și are la bază conștiința că ceva din lumea de sensuri a creației poetului scapă încă înțelegerii noastre. Am dorit să arătăm, în lucrarea noastră, că fiecare dintre etichetele atribuite jurnalistului Eminescu de-a lungul timpului poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților și a eludării contextului referențial al epocii. În aceste condiții, întoarcerea la textul eminescian, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, cu instrumentarul pe care ni-l pune la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
marginile articolelor. În aceste condiții, abordarea semiotică a limbajului politic eminescian, ca sistem de semnificare/ resemnificare a evenimentelor politice din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar și ca reflecție a atitudinilor și opțiunilor politice ale jurnalistului, a facilitat identificarea și descrierea mecanismelor și strategiilor discursive specifice, evidențiind originalitatea acestuia, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii. Demersul semiotic a permis eludarea interpretărilor ideologice, pentru că, dincolo de afinitățile politice ale lui Eminescu, am fost interesați de modalitățile de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de analiză precum și procesarea corpusului cu instrumente aparținând informaticii au operat deschideri considerabile la nivelul interpretării demonstrând, dacă mai era nevoie, potențialul semnificativ al limbajului eminescian. Semn al uneia dintre cele mai precipitate epoci din istoria națională și al așezării jurnalistului în raport cu realitățile timpului, publicistica constituie spațiul configurării unui nou Eminescu, în măsura în care impune redimensionarea ansamblului operei eminesciene, prin dialogul deschis la nivelul problematicii și al mijloacelor de expresie specifice creației artistice și celei jurnalistice. Dincolo de finalitățile și specificul domeniului de cunoaștere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu, Editura Paideia, București, 2003. 280 Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003, p. 63. 281 Apartenența etnică a lui Zigu Ornea modelează interpretările și criticile jurnalisticii eminesciene. Ornea subliniază atitudinea xenofobă și antisemită a jurnalistului Eminescu, în articolul "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", din România literară, nr. 23, 1997, p. 9, acuzând gazetarul de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești. 282 G. Călinescu, "Eminescu la ordinea zilei", în Națiunea, din 28 aprilie 1946. 283 Perpessicius, Eminesciana, Editura Junimea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor de origine evreiască, Zigu Ornea dedică mare parte din activitate identificării unor atitudini antisemite în opera scriitorilor români. Din prisma modelului hexadic, apartenența etnică a interpretului imprimă o lectură particulară articolelor eminesciene, jurnalistul fiind acuzat de desconsiderarea drepturilor minorității evreiești în epocă. În acest caz, finalitățile interpretative ale autorului determină selecția tendențioasă a unor fragmente din corpul articolelor, menite să-i sprijine afirmațiile, și eludarea textelor care contravin judecăților promovate. 520 Pentru reconstituirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ȘINCAN, Dionisie (18.XII.1929, Constanța - 8.XI.2000, București), jurnalist și prozator. Este fiul Anei (n. Roșca) și al lui Iani Șincan, contabil. Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, pleacă din orașul natal, înscriindu-se, mai întâi, la Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi la Facultatea de Filologie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
DRAGOȘ, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Răcănel; 3.XI.1938, Cleșnești, j. Gorj), poet și jurnalist. Este fiul Anei (n. Serafim) și al lui Sever Răcănel, tâmplar. Urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin (absolvindu-l în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
David Holban. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, lucrează ca redactor la „Informația Bucureștiului”, redactor-șef la „Jurnalul de umor și de divertisment” și director la „Jurnalul de București” (1996). Cunoscut mai ales ca jurnalist și autor a numeroase scenarii radiofonice și pentru televiziune, dar și al unui scenariu de film (Liliacul înflorește a doua oară), H. debutează editorial în 1976, ca laureat al concursului Editurii Eminescu, cu volumul de nuvele Te urăsc, iubita mea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
unei spuse celebre, libertatea mea se sfârșește acolo unde începe libertatea ta. Ceea ce observ eu ca dominantă în mentalul social european este fenomenul fetișizării libertății de expresie 203. Pentru cei ce nu au niciun Dumnezeu (cum ar fi de pildă jurnaliștii de la Charlie Hebdo!), libertatea de expresie devine propropriul lor Dumnezeu! Fenomenul este explicabil (și) prin teoria lui Mircea Eliade despre substitutele sacrului în modernitate. Din moment ce sacrul este consubstanțial ființei umane (Eliade), atunci el nu poate fi extirpat, distrus, anihilat. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
simț, a libertății de expresie. Mai clar: pledez pentru asumarea responsabilității propriei noastre libertăți. Or, responsabilitatea nu există pe fondul cunoașterii superficiale a Islamului și a marilor religii contemporane 206. Aici este, din punctul meu de vedere, cheia problemei. Unii jurnaliști și publicul larg (ne) educat nu au cunoștințe necesare despre credințele și ritualurile religioase proprii creștinismului și, cu atat mai puțin, despre alte religii ale lumii. Dacă am cerceta planul de învățământ și foaia matricolă a absolvenților angajați la Charlie
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Pitești, va absolvi liceul și va deveni student la Facultatea de Drept a Universității din București, luându-și licența în 1921. Înscris în Baroul de Ilfov, nu va practica decât puțin timp avocatura, căci se consacră în întregime vieții de jurnalist și de om politic. Debutează, sub pseudonimul Andrei Braniște, preluat din piesa de teatru omonimă a lui Marin Simionescu-Râmniceanu, la „Rampa”, în 1915, colaborând și la „Revista noastră”, „Sclipiri”, „Progresul”, „Hiena”, „Contimporanul”, „Facla” și „Facla literară”, „Mișcarea”, „Muncitorul”, „Propilee literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
de mare reputație dacă au tiraje de 700-800 exemplare. Se poate pune și întrebarea iritantă, dar necesară: ce ecou precis au avut în definitiv toate volumele de poezii traduse? Câte recenzii? publicate unde (categoria publicației contează enorm) și de către cine? (Jurnaliști obscuri sau publiciști cunoscuți?) O altă eroare care s-a făcut și se mai face la noi este și miza aproape exclusivă pe francofonie. Ce ecou real, fie și francofon, a avut o traducere sau alta? O singură recenzie într-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din 16 mai 1926 este, pe de o parte, suprafața neobișnuit de mare pe care s-a propagat incendiul, și, pe de altă parte, imensele pagube materiale produse. Totuși, pentru locuitorii orașului Bacău, evenimentul în sine a fost o „banalitate”. Jurnalistul băcăuan Marius Mircu, martor ocular al evenimentului, afirmă că, în materie de incendii, la nivel național, „Bacăul își disputa cu Galațiul locul de frunte”. Fără îndoială, multe din incendiile ce au izbucnit în orașul Bacău au avut drept cauză neglijența
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea spectacolelor de teatru și a producțiilor cinematografice În articolul intitulat „Bacăul în teatru și teatrul la Bacău”, publicat într-unul din ziarele locale în anul 1937, jurnalistul Israel A. Marcus (alias Marius Mircu), cu bine-cunoscuta i ironie, făcea următoarea apreciere cu privire la oportunitatea înființării unui teatru municipal permanent: „numai cu condiția de a fi efemer, poate exista permanent un teatru la Bacău”. Într-adevăr. În pofida existenței unor elemente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a lui Farfuride
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Umbra cuvintelor. Definiții lirice, București, 1970; Drumuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a dimensiunii internaționale a leninismului romantic / 566 Bibliografie / 575 Indice / 633 Mulțumiri / 647 Abstract / 649 Zusammenfassung / 653 Prefață Un "conceptualist" rătăcit în Epigonia Trăim în Epigonia, și asta ne ocupă tot timpul, aș spune parafrazându-l pe un bine cunoscut jurnalist din imperiul "mogulilor". Situată undeva la periferia continentului Academia, Epigonia excelează în câteva domenii consacrate de istorie și de cunoscători. Dacă e să ne referim la documentele produse de impresiile călătorilor rătăciți pe meleagurile ei prin secolul XVIII-XIX, fără îndoială
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
granițelor României până în 1945, Ana Pauker era intim familiarizată cu mișcarea comunistă internațională, cu succesele și în primul rând cu eșecurile ei. De asemenea, dincolo de convingerile ideologice, aceasta era dotată cu un pragmatism politic indiscutabil: încă din 1945 recunoștea față de jurnalistul american Mark Ethridge că, "în condițiile existente astăzi în România, ar fi o nebunie să urmăm o politică neprietenoasă față de Uniunea Sovietică" (Burger: 2000, 170). Sau cel puțin independentă. Un amănunt pe care Pătrășcanu nu l-a înțeles și care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consum, creșterea alocațiilor pentru copii, a pensiilor și a salariilor, beneficii acordate fermierilor etc. Pe de altă parte, anul următor demonstrează limitele reformelor pe care comuniștii bulgari sunt dispuși să le accepte. În acest sens, sunt inițiate măsuri punitive împotriva jurnaliștilor și funcționarilor publici. De asemenea, se încearcă atenuarea nemulțumirilor studenților și ale intelectualilor (Baeva: 2006, 64-85). "Vigilența revoluționară" a Partidului Comunist Bulgar obstrucționează manifestarea oricărei insatisfacții legată de politica regimului în afara cadrului impus cu strictețe de către acesta. Klement Gottwald, o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
realității, induseseră în eroare ascultătorii, ceea ce fusese facilitat de lipsa oricărei supravegheri a conducerii Europei Libere asupra conținutului transmisiunilor. În consecință, vor fi introduse o serie de reforme organizatorice, printre care se va număra si un Cod de Conduită al jurnaliștilor, care va interzice orice fel de difuzare a știrilor sau comentariilor cu potențial de incitare la revoltă socială sau la conflicte interetnice (vezi Puddington: 2000, 89-114). Atenția internațională asupra revoluției maghiare a fost umbrită de o criză pe care o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în discuție abandonarea "construirii socialismului"; procesul continua neabătut, îmbrăcând însă o formă națională, pentru a apărea mai puțin alogen față de aspirațiile și sentimentele sociale decât era de fapt (Braham: 1964, 24). Dacă presa occidentală nu își disimula interesul pentru Declarație, jurnaliștii din țările socialiste se vor arăta mult mai rezervați. Asta deoarece Moscova tergiversa adoptarea unei poziții oficiale față de document, în care existau reacții explicite împotriva manierei sovietice de a aborda problemele economice și ideologice ale lumii comuniste. Până la urmă, Uniunea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]