17,261 matches
-
31 IV. Fenomene cadaverice conservatoare: - macerația; - mumifierea; - saponificarea; - lignificarea și pietrificarea; - congelarea; - îmbălsămarea. I. Fenomenele cadaverice abiotice imediate. Constituie primele semne ale morții biologice. Cum activitatea nervoasă reprezintă una din lațurile triadei vitale, încetarea acesteia se vă exterioriza prin: pierderea sensibilității, abolirea reflexelor și paralizia sfincterelor. Prezintă importantă practică dispariția reflexului pupilar și paralizia sfincterului anal. Aprecierea dispariției reflexului pupilar se face prin contacte repetate ale vârfului degetului arătător pe suprafața corneei. La animalele în viață se produce o retractare spontană
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
depozite intramembranare electronodense, deci o glomerulonefrita membrano-proliferativă de tip ÎI (Tizzard I., 2004Ă. De importanță economică mai redusă sunt: - deficiență în C3 semnalată la o colonie de câini din rasa Brittany spaniels; este tot o deficiență autosomal recesiva manifestată prin sensibilitate crescută la infecții cu Clostridium sp., Pseudomonas sp., E. coli și Klebsiella sp. Unii câini infectați fac amiloidoza și pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți contemporani (Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.). Intelectualismul său este evident și se traduce nu numai într-o poetică adecvată, ci și în plasarea, uneori, a poeziei pe teritoriul intertextualității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
asemenea, generatoare a unei pluralități de sensuri care pot să le fie atribuite. Primele două cuvinte (management și resurse) se referă la dimensiuni sistematice și instrumentale, în timp ce adjectivul «umane» poate fi raportat la dimensiuni mai afective sugerate prin definirea sa «sensibilitate, compasiune, înțelegere» (...) managementul resurselor umane pare, astfel, proiectat între elemente tangibile și intangibile, care, împreună, compun acest câmp, așa cum îl exprimă schema”<footnote Bournois, F., Brabet, J., Les connaissances en gestion des ressources humaines, 1993, a se vedea, Bencheman Faycel
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
arta lecturii înseamnă a concepe greșit obiectivul cunoașterii sistematice, oricât de indispensabilă ar fi această artă pentru cel care studiază literatura. Chiar dacă națiunea de "lectură" ar fi folosită într-un sens suficient de larg pentru a include înțelegerea critică și sensibilitatea, arta lecturii rămâne un obiectiv doar pentru cultivarea personală a cititorului. Ca atare ea este cât se poate de recomandabilă și constituie baza unei întinse culturi literare. Arta lecturii nu poate însă înlocui noțiunea de "cercetare literară" concepută ca o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fi exprimată în termeni filozofici, și chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
nu are nimic comun cu vreun alt tip. 70 Această concepție a fost expusă direct și persuasiv de Frederick A. Pottle în Idiom of Poetry (Limbajul poeziei).*8 El numește această poziție (relativism critic) și vorbește de profunde "schimbări de sensibilitate", de o "totală discontinuitate" în istoria poeziei. Argumentarea lui este cu atât mai interesantă cu cât o îmbină cu acceptarea unor norme absolute în domeniul eticii și al religiei. În cel mai bun caz, această concepție despre "istoria literară" cere
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în seama amatorilor de antichități și "filologilor". Un exemplu de acest fel ne oferă literatura medievală, în special literatura medievală engleză, care - poate cu excepția lui Chaucer - n-a fost aproape de loc studiată din punct de vedere estetic si critic. Aplicarea sensibilității moderne ar putea pune într-o nouă perspectivă o bună parte a poeziei anglo-saxone sau bogata lirică medievală tot așa cum, invers, cercetarea din punct de vedere istoric și o analiză sistematică a problemelor genetice ar putea să lumineze multe aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
evul mediu latin - 1948), care urmărește eu o erudiție uimitoare locurile comune existente în întreaga tradiție apuseană, și cartea lui Erich Auerbach, Mimesis (1946), care reprezintă o istorie a realismului de la Homer la Joyce, bazată pe analiza stilistică plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod convingător unitatea civilizației apusene, vitalitatea moștenirii antichității clasice și a creștinismului medieval. Istoria literară ca sinteză, istoria literară pe o scară supranațională va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
foarte importante în oncologie: determinarea timpurie a tumorilor maligne, determinarea exactă a extensiei leziunilor neoplazice și evaluarea eficienței terapiei. Investigația nu este dureroară, iar examinarea întregului corp se efectuează în aproximativ o jumătate de oră, fiind posibilă detectarea cu maximă sensibilitate a leziunilor de numai câțiva milimetri. Tehnica fiind invazivă (folosirea izotopilor) nu este repetabilă, maxim de două ori pe an, față de RMN care nu are efecte secundare și se poate repeta de câte ori este nevoie [2]. a. PET în diagnosticul epilepsiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
24 ore sau, dacă starea generală a pacientului se deteriorează și pierde 2 puncte pe scara Glasgow. Plăgile penetrante pot duce la dilacerări cerebrale și leziuni ce pot ajunge până la nivelul nucleilor bazali. În general, examenul CT și RMN au sensibilitate egală în depistarea contuziei hemoragice. Totuși, în faza supraacută, contuzia edematoasă poate fi decelată cu acuratețe prin imagistica RMN. Examinarea CT evidențiază în stadiul precoce leziuni hipodense corticale difuze cu arii hiperdense în interior (aspect dat de hemoragiile peteșiale). În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979, 8; Dan Alexandru Condeescu, Sensibilitate și cultură, LCF, 1979, 13; Mircea Iorgulescu, Un spirit reticent, RL, 1979, 20; Alboiu, Un poet, 136-137; Laurențiu Ulici, Grigore Arbore, „Retrageri”, CNT, 1983, 17; Grigurcu, Existența, 324-330; Dicț. scriit. rom., I, 102-103; Manolescu, Enciclopedia, 56-57. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
mistic și mai ales „înțelegerea - pedeapsă și uitare” indică o coborâre în sinele feminității: „Nu pot să-mi iert / Această îndrăzneală care mie / Îmi pare umilință. Trec și pierd / Iubirea ce-ar fi fost să fie.” Căci, nod dureros de sensibilitate, ea „își petrece viața și moartea într-o cameră cu pereții mult mai subțiri decât chiar membrana timpanului”, soarta îi pare „cumplită-înseninare, chinuitoare limpezimi, îndurerate transparențe”. În curgerea timpului, încearcă oprirea clipei mirabile („Ascult cum bate valul fierbinte / Pe-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
atât ca text cît și ca prezență vizuală. Tot pentru prima oară sunt disecate cu atenție textele de critică de artă ale lui Alexandru Bogdan-Pitești, prea adesea evocat doar ca mecena și personaj excentric. Pornind de la un alt palier de sensibilitate, metodologie și cumul de informație decât predecesorii săi întru cercetarea simbolismului românesc, cartea lui Angelo Mitchievici este deocamdată cea mai vastă și mai documentată cartografiere a temei, scrisă cu pasiune pentru subiectul cercetat și talent scriitoricesc. Ioana VLASIU Cuvânt înainte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o schimbare de gust nu la nivelul unui eșantion elitist, ci al unui public definit printr-o umanitate generică, rezultată probabil din laboratorul modernității europene. "Omul de azi e sătul de proză, sătul de neguțitorism și realitate". Decupajul unei noi sensibilități artistice face loc unei dramatizări a excluderii luând forma alienării pe care o suportă cel repudiat, recte Zola, în fața unei noi estetici căruia acesta îi identifică sursa meprizabilă în estetismul englez, popular prin intermediul prerafaeliților și, în particular, prin succesul înregistrat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face decât să formuleze principala acuză adusă naturalismului în artă prin ricoșeul unei nemulțumiri generalizate față de "materialismul" epocii, nemulțumire plasată atât la nivel estetic, cât și la nivel social. Pictorul român definește noile opțiuni estetice în acord cu o nouă sensibilitate care modifică gustul unui public mai sofisticat, mai pretențios. El caută o artă care să-i exprime starea lui sufletească mai complicată; care să fie în armonie cu dorințele lui vagi și nețărmurite; vrea mai multă poesie. Artistul modern nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu subiect istoric, în genere pentru pictura academică scade pe măsură ce dimensiunea autoreflexivă a artistului devine mai pregnantă cu înregistrarea stărilor tranziente, a afectivității volatile, a vagului sau, cu alte cuvinte, a indeterminatului, toate decurgând dintr-o pictură ca expresie a sensibilității într-un registru liric, idealizant, ceea ce pictorul denumește prin termeni ca "intim" și "înălțător". Individualismul și intimismul se înscriu pe același portativ al sensibilității simboliste, însă observația esențială îl apropie pe artistul plastic de poet, cele două arte regăsindu-se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a vagului sau, cu alte cuvinte, a indeterminatului, toate decurgând dintr-o pictură ca expresie a sensibilității într-un registru liric, idealizant, ceea ce pictorul denumește prin termeni ca "intim" și "înălțător". Individualismul și intimismul se înscriu pe același portativ al sensibilității simboliste, însă observația esențială îl apropie pe artistul plastic de poet, cele două arte regăsindu-se într-o relație simbiotică tipic simbolistă. Astfel, "Artiștii epocei noastre, desgustați de proza de toate zilele, se concentrează în lăuntrul lor, analizează și-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru "o imaginație fantastică à la Edgar Poe"3. Asociația nu este nicidecum accidentală, de la început, literatura și arta plastică vor realiza un mariaj sub semnul simbolismului, mariaj a cărui longevitate precizează afinități structurale. Este un fapt indeniabil că asemeni sensibilității romantice, sensibilitatea simbolistă și-a pus amprenta asupra artei plastice în aproape toate țările europene, însă mult timp revendicarea simbolismului a apărut rezonabilă doar în spațiul literaturii, nu și al artelor plastice cu toate că, în realitate nu a existat o diferențiere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginație fantastică à la Edgar Poe"3. Asociația nu este nicidecum accidentală, de la început, literatura și arta plastică vor realiza un mariaj sub semnul simbolismului, mariaj a cărui longevitate precizează afinități structurale. Este un fapt indeniabil că asemeni sensibilității romantice, sensibilitatea simbolistă și-a pus amprenta asupra artei plastice în aproape toate țările europene, însă mult timp revendicarea simbolismului a apărut rezonabilă doar în spațiul literaturii, nu și al artelor plastice cu toate că, în realitate nu a existat o diferențiere categorică între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un complicat joc de oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care se separă de altele printr-o formă specifică de sensibilitate. Două incoveniente se ivesc numaidecât cu acești doi termeni. Pe când simbolismul a intrat în dicționarul de termeni literari în calitate de curent literar, decadentismul nu a primit investitura teoretică, rămânând la stadiul de atribut ocazional în măsură să precizeze o nuanță, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comerciantul de artă Bing va repurta un succes remarcabil prin popularizarea obiectului straniu, rafinat, somptuos. Aici se instalează o permanentă tensiune între o tendință de înnobilare a gustului comun, a gustului public, prin ridicarea sa la un standard superior de sensibilitate artistică și una de diseminare a artei prin concesiile făcute gustului comun, care conduce la o kitschizare a ei, la ceea ce constituie arta de consum. În remarcabilul său studiu, Opera de artă în epoca reproducerii mecanice, Walter Benjamin sesiza noul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
disociere de principiu pe trei paliere de "lectură": unul al istoriei artei, unul tematic și unul estetic, care nu trasează granițe de netrecut, ci mai degrabă un spațiu de joc, un loc geometric al negocierii nuanțelor, influențelor, marcării unei anumite sensibilități în care-și face loc și corespondența dintre arte, cea dintre literatură și pictură, dintre muzică și pictură, dintre arta dramatică, coregrafie și artele plastice, pusă în evidență de o gesticulație hieratică și de amenajarea locuinței artistului ca un templu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de reglare a opțiunilor estetice, de asimilare și metabolizare a influențelor și tendințelor. Acest fapt răspunde unei trăsături generale a simbolismului, caracterului său difuz, volatil, generator de "atmosferă". Fără imersiunea în cultura epocii nu vom înțelege niciodată anvergura fenomenului artistic, sensibilitatea iradiantă care leagă opere aparent diferite printr-un fel de rețea invizibilă de pase magnetice. În fapt, avem de-a face cu o cultură simbolistă la finele secolului XIX articulată de o sensibilitate afină, holograma ei sensibilă. Am utilizat adesea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu vom înțelege niciodată anvergura fenomenului artistic, sensibilitatea iradiantă care leagă opere aparent diferite printr-un fel de rețea invizibilă de pase magnetice. În fapt, avem de-a face cu o cultură simbolistă la finele secolului XIX articulată de o sensibilitate afină, holograma ei sensibilă. Am utilizat adesea pentru precizarea unei formule, o serie de trăsături comune picturii și literaturii, dar și diverșilor pictori europeni pe teme asemănătoare integrate aceleiași arii de sensibilitate estetică. Am încercat să deplasez atenția nu doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]