17,675 matches
-
Bacăul, la fel ca majoritatea localităților din Moldova, nu a întrunit atributele citadinității decât târziu, în prima jumătate a secolului al XIX lea. Mai mult decât atât, așa cum vom arăta, sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului următor găsesc așezarea de pe malul drept al Bistriței cu un profil mai curând rural, parametrii demografici fiind mult inferiori chiar celor din satele aflate în imediata vecinătate. În efortul de a construi o „problematică eficace”, conform aprecierilor lui Georges Duby, „cea mai bună
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
existența a dou) categorii de localități: comune rurale și comune urbane. Ambele expresii degajă un echivoc desăvârșit, fapt explicabil, din punctul nostru de vedere, prin absența unei tradiții interne de tip comunal - Evul Mediu occidental a consacrat comuna drept o așezare urbană autonomă dezvoltată în cadrul vechilor cetăți. Mai mult decât atât, conform prevederilor legale, delimitarea spațiului urban de cel rural se realiza exclusiv în funcție de numărul locuitorilor. În această variantă, comuna urbană era văzută drept o comună rurală cu ceva mai mulți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acela al dezvoltării feudalismului românesc extracarpatic”. În consecință, spațiul alocat dezbaterii privind atributele urbanismului medieval din Moldova a fost restrâns la identificarea așa-numitelor funcții orășenești și la aspectele ce decurg din teoria originii locale/străine și a vechimii acestor așezări. Încercând să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa-numitelor funcții orășenești și la aspectele ce decurg din teoria originii locale/străine și a vechimii acestor așezări. Încercând să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locale/străine și a vechimii acestor așezări. Încercând să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni variabile și origini ce trebuie căutate în vechile așezări sătești, apărută la capătul unui proces de maturizare a structurii feudale a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să fie scutit de greutăți. Ceea ce trebuie, însă, remarcat este faptul că, pe parcursul acestui proces, sub o formă sau alta, destinul citadin al acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri, de confruntarea cu factorul de putere politică. Veneția, care apare de la început „ca un oraș stat comercial, la marginea lumii politice occidentale și, din acest motiv, ferită de relațiile feudale care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
că, în general, urbanizarea Europei medievale s-a manifestat sub forma unui proces gradual, etapizat. Fenomenul este foarte bine surprins de evoluția orașelor din interiorul arcului carpatic. Sighișoara, de pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
valoarea totală a schimburilor. Din punct de vedere temporal, în marea lor majoritate, vetrele urbane din regiunea de la Est de Carpații Orientali s-au format în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Excepțiile sunt date de așezările mai vechi, „anterioare descălecării lui Dragoș, precum Baia și Siret - întemeiate de sași”, sau de nucleele urbane conturate mai târziu, precum Focșani, Galați sau Fălticeni. Fenomenul apariției acestor centre se suprapune procesului de dizolvare a hegemoniei tătare la gurile Dunării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dizolvare a hegemoniei tătare la gurile Dunării și în teritoriile de la răsărit de Carpați, concomitent cu apariția și consolidarea „celei de-a doua libertăți românești”, statul medieval de sine stătător Moldova. În calitatea lor de locuri de târg, aceste așezări au îndeplinit și funcția de debușeuri comerciale pentru producția internă de mărfuri. Luând forma comerțului periodic - târguri, iarmaroace -, aici s-a desfășurat un schimb intens între produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
târgurilor”. În cazul Bacăului, geneza și dezvoltarea localității au fost în concordanță cu poziția sa geografică, cu amplasarea sa în raport cu unele resurse naturale și umane, cu rețeaua de căi de comunicație, cu particularitățile generale ale cadrului regional. Vatra veche a așezării - situată la aproximativ 9,6 kilometri amonte de confluența Bistriței cu Siretul - s-a format pe un promontoriu al terasei de 10-15 metri a râului Bistrița, care îngustează albia majoră, în aval de podul spre Șerbănești. În perioada medievală, până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de hotar despre Muntenia și chiar despre Ardeal”. Acest element, alături de cel al poziționării la intersecția unor rute comerciale majore (Brașov - Chilia/Cetatea Albă cu vechiul drum al Moldovei, ce lega Nordul Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția economică a Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Cetatea Albă cu vechiul drum al Moldovei, ce lega Nordul Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția economică a Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și de calitatea de sediu al Episcopiei catolice de Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili și în cazul altor așezări, precum Iași, Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai importanți indicatori urbanistici ai Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Kiev” -, cât și din statutul lor de „privilegiați”, de „parte egală” cu puterea voievodală în cadrul diferitelor documente cu caracter internațional, inclusiv în tratatul comercial din 6 octombrie 1408 - „certificatul de naștere” al Bacăului. Din contra, în cazul Bacăului, evoluția așezării a fost puternic marcată de voința celui ce purta „însemnele puterii”. Aria competențelor juridice ale reprezentanților comunității locale a fost constant diminuată, vama locală a fost subordonată celei de la Tazlău (1431), veniturile vamale - vama mare și cea mică -, morile și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
munteni”; 1538 - expediția lui Soliman „Magnificul” în Moldova, în timpul căreia se pare că au fost distruse și „construcțiile Curții domnești din Bacău - Casa domnească, Turnul de apărare și anexele existente”. Dintr-o altă perspectivă, ce ține de cadrul natural al așezării, potențialul urbanistic al Bacăului a fost alterat și de cursul neregulat al Bistriței, care, împreună cu micii săi afluenți (Negelul și Bârnatulă au creat un mediu ambiental asemănător unei delte cu multe brațe. Negelul, spre exemplu, curgea în perioada medievală exact
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unei comunități urbane privilegiate și a unei autonomii locale a târgurilor în secolul al XV lea nu are nicio justificare”. Pe de altă parte, regimul proprietății a fost același pentru toate târgurile moldovenești, fapt ce decurge din calitatea lor de așezări întemeiate pe pământ domnesc. Astfel, chiar dacă locuitorii s-au bucurat de drepturile specifice oamenilor liberi, singurul proprietar asupra locurilor din interiorul târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
medieval - punctul central al ținutului cu același nume - nu a reușit să-și depășească statutul de mic centru administrativ, cu funcții comerciale, fiscale și judecătorești relativ importante - un fel de interfață a puterii domniei în teritoriu. Ritmul de viață al așezării era dat tocmai de aceste așezăminte ale puterii centrale și nu de localnici. Totul se rezumă la practica încasării dărilor, la posibilitatea de rezolvare a litigiilor din ținut, la întreținerea unei infrastructuri comerciale specifice locurilor „de târg și de popas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o insulă a râului Bistrița”, cât și de decizia de strămutare a centrului parohial catolic de la Bacău în satul Călugăra, la mijlocul secolului al XVIII lea. Ulterior, ocupațiile militare și războaiele ruso-turce au desăvârșit acesta trend, creând, pentru multe dintre aceste așezări, premisele dispariției totale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nivelul demografiei băcăuane ajunge să atingă cote alarmant de scăzute: la mai bine de 350 de ani de la prima atestare documentară internă a localității, catagrafia din anul 1774 consemnează existența unui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
525 2.625 Galați 648 3.240 Târgu Ocna 707 3.535 Iași 934/ 695/ 68 1.861 9.305 Absența atributelor proprii urbanității nu este reflectată numai de numărul scăzut de locuitori, ci și de aspectul general al acestor așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii călători străini: „(...) ulițe neregulate, fără alinieri, case joase, tupilate în fundul ogrăzilor, clădite din lemn și amenințând târgul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lahovari”. Pe acest grafic al evoluției localităților moldovenești din „secolele obscure” (secolele XVI-XVIII) putem înțelege ușor de ce, la începutul secolului al XIX-lea, în regiunea dintre Carpații Orientali și Nistru nu existau orașe de tip occidental, iar marea majoritate a așezărilor - cu excepția orașelor Iași și Galați - „nu erau decât niște târguri, mai mult sau mai puțin mărunte”. De-a lungul acestei perioade, singura „instituție” românească ce s-a păstrat nealterată a fost tradiționalul târg (în România, iarmaroacele din apropierea orașelor au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
povara unei fiscalități excesive, ocupând o suprafață teritorială redusă și, cu puține excepții, alcătuite dintr-un număr foarte mic de locuitori. Iată de ce, având în vedere perspectiva de ansamblu a dezbaterii de până acum, în opinia noastră, marea majoritate a așezărilor moldovenești cu funcție administrativă au fost până în pragul Epocii Moderne simple târguri - aceasta reprezentând o primă fază în dezvoltarea urbanistică a localităților din Moldova (secolele XIV/XV-XVIIi). Peste acest nivel, în continuarea unor elemente de modernitate prefigurate încă din a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1846 ș.a. Totuși, și în cazul nostru, excepțiile nu fac altceva decât să confirme regula. După cum am încercat să demonstrăm în prima parte a acestui capitol, de-a lungul secolelor XV XVIII Bacăul a avut o ființare minimală, profilul așezării fiind în consonanță cu specificul feudal al societății românești. Modul în care au fost realizate primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realizat în anul 1816, înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă, momentul esențial al acestui proces a avut loc pe data de 23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor locali. Din acest moment și până în decembrie 1867, orașul a cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială bipolară, având în cursul pârâului Cuejdi o veritabilă linie de demarcație: vechea vatră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]