KorAP: Find »[drukola/base=civilizație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...671 672 673 ...825 >

20,606 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

tendință de intensificare a specializării se manifesta nu numai în industriile de procesare, ci și în agricultură. Diferitele părți ale imperiului nu-și mai erau autosuficiente. Ele erau interdependente". Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 576. 125 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 126 Ovidiu Drîmba ne reamintește că: ,,Activitățile comerciale și bancare nu se bucurau la romani de prea multă considerație. Dacă senatorilor le erau categoric interzise, în schimb membri ordinului cavalerilor și în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
erau categoric interzise, în schimb membri ordinului cavalerilor și în special ,,publicanii" - oameni de afaceri de profesie, cărora statul le concesiona perceperea impozitelor și antrepriza prin licitație a lucrărilor publice, se arătau foarte interesați de această branșă". Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de războaiele victorioase și cu metalele prețioase pompate din comorile tezaurizate ale Orientului". Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 129 În legătură cu această ocupație, Ovidiu Drîmba arată: ,,Agricultura a fost dintotdeauna și a rămas ocupația cea mai prețuită de romani", Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
metalele prețioase pompate din comorile tezaurizate ale Orientului". Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 129 În legătură cu această ocupație, Ovidiu Drîmba arată: ,,Agricultura a fost dintotdeauna și a rămas ocupația cea mai prețuită de romani", Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 720. 130 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 220. 131 Ibidem, p. 222. 132 Ibidem, p. 224. 133 Ibidem, p. 224. 134 Theodor Mommsen

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
220. 131 Ibidem, p. 222. 132 Ibidem, p. 224. 133 Ibidem, p. 224. 134 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 224. 135 Mises arată că: ,,Factorul care a provocat declinul imperiului și al civilizației sale a fost dezintegrarea acestei interconexiuni economice (între centru și provincii n.n.) și nu invaziile barbare. Agresorii externi n-au făcut decât să profite de un prilej pe care li-l oferea slăbiciunea internă a imperiului". Acțiunea umană, www.mises

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
producția cât și comercializarea produselor alimentare de bază și a provocat dezintegrarea organizării economice a societății. Cu cât autoritățile se arătau mai zeloase în impunerea prețurilor maximale, cu atât mai disperate deveneau condițiile maselor urbane dependente de cumpărarea hranei (...). Minunata civilizație a antichității a pierit deoarece nu și-a adaptat codul său moral și sistemul legal la cerințele economiei de piață". Acțiunea umană, www.mises.ro, pp. 576-577. Dimpotrivă, Niall Ferguson are o altă părere. El crede că: ,,Imperiul Roman nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
are o altă părere. El crede că: ,,Imperiul Roman nu a intrat în declin și nu s-a prăbușit lent. El s-a prăbușit într-o singură generație, aruncată în haos de invadatorii barbari la începutul secolului al V-lea". Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 260. 143 Dată în anul 322 d.Hr. 144 Marcel Bordet, Istoria Romei Antice, Editura Lider, București, 1998, p. 360. 145 Andrea Giardina-co., Omul roman, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 24. 146

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004, p. 212. 151 Ibidem, p. 212. 152 Spengler, ușor negativist cum îl știmși având propria teorie despre

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol. 4, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004, p. 212. 151 Ibidem, p. 212. 152 Spengler, ușor negativist cum îl știmși având propria teorie despre ciclul devenirii umane, o teorie în contradicție cu a noastră (ideea sa de bază este aceea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
212. 151 Ibidem, p. 212. 152 Spengler, ușor negativist cum îl știmși având propria teorie despre ciclul devenirii umane, o teorie în contradicție cu a noastră (ideea sa de bază este aceea a discontinuității și finitudinii culturale, conform căreia fiecare civilizație se naște, ajunge la maturitate și apoi moare. Iată un text edificator: ,,Fiecare cultură, fiecare epocă a ei de tinerețe, creștere și declin, fiecare din fazele sau perioadele lăuntrice necesare are o durată determinată, mereu aceiași, care revine constant cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ei de tinerețe, creștere și declin, fiecare din fazele sau perioadele lăuntrice necesare are o durată determinată, mereu aceiași, care revine constant cu putere de simbol". Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 162), afirmă: ,,O civilizație poate să iradieze dintr-un loc foarte îndepărtat, precum civilizația Indiei care se propagă dinspre este spre lumea arabă, sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
perioadele lăuntrice necesare are o durată determinată, mereu aceiași, care revine constant cu putere de simbol". Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 162), afirmă: ,,O civilizație poate să iradieze dintr-un loc foarte îndepărtat, precum civilizația Indiei care se propagă dinspre este spre lumea arabă, sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 50. 153 Nicolae Iorga

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Craiova, 1996, vol. I, p. 162), afirmă: ,,O civilizație poate să iradieze dintr-un loc foarte îndepărtat, precum civilizația Indiei care se propagă dinspre este spre lumea arabă, sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 50. 153 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare , Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 154 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este spre lumea arabă, sau să arunce asupra unei culturi tinere o duhoare de îmbătrânire precum civilizația latină asupra Occidentului". Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 50. 153 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare , Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 154 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 257. ,, Animalele posedă și ele o memorie de lungă durată, care le este de mare folos pentru supraviețuire

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Humanitas, București, 2013, p. 255. 157 ,,Marii unificatori culturali ai Imperiului Bizantin au fost guvernul, creștinismul și limba greacă". Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, p. 59. 158 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul Flavius Constantin, născut la Naissus, ca fiu al lui Constantin Chlor. Vezi și Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
vieții bizantine. Imperiul și civilizația după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 159 Numele său vine de la împăratul Flavius Constantin, născut la Naissus, ca fiu al lui Constantin Chlor. Vezi și Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 27. ,,În anul 457, Constantinopolul, cu o populație de aproximativ 200 000 de locuitori, depășise în dimensiuni, bogăție și putere mai vechile metropole Roma, Antiohia și Alexandria". Vezi și Warren Treadgold, O

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Op. cit., p. 216. Diarmaid MacCulloch creditează orașul, în jurul anului 1000, ca având 600000 de locuitori și fiind cel mai mare oraș din lumea cunoscută. Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 422. 160 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 26. 161 ,,Imperiul de Răsărit a obținut multe succese. El a evoluat de la o simplă jurisdicție administrativă la o societate diversă, dar distinctă. Populații care avuseseră în comun doar faptul că se

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Răsărit a devenit practic independent de Imperiul de Apus, și spre deosebire de acesta s-a dovedit un stat viabil". Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, p. 51. 162 Pars Orientalis. 163 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii și civilizației, vol.4, Editura Saeculum&Vestala, București, 2004, p. 216. 164 Ibidem, p. 247. 165 Ibidem, p. 248. 166 Ibidem, p. 248. 167 Ibidem, p. 251. 168 Ibidem, p. 252. 169 ,,Religia este dezbinarea omului cu sine însuși; el așează în fața

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
nu o are, nici nu o creează. Ele sunt puteri divine, absolute, care-l însuflețesc, îl determină și-l domină. El nu le poate opune nici o rezistență". Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, pp. 32-33. 178 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 219. De asemenea Joachim Wach arată: ,,Gândirea europeană nu este de conceput decât în cadrul unui dialog cu creștinismul, chiar și atunci când dialogul este aprins și discuția evidentă". Sociologia religiei, Editura Polirom, Iași

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
substanțial al termenului, este forma sub care se va fi exprimat și materializat socialmente un raport de negativitate al omului social cu sine însuși...". Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 32. 182 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 221. 183 Apud I. Cernea, Studiu introductiv la Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. XLVIII. 184 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 34. 185

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Editura Nemira, București, 2006, p. 32. 182 Niall Ferguson, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 221. 183 Apud I. Cernea, Studiu introductiv la Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. XLVIII. 184 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 34. 185 Matei, 22:21. 186 Matei, 25:14; 25:30. 187 Jean Delumeau arată că: ,,Un alt aspect al antropologiei creștine: problema raporturilor dintre dimensiunile fizică și spirituală ale omului. În domeniul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și încă nu a ajuns la maturitate.(...). În această problemă gândirea creștină nu a încetat să oscileze între un dualism suflet - trup mergând uneori până la idei inacceptabile...". Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București,1996, pp. 90-91. 188 Niall Ferguson, Civilizația - Vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 66. De asemenea, Mircea Malița arată: ,,Religia a ocupat locul central al culturilor timp de milenii.(...). Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Editura Polirom, Iași, 2011, p. 66. De asemenea, Mircea Malița arată: ,,Religia a ocupat locul central al culturilor timp de milenii.(...). Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului, constând în laicitatea civilizației". Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 226. 189 În context autorul pune în dezbatere sistemul referențial de apreciere a mișcării unei culturi sau unei civilizații, care poate fi relativ. În același

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
De asemenea, Mircea Malița arată: ,,Religia a ocupat locul central al culturilor timp de milenii.(...). Ea a avut meritul separării puterilor care a dus la statul modern, oferindu-i cheia succesului, constând în laicitatea civilizației". Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 226. 189 În context autorul pune în dezbatere sistemul referențial de apreciere a mișcării unei culturi sau unei civilizații, care poate fi relativ. În același timp științele sociale nu beneficiază încă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-i cheia succesului, constând în laicitatea civilizației". Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 226. 189 În context autorul pune în dezbatere sistemul referențial de apreciere a mișcării unei culturi sau unei civilizații, care poate fi relativ. În același timp științele sociale nu beneficiază încă de un aparat conceptual și de metode clare de cercetare, asemănătoare, să zicem teoriei relativității a lui Einstein. Iată ce spune Claude Lévi-Strauss:,,Într-o foarte mare măsură

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]