16,912 matches
-
primul număr, intitulat Cu sentimentul demnității, se arată că A. își propune să fie o revistă „cu un profil multilateral, oglindind creații literar-artistice și științifice, precum și aspecte ale culturii de masă”. Recunoscându-se drept „rod al revoluției culturale”, noua publicație promite că va fi „o tribună de afirmare a noii vieți spirituale”. Mai accentuat după 1974, servilismul ideologic al revistei nu va afecta totuși prea mult partea ei propriu-zis literară, alături de nenumăratele editoriale și reportaje cu caracter propagandistic continuând să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă ratarea într-un act de pudoare tardiv și își dobândește față de ceilalți libertatea, ca libertate sfidătoare, care contrariază. În acest refuz al oricărei demonstrații, el iese de sub tirania celorlalți
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în mașina prințului Brîncoveanu. A străbătut nordul Bulgariei în compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s-a întreținut concepeau Bulgaria numai în termenii tratatului de la San Stefano, adică ai Bulgariei Mari236. Noul guvern liberal al lui I. C. Brătianu a promis o reformă agrară imediată (fapt aproape ignorat de Iorga) și reformă electorală limitată. Cu ocazia Conferinței de Pace de la București, Iorga l-a cunoscut pe Nikola Pašić, bătrînul om de stat sîrb, care i-a spus: "Sînteți tînăr și veți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
C. Fasciotti, i-a servit două-trei răspunsuri machiavelice: Rakovski este felul de persoană pe care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A primit asigurări similare și de la Saint-Aulaire, ambasadorul Franței. Ambasadorul englez, G. Barclay, n-a fost de prea mult ajutor. Ambasadorul Statelor Unite, Charles Wopicka, rămăsese la București, unde își oferea serviciile României, a căror
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se refereau la cît de mult urma să se întindă România spre vest și la controversata problemă a Banatului. Dacă Aliații promiseseră României în 1916 întregul Banat, ei țineau tot mai mult seama acum de superba contribuție la victorie a Serbiei și de numeroasa populație sîrbească din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de către oamenii de stat (ca Lloyd George, de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga ca la un conducător. Țăranii nu mai erau pe jumătate robi, ci veterani mîndri, știind că bunăstarea țării depindea de sacrificiul lor. Stăpîni acum pe propriul lor pămînt, ei erau oameni care-și dovediseră valoarea și cărora li se promisese dreptul de a participa la viața politică a țării. Atît cei pasivi cît și cei activi din generația tranșeelor trăiseră pe propria lor piele în război efectele corupției și ale ipocriziei claselor conducătoare. Acum aspirau cu toții la ceva total nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern. Acest guvern promitea noi alegeri, aducea noi asigurări Palatului și Regimului și servea (nu pentru ultima oară) drept o intermediere pentru clanul Brătianu pînă cînd aceștia vor fi gata să preia direct puterea. Țărănimea îl considera pe Averescu, după cum spunea Iorga, drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
expert. Argetoianu a scos în afara legii primul Congres al Partidului Comunist Român, după care a atacat rolul lui Iorga în viața publică, numind "Neamul românesc" "un ziar murdar, un organ al anarhiei". Atunci cînd Iorga a protestat, Argetoianu i-a promis că "o să-i vîre pumnul în gură"48. În martie 1920, după dizolvarea Adunării Naționale, Iorga e considerat drept purtătorul de cuvînt al "Opoziției Unite", numită și "Federația". Erau de fapt două opoziții: liberalii (care pretindeau că i se opun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dar era permanent ocupat cu pregătirea cursurilor sale universitare sau a unei noi cărți și cînd nu avea Iorga în pregătire o carte nouă?-, urmărind dezbaterile doar cu o jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Trăiască Regele (imnul regal) și să strige de cîteva ori "Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era întotdeauna înfățișat în "Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice urmă a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor '20, în ciuda constituției democrate, a votului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românească și politicienii români să aplice o politică atît de prostească în Basarabia, permițînd acestui ținut iredentist atît de periculos să devină cea mai prost guvernată provincie? Atunci cînd Basarabia a votat pentru revenirea în granițele României, i s-a promis un grad foarte ridicat de autonomie. Promisiune care nu a fost niciodată onorată. Existau în schimb o brutalitate polițienească aproape fără limite, guvernare proastă, corupție de toate felurile, neglijență și stagnare, toate acestea însoțite de persecuții antisemite îndreptate împotriva numeroasei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sensul lor real și să imprimăm un caracter de strictă legalitate activității administrației"212. Iorga însă avea dubii în această privință. El considera guvernul Maniu drept un element riscant, deoarece sarcinile erau copleșitoare, iar cei care-și asumaseră puterea și promiseseră să-și îndeplinească mandatul erau incapabili de acest lucru. Pînă la urmă, cei care au suferit au fost majoritatea celor nevinovați, a căror vină era credulitatea. Iorga a condamnat și "caracterul copilăresc al sufragiului universal într-o perioadă cînd este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i lovească cu picioarele în public pe șoferi sau pietoni. Escapadele lui erau de notorietate publică. S-a îndrăgostit de domnișoara Doleti Dumitrescu, fiica unui viticultor din Tohan, județul Buzău. Primarul i-a căsătorit, ceea ce a provocat un scandal. A promis că va pleca din România, dar și-a încălcat promisiunea făcută lui Iorga și lui Argetoianu. După căsătoria aceasta morganatică, Iorga și Argetoianu s-au angajat față de rege (și de Regina Maria) că prințul Nicolae va părăsi țara. Carol, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în urma Primului Război Mondial și era gata să pornească un alt război și mai înspăimîntător. Etapele acestui proces vor fi constituite de anexarea Austriei și distrugerea Cehoslovaciei, după care Hitler va încerca să pună stăpînire pe coridorul polonez. Atunci cînd Hitler a promis "25 de ani de pace", Iorga a replicat: "Nu-l cred pe Hitler, ci în Mein Kampf"111. Ascensiunea și atracția nazismului nu constituiau o problemă numai pentru România. O mare parte a Europei ieșite din Criză era zăpăcită de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sardonice. Epitetele maghiare referitoare la românii ardeleni nu erau nici ele prea măgulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiară în termenii de "cultura sub-germană maghiară" sau, uneori, "odioasa cultură sub-germană -maghiară". Atunci cînd mișcarea radicală fascistă maghiară, Crucea-Săgeată, a promis să recunoască autonomia culturală a naționalităților maghiare (în cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, întrebînd: În aceasta constă tot ce poate gîndi și realiza o nouă generație de unguri?" "Și care sînt garanțiile, continua el, că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evrei nu a participat la cursuri"41. Iorga nu cunoștea maxima lui Léon Gambetta: "Adevăratul democrat nu-și recunoaște doar egalii, ci și-i creează!" Dar furia lui Iorga era îndreptată împotriva lui Maniu și a partidului acestuia. I-a promis de mai multe ori lui Maniu că "regele îl va distruge". Maniu și Legiunea au încheiat o alianță electorală pentru a da la iveală abuzurile comise în timpul alegerilor. Iorga l-a acuzat pe Maniu că încearcă să "inducă în eroare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Reconstituind ultima zi a vieții lui Iorga, se pare că era destul de mulțumit. Primise cu poșta de dimineață o scrisoare de la prietenul său Constantin Angelescu, așa încît era ușurat știind că nu era complet părăsit, iar în scrisoare i se promitea rezolvarea problemelor sale financiare. Dar Buickul negru al Cooperativei Agricole, cu deja celebra plăcuță de înregistrare 6211 BR, s-a pus în mișcare în jurul amiezii. Șoferul era Ștefan Iacobuță, iar uriașa mașină americană (atît de diferită de micile automobile europene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a întîmplat? L-au ucis pe Iorga!" "Ce spui, domnule? În ce necazuri mă vîri!", a izbucnit acesta 45. Cîteva zile mai tîrziu, într-o declarație publică, atît Antonescu cît și Sima au condamnat cu fermitate crimele și au promis pedepsirea vinovaților. Era mai ușor de spus decît de făcut. Antonescu a insistat în cadrul sesiunii Consiliului de Miniștri ca Sima să-i pedepsească pe făptași. Da, mă voi ocupa de asta dacă va fi făcută o epurare completă a tuturor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
una dintre scrisori, Iorga este numit "criminal cinic". În alta se spune că, "întrucît nu mai este român", Iorga ar trebui "să pleci din țara noastră, care te-a copleșit cu onoruri". Într-o altă scrisoare, lui Iorga i se promitea că va fi găsit oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și copii, blestemul mamelor române te va ajunge! Nu uita asta, pentru că acesta este cel de al 11-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Înlăture - pentru ca polonezii și alte etnii dezmoștenite prin includerea regiunilor estice În URSS să poată ocupa, la rândul lor, pământurile din vest. Efectul a fost recunoașterea de jure a unei noi realități. Europa de Est fusese curățată forțat de etnici germani: așa cum promisese În septembrie 1941, Stalin a readus „Prusia Orientală În lumea slavă căreia Îi aparține”. În Declarația de la Potsdam se prevedea ca „orice transfer efectuat să fie Întreprins În mod disciplinat și uman”, dar În practică acest lucru era puțin probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la 8 mai 1945. și nu erau singurii. În Italia, cotidianul noului Partid Creștin-Democrat a lansat În ziua morții lui Hitler un apel similar la amnezie: „Avem puterea de a uita!”, proclama el. „Uitați cât mai curând!” În Est, comuniștii promiteau un nou Început revoluționar În țările unde toată lumea Încerca să uite ceva (ce făcuseră sau ce Înduraseră). Europa Întreagă era animată de dorința de a uita trecutul și a o lua de la capăt - cum spunea Isocrate atenienilor, la sfârșitul războaielor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vechi de secole dintre comunitățile catolice și protestante a Început cu legăturile personale create În timpul războiului. Dar ideea unui „partid al Rezistenței” nu s-a concretizat nicăieri, nici măcar În Italia, unde Ferrucio Parri, devenit prim-ministru În iunie 1945, a promis că formațiunea sa politică, Partidul Acțiunii, va duce mai departe spiritul și țelurile Rezistenței. Parri nu era politician și, când guvernul său a căzut după șase luni, puterea politică a reintrat pentru totdeauna În mâinile partidelor tradiționale. Chiar și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau oarecum mai rezonabili. Pe lângă anularea unei datorii de 2,25 miliarde de dolari (Împrumuturi din timpul războiului), francezii au obținut credite de sute de milioane de dolari și promisiunea unor Împrumuturi viitoare cu dobândă redusă. În schimb, Parisul a promis să renunțe la tarifele de import protecționiste, facilitând intrarea pe piață a produselor americane și din alte țări. Ca și Împrumutul britanic, acest acord promova interesele americane: un comerț internațional mai liber, schimburi valutare libere și stabile, o mai strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
strategia anterioară, acceptând inevitabilitatea confruntării, și nu a Înțelegerii, cu Vestul. În umbra evenimentelor de la Praga, Franța și Marea Britanie au extins Tratatul de la Dunkerque, semnând la 17 martie Pactul de la Bruxelles, prin care Regatul Unit, Franța și țările Beneluxului Își promiteau sprijin militar reciproc În cazul unui atac. Nimic nu-i mai oprea pe liderii occidentali, iar Conferința de la Londra a convenit rapid ca vestul Germaniei să beneficieze de Planul Marshall și a propus variante de guvern pentru un eventual stat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Stikker, ministrul de Externe al Olandei, „noi, În Europa, nu aveam decât o promisiune verbală a președintelui Truman privind sprijinul american”. Noua abordare față de Washington a fost inițiată de britanici. Într-o cuvântare din Parlament, la 22 ianuarie 1948, Bevin promisese că Marea Britanie va coopera cu vecinii continentali pentru o strategie de apărare comună, o Uniune Europeană Occidentală, având În vedere că securitatea britanică nu mai putea fi separată de cea continentală - o ruptură grăitoare de gândirea britanică din trecut. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]