168,335 matches
-
267 Adevărul, anul XXIII nr. 7734, duminică, 7 februarie 1910. 268 Popescu-Gogan dă anul 1924 ca anul Bienalei de la Veneția unde, ca o consecință a transportului necorespunzător, opera lui Paciurea este distrusă. 269 Episodul rămâne neclar, anumiți istorici de artă vorbesc despre o expoziție la Milano și anul 1932 când această lucrare este distrusă ca urmare a transportului neglijent. 270 Ioana Vlasiu, "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, TOME XXVIII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut la Întreprinderea multinațională, la Începutul anilor 1950, anul 1980 marcând trecerea la Întreprinderea globală (V. C. Marinescu, P. Curteanu, T. Sorin, 2003, p.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai larg sau mai restrâns. Adesea unele atitudini intră În sfera altora. Ca să putem sistematiza toate atitudinile și să le putem ierarhiza trebuie să precizăm domeniul obiectului lor. 2) Relația subiect-obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Unii autori vorbind despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
față de obiect o reacție favorabilă. Variația calitativă a atitudinii este reprezentată prin valență sau valoare, care poate fi pozitivă sau negativă și reflectă evaluarea obiectului În legătură cu atingerea scopului. Acesta se poate nota cu „plus" sau cu „minus". În acest caz vorbim de valoarea sau valența pozitivă sau negativă a atitudinii ceea ce indică și direcția sau orientarea atitudinii. Se poate Întâmpla ca cineva să nu aibă Încă formată atitudinea față de un obiect dat, sau că obiectul respectiv se găsește Încă În afara cercului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi fără Însă a le Încălca pe ale altora, precum și curajul de a susține drepturile cuiva neprivilegiat. Fleming, În lucrarea sa "Become Assertive!" (trad. "Cum să devii sigur pe tine", 1998, 21-22) vorbește despre dreptul de a avea drepturi și despre modalități de revendicare a acestora. El prezintă câteva drepturi de bază pe care fiecare om ar trebui să le aibă: dreptul de a te face auzit ; dreptul de a fi respectat ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților proprii. Este vorba despre exprimarea opiniilor personale, a sentimentelor pozitive și negative, a construirii pas cu pas a succesului În plan social și profesional. Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
soarele = suspendarea obiectivității + aprofundarea + reîncărcarea cu energie. 3. Realismul - este un comporatament bazat pe Întrebarea „Cum aș putea să realizez chiar acum ideea nouă?”. Realismul la locul de muncă, susțin autorii citați (2007, p. 18) Înseamnă să Încetezi să mai vorbești, să mai trimiți note de serviciu, să convoci ședințe - realismul cere să te apuci să schimbi ceva. „Zonele doar cu vorbe” blochează comportamentul creativ. 4. Elanul - comportamentul ce presupune lucru interesat, fluxul creativ susținut de „sentimentul irațional de urgență”, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia promisiunii ce confirmă așteptările: consecvența În respectarea promisiunilor, preîntâmpinarea dorințelor consumatorului, calitatea serviciilor etc. Încrederea se obține greu și se poate pierde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
justificate. Candidații, dar și factorii de răspundere, aflați În exercițiul funcțiunii, ar trebui să pornească de la ideea că Întregul examen de bacalaureat este dificil, dar cel de la Limba și literatura română ridică cele mai mari și mai complexe probleme, pentru că vorbim de una din puținele discipline obligatorii, indiferent de profilul ori specialitatea liceului. Dacă ar fi posibilă alegerea altei discipline, nu ar fi de mirare că foarte mulți din elevii de la liceele de specialitate ar renunța din capul locului la efortul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dat, chiar dacă nu la dimensiunea celor de mai sus. Poate că nu ar trebui să-l ignorăm pe Mihail Dragomirescu, primul autor al unui tratat de „Știința literaturii” tradus și cunoscut de alți teoreticieni europeni, chiar dacă suntem revoltați când cineva vorbește de blestematul de acum, protocronism. Există și În literatura română teoreticieni care au adus o contribuție deosebită la evidențierea marilor probleme legate de tot mai complexul proces de creație literară, de care trebuie să ne amintim cu un adevărat sentiment
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uman care l-a inspirat. La un studiu mai amplu al operei fiecăruia dintre scriitorii amintiți mai sus, universul operei lor poate fi nuanțat, pentru că o temă fundamentală a operei se impune prin motivele particulare despre care s-a mai vorbit. „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modernă, poezia lirică a ajuns să Însemne creație literară care exprimă sentimente sau atitudini. Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum ar fi: versul, strofa, ritmul sau rima. In literatura contemporană nu se mai poate vorbi de o asociere Între genul liric si poezie, existând și opere lirice În proză. Mai mult chiar, În cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul, așa cum există o tendință de renunțare la regulile de versificație. Speciile genului liric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
percepe Își imaginează obiectul descris. -Dialogul este un mod de expunere constând Într-o Înlănțuire de replici; reproduce o discuție Între două sau mai multe personaje. Dialogul, privit ca mijloc de caracterizare a personajului, se raportează la felul de a vorbi, de a gândi, la comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate. Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundarare un rol mai puțin important; 3. Episodicnu apare decat in 1-2 episoade; 4. Figurantsimplu martor. 5
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din ce În ce mai Închipuit și mai apocaliptic Încât... el au mai trăit ca o primejdie vie pentru orice aspirație adevărată și serioasă” pentru ca În 1881 să afirme că ,,Meritul de căpetenie a lui Eliad constă În aceea că el scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil”. Cât privește opera lui Heliade compusă din versuri, proză, traduceri și articole literare, nu putem să nu apreciem contribuția sa radicală, influența pe care a exercitat-o asupra generațiilor următoare. După Dimitrie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem vorbi de un caracter impersonal. Poetul pictează natura privind-o cu Îngrijorare de pe geamul conacului de la Mircești unde „perdelele-s lăsate și lampele aprinse;/ In sobă arde focul, tovarăș mângâios ...”. Caracterul neutru al lirismului e dictat Într-un fel și de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pictură, culoarea fiind determinantă pentru tabloul propriu zis. Dar dacă pictorul pictează cu „creioane moi”, poetul „picteaza“ cu cuvinte. Modul de expunere este descrierea poetică „Însuflețită”, spune Titu Maiorescu de „o simțire... curată și puternică a naturii ”. TUDOR ARGHEZI - TESTAMENT Vorbind despre Tudor Arghezi, C. Ciopraga spunea: „Nici simbolist, nici clasic, nici tradiționalist, dar Împrumutând din toate, potrivit profilului propriu, poetul „Testament” - ului reprezintă un punct de convergență, fiind un polifonic magistral, asemenea neliniștiților „plopi Înalți, cu voci adânci și șoapte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dorită și așteptată ca un remediu al maladiei de care suferă poetul. Volumele „Cu voi” (1930) și „Comedii În fond” (1936) continuă să sugereze o lume de infern, absurdă, halucinantă, stări prezente și În volumele „Plumb” și „Scântei galbene”. Călinescu vorbește de un „manierism” existent În volumul „Comedii În fond”. În ultimul volum, „Stanțe burgheze” (1946), poetul cultivă cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Deși unică Între pământeni, fata refuză din nou să-1 urmeze: „Dară pe calea ce-ai deschis/ N-oi merge niciodată!", recunoscând că nu poate răspunde cu aceeași intensitate pasiunii lui: „Privirea ta mă arde” și că nu-1 poate Înțelege: „Deși vorbești pe Înțeles/ Eu nu te pot pricepe”. Totul stă sub semnul incompatibilității celor două lumi. Dragostea lor semnifică atracția contrariilor. Luceafărul expune diferența care-i separă: „eu sunt nemuritor,/ Și tu ești muritoare”, dar, din iubire, acceptă supremul sacrificiu cerut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
luminoasă a lui „m”. Eminescu are o intuiție fonetică excepțională. Nu același lucru putem spune despre „deșerte”; prin Înlocuirea lui „a” cu „e” nu se produce o expresivitate nouă, Însă „ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
visului romantic, menit să evolueze În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi o metaforă a aspirației lumii veșnice către lumea pământeană? 3. Chiar somnul fetei este o metaforă, dacă se admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece, lucidă. Demiurgul dezvăluie adevărata esență a lui Hiperion. oooOOOooo „Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Negruzzi afirma aici un adevăr bazat pe experiența trăită! oricâte s-ar spune despre poziția lui de boier În raport cu masele, afirmația stă sub semnul autenticului. Devorându-l pe Moțoc, mulțimea se potolește. Stilul scriitorului se distinge prin originalitate. T. Vianu vorbește despre o impersonalitate a povestirii. Nimic nu l-a influențat, nici un model nu ar fi dus la un asemenea rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]