17,002 matches
-
dezideratul industrializării masive se regăsea atât în naționalismul românesc, cât și în leninism. Ceaușescu nu avut deci nici o problemă să îl recupereze, reconciliind de asemenea leninismul cu naționalismul într-o mixtură ideologică sui-generis. O afirmă fără echivoc Michel Hamelet, un jurnalist francez, autor al unei elogioase biografii a dictatorului: "Președintele Ceaușescu este [...] continuatorul patrioților și, în același timp al revoluționarilor din secolele trecute" (Hamelet: 1971, 88). Pe de altă parte, Ceaușescu nu a avut nici o mentalitate urbană închegată, după cum se poate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
măsuri în privința eliminării din mass-media a atacurilor împotriva Uniunii Sovietice, dar că acestea au nevoie de timp pentru a își demonstra eficiența. În plus, Dubcek îl înștiințează pe Brejnev că a avut loc "o consfătuire cu lucrătorii din presă", unde jurnaliștii antisovietici ar fi fost admonestați. Brejnev este însă de neclintit: Sașa, problema nu constă doar în faptul că a avut loc o consfătuire cu lucrătorii din presă. Nu ne-am înțeles asupra unei consfătuiri. Ne-am înțeles ca toate mijloacele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unele dintre ele îl transformau pe Ceaușescu în "salvatorul națiunii", aflat în continuitate directă cu Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare (Betea: 2009; Grigorov: 2005, 91). Naționalismul "de sus" se împletea astfel cu naționalismul "de jos". Boris Buzilă, jurnalist în acea perioadă la România liberă, redă fidel în memoriile sale atmosfera discursului: În liniștea înmărmurită a pieței, cuvintele de ordine răsună hotărât, viguros, bărbătește, demn. Uneori ele sunt aprobate de mulțime, fără agitatori, cu un ecou pornit din zeci
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
externe a Pragăi (SR/Romania: 29 May 1968, 1). RSR și Cehosovacia au semnat la 16 august și un tratat de prietenie, fapt care cu siguranță a fost de natură să irite Moscova (vezi Ceaușescu: 1969, 391-395). Întrebat de un jurnalist cehoslovac de ce România nu a fost prezentă la unele întâlniri ale altor state comuniste organizate sub egida OTV, Ceaușescu a răpuns: "Cel mai bine ar fi să-i întrebați pe cei care au participat la aceste consfătuiri. Noi nu le
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
popoarele statelor socialiste frățești". În perioada comunistă, și nu numai, relațiile româno- maghiare vor fi permanent tensionate datorită minorității ungare din Transilvania și a politicilor asimilaționiste ale regimului Ceaușescu (acestea vor fi tratate detaliat mai jos); pe cale de consecință, vehemența jurnaliștilor maghiari devine inteligibilă dacă luăm în calcul acest aspect. Scânteia nu va riposta însă pe un ton caustic, mulțumindu-se doar să menționeze că "presa unor țări socialiste prezintă poziția României într-o manieră distorsionată". De asemenea, într-o declarație
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
chiar dacă inadvertent tribut adus puterii consilierului pentru probleme de securitate națională a președintelui Jimmy Carter de a influența dezvoltarea ideologică în lumea comunistă", de abia ulterior aflându-se că "acesta a fost folosit prima dată în vara anului 1975 de jurnalistul iugoslav Frane Barbieri" (Asparturian în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 5). Terminologic, eurocomunismul este un concept înșelător deoarece nu numai o serie de partide comuniste europene manifestau astfel de tendințe ideologice, ci și, de exemplu, partidele comuniste din Japonia, Australia sau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
internaționale eurocomuniste. Revenind la conferința partidelor comuniste europene din 1976, nu PCR, ci PCF sau PCIt urmau să își asume posturi disidente. Un aspect relativ bizar al participării române la conferință a constat în retragerea "textul[ui] care fusese distribuit jurnaliștilor la conferința de presă la câteva ore după ce discursul fusese ținut", și schimbarea lui, "12 ore mai târziu", cu un "text înlocuitor". Modificările nu erau majore; cele câteva paragrafe în plus concentrându-se asupra "mărețelor" realizări economice ale regimului și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologice, în timp ce marxismul procedează exact invers: își reformează structura teoretică pentru a înțelege, cât mai adecvat, natura schimbătoare a realității sociale. În concluzie leninismul este ideocratic și opac în raport cu cercetarea empirică. 6 Viaceslav Molotov blamează vehement, în conversația sa cu jurnalistul Felix Chuev, pierderea leninismului revoluționar. La "al XXIV-lea Congres al partidului", ținut în 1971, Leonid Brejnev a declarat: Putem acum să respirăm liber, să lucrăm bine și să trăim calm." Partea cu "trăitul calm" era adresată în particular bolșevicilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urban; ● Populația din mediul rural (țărani, agricultori); ● Oameni de afaceri (manageri, întreprinzători); ● Tineri (liceeni, studenți, tineri care nu sunt studenți); ● Cetățenii români aparținând minorităților naționale; ● Funcționari din administrația publică centrală și locală. GRUPURI DE SPRIJIN Lideri și formatori de opinie ● Jurnaliști; ● Comunitatea academică: profesori, personalități culturale, oameni de știință; ● Membri ai clerului (reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe și a altor culte recunoscute din România); ● ONG-uri; ● Asociații profesionale; ● Organizații ale studenților; ● Sindicate; ● Camere de comerț; ● Autorități locale: primarii; consilii județene, prefecturi; Birourile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168504_a_169833]
-
din țările Uniunii Europene; transmiterea de știri despre România către agențiile de presă semnificative din Uniunea Europeană. ● Proiecte culturale Organizarea de turnee, concerte, expoziții, cursuri de limbă, civilizație și cultura română, precum și a altor activități culturale. ● Vizite de informare - documentare Pentru jurnaliști, studenți, oameni de afaceri, personalități ale vieții culturale și academice din Uniunea Europeană sau în colaborare cu organizații neguvernamentale din Uniunea Europeană, etc. ● Publicații Materiale informative (newsletters, pliante, broșuri, cd-uri, filme documentare etc.) care să fie distribuite în țările membre ale Uniunii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168504_a_169833]
-
rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca? ie; Iorga nu acceptă s? judece evenimentele �f? r? team? sau p? rtinire�. Niciodat? indiferent fă?? de subiectele de care se ocupă, rolul s? u de jurnalist le? a pus adesea �n umbr? pe cele de istoric ? i de intelectual de renume internă? ional ? i chiar pe cel de politician. Afirmă? iile lui categorice, patosul contrazicerilor sale, tun�ndu?? i incomparabilele anateme, toate acestea aveau r? sunet. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le vedea el) �n cadrul na? ionalismului s? u cultural. Exist? mari diferen? e �ntre opiniile exprimate de Iorga ca istoric sau chiar �n jurnalul s? u, Memorii, (? apte volume) ? i articolele pe care le? a scris despre acelea? i subiecte ca jurnalist politic. ?i mai mari s�nt diferen? ele dintre scrierile istorice ? i opiniile sale asupra acelora? i subiecte, exprimate prin viu grăi fă?? de familie sau fă?? de asocia? îi s? i. Mai ț�rziu, Iorga a vrut s? se adreseze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar fi dat dovad? de o intensitate egal? timp de treizeci de ani, n? ar fi fost nimic altceva dec�ț un automat. ?i? a adunat adesea articolele ? i le? a publicat sub form? de carte 69. Dar Iorga nu era un jurnalist obi? nuit; viziunea istoricului i? a modelat articolele, iar argumentele istorice i? au sus? inut observa? iile politice. Folosea titluri paradoxale pentru a?? i scoate �n eviden?? mesajul: Dictaturi ? i dictaturi, Teatre ? i teatre, F�hrer ? i Verf�hrer, Democra? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
conceptele lui s? m?n? toriște. Era o declară? ie de credin?? social? , politic? ? i na? ional? de care �nu s? a dezis niciodat? tot restul vie? îi�. Toate acestea au dus �n politic? la o atitudine pe care picantul ? i competentul jurnalist al scenei bucure? tene, ? eicaru, o numea �fantezistele zigzaguri excentrice ale atitudinilor fanteziste, extravaganțe ? i capricioase ale lui Iorga� (Zigzagul fantezist al atitudinilor lui fanteziste)32. Iorga nu �n? elegea c? pentru a canaliză sprijinul genera? iei tran? eelor (sau orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unde doar muncă cinstit? este respectat? ? i unde ? i?a g? sit o p�ine ? i un ad? post! �175. Veneau s?? l viziteze pe Iorga ? i al? i intelectuali evrei unguri află? i �n exil. �n aprilie 1920, l? a vizitat un jurnalist democrat ungur aflat �n exil, recomandarea acestuia fiind c? �este discipolul lui J�szi�176. Iorga coresponda cu scriitori unguri democra? i din exil de mare faim? , ca G. B�l�ni ? i Jen� G�m�ri, ba chiar a primit scrisori ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Argetoianu pe h�rtie purt�nd antetul Ministerului de Interne, nedatat ? i expediat din cabinetul ministrului. Scrisoarea prezint? date scandaloase despre S. Metes (un intelectual transilv? nean, prieten cu Iorga), pe care Iorga �l numise �ntr? un post. Argetoianu �l instruia pe jurnalist s?? l atace pe Metes �n problemele legale ale acestuia, promi? �ndu? i (jurnalistului) probe relativ la afacerile lui compromi?? toare cu o banc?. Toate acestea ? i faptul c? Metes era sponsorizat de Iorga trebuiau scoase cu grij? �n eviden?? �n articol. Hamangiu (ministrul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din cabinetul ministrului. Scrisoarea prezint? date scandaloase despre S. Metes (un intelectual transilv? nean, prieten cu Iorga), pe care Iorga �l numise �ntr? un post. Argetoianu �l instruia pe jurnalist s?? l atace pe Metes �n problemele legale ale acestuia, promi? �ndu? i (jurnalistului) probe relativ la afacerile lui compromi?? toare cu o banc?. Toate acestea ? i faptul c? Metes era sponsorizat de Iorga trebuiau scoase cu grij? �n eviden?? �n articol. Hamangiu (ministrul juști? iei ? i tot un apropiat al lui Iorga) urma s? fie atacat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
violen? a �l obseda pe fiul fostului s? u camarad de arme (Iorga �l consideră pe Corneliu drept �fiul violent ? i mediocru� al lui Ion Zelea Codreanu). Prin 1931, pe l�ng? violen? a men? ionat? mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un secretar de la Ministerul Agriculturii ? i al? îi. Dar Iorga nu a men? ionat niciodat? �n ce m? sur? era Legiunea provocat? de c? tre �for? ele de ordine! � Legionarii nu reprezentau genera? ia lui Iorga sau �na? ionalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
R? dulescu �? i amintea c�ț de m�r? av fusese el persecutat de Iorga, el, s? rmanul, care se �ntorsese �n 1939 de la Berlin ? i??i exprimase entuziasmul fă?? de nazism! Iorga �l batjocorise ? i asmu? ise asupra lui cenzură brutal?! �23. Cel? lalt jurnalist cuzist, I.�P. Prundeni, a f? cut ? i mai mult. Iorga a ripostat, amintindu? le acestor oameni de articolele pe care le scriseser? mai �nainte. �Dl. I.�P. Prundeni este un om al convingerilor�, scria el. �i amintea lui Prundeni cum salutase acesta �gestul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dus la comiterea acestor erori minore ? i au foarte pu? în de? a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mic? influen?? aupra operelor sale istorice dec�ț asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. Dup? p? rerea lui Iorga, cea mai mare contribu? ie adus? de el la scrierea istoriei era �istoriologia� să, pe care o consideră original?. Conform acesteia, experien? a omenirii alc? tuie? te (mutatis mutandis) o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
linescu, op. cît. , p. 542. 61�Acest epitet poate fi g? sit frecvent �n �Neamul rom�nesc�, mai ales �n perioadă conflictelor politice din 1933 62 ? eicaru, op. cît. , p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor rom�ni, Bucure? ți, 1941, p. 153 64 �n 1911, un jurnalist francez a criticat presă rom�n? , afirm�nd c? �rom�nii au un talent ne�ntrecut s? se insulte prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
jurnalul s? u politic, Iorga comenta arestarea c�torva activi? ți comuni? ți, afirm�nd c? printre ace? tia se g? seau �inevitabilii evrei�. Memorii, vol. VI, p. 171 25 Ei erau instiga? i de intelectuali cuzi? ți de țeapă coruptului jurnalist Toma Vl? descu, care �l atacă pe Iorga �n numele adev? ra? ilor cuzi? ți�, scriind articole sordide despre afacerea Blank. Iorga a ripostat prin obi? nuita dare �n judecat? pentru calomnie. �Neamul rom�nesc�, 1 iunie 1935 26 �Slugoiul evreilor�, adic? (�n concep? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
-i mulțumesc pentru asta. Întâlnindu-l la numai câteva luni după ce începusem să studiez jurnalismul și, aproape concomitent, fusesem angajată în redacția ziarului Azi, am primit de la el un sfat esențial într-un moment crucial din viața mea: ca tânăr jurnalist cultural trebuie să cauți cât mai devreme să te specializezi, să-ți alegi acel domeniu care te interesează mai mult și să afli totul despre el, urmărindu-l constant, cu consecvență. Acel domeniu a fost pentru mine teatrul, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
strategică a demonstrației, pentru că toate întâmplările, toate dramele se răsfrâng asupra ei și le suportă usturător sau, dimpotrivă, malefic. Rică Venturiano, cealaltă piesă strategică a spectacolului, care se exclamă pe sine în scenă ca un fante irezistibil, huligan de "parlament", jurnalist plin de cacofonii și absurdități incredibile, eșuat pe un maidan unde visează o aventură facilă și se trezește amenințat cu moartea, proiectează dezbaterea în sfera periculoasă a "politicii cu delicatesuri". Retragerea sa din scenă, în final, e o amenințare. El
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al Festivalului Internațional de Teatru SibFest, prof. univ. dr. Constantin Pivniceru prof. univ. dr. Corina Pavel ziarist Cornel Ungureanu prof. univ. dr., redactor șef adjunct Orizont Cornelia Barbu ziarist Cristian Niculescu arhitect, scenograf de film, prof. univ. dr. Cristina Beligăr jurnalist Transilvania Reporter Cristina Corciovescu critic de film, redactor Cinema Cristina Modreanu critic de teatru, fondatoarea revistei scena.ro, lector univ. dr. D. I. Suchianu critic de film D.R. Popescu romancier, dramaturg, academician, director al Editurii Academiei Române Dan Nemțeanu scenograf Dan Vasiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]