19,447 matches
-
turismului poate fi încurajată și susținută prin hoteluri curate, restaurante igienice și „bune mijloace de locomoțiune”. O mare importanță are starea de curățenie a localurilor și a personalului de serviciu. Temelia turismului românesc, spunea el, constă în obligații de bun simț și atitudine prietenoasă. La Huși, intențiile cu privire la amenajarea unei stațiuni climaterice pe dealul Dobrina au fost lăudabile, însă proiectul din 1935 a eșuat. Remarcabil este numărul mare de școli, tipografii, ziare și reviste locale. S-au editat ziare și foi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
femei. Bărbații cu toții aveau un tăciune în mâini și ierburi cărora le aspirau fumul, ierburi uscate, învelite într-o frunză uscată și ea, ca o țeavă de hârtie, aprinsă la un capăt și prin celălalt aspirau, cu care își adorm simțurile și aproape se amețesc și spun că nu simt osteneală. Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
război, avea să-și schimbe "locația", mutându-se pentru următorii 21 de ani la "Finca Vigia", situată la 15 kilometri în afara Havanei. Unul din mentorii săi din perioada începuturilor parisiene, Gertrude Stein, declara cândva că "Hemingway a avut întotdeauna un simț special pentru a găsi locuri bune de trăit și mâncat"! "Finca" avea să fie un loc bun și de trăit și de mâncat și mai ales... de scris, la alegere contribuind și noua sa tovarășă de viață, Martha Gellhorn. Martha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ia razna - nu mai mult decît riscă să ajungă la D.T. o persoană care bea cîteva pahare de cocteil Înainte de cină. Încă ceva despre iarbă. Cineva aflat sub influența ierbii e complet incapabil să conducă o mașină. Iarba Îți perturbă simțul timpului și, În consecință, simțul raporturilor În spațiu. O dată, În New Orleans, a trebuit să trag pe dreapta și să aștept să se ducă efectul ierbii. Nu-mi dădeam seama la ce distanță era fiecare lucru sau cînd să apăs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
decît riscă să ajungă la D.T. o persoană care bea cîteva pahare de cocteil Înainte de cină. Încă ceva despre iarbă. Cineva aflat sub influența ierbii e complet incapabil să conducă o mașină. Iarba Îți perturbă simțul timpului și, În consecință, simțul raporturilor În spațiu. O dată, În New Orleans, a trebuit să trag pe dreapta și să aștept să se ducă efectul ierbii. Nu-mi dădeam seama la ce distanță era fiecare lucru sau cînd să apăs și cînd să iau piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
primea cu plăcere venea de la tata. Chiar în ziua sosirii ei, după prânz, am făcut cu Lia o plimbare ca să-i arăt pădurea cea frumoasă și s-o împac puțin cu captivitatea. Copiii de țigani ne însoțeau, zicându-ne, cu simțul lor muzical, fără a confunda melodiile și ritmul, cântecele mele favorite. Am constatat că, în așa de puține zile, pentru zahărul făgăduit, nu numai cântau, dar și ziceau „sărut mâna“, scoțând chiar căciula. Sunt minunat de frumoși cu părul lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Charlottenburg. Această stranie expunere a motivelor mi-a fost dată de d-ra Sion a doua zi după vizita lui Al. Sturdza. Vorbele lui probează inconștiența și aberațiunea grandomană în care trăia. A plecat deci în Germania, unde însă avusese simțul practic (propagandă germanofilă, contra dinastiei)(În ediția I, 1937, textul din paranteză este dat ca notă de subsol, p. 306. ) să-și asigure existența pentru el și familia sa. Mai târziu, din întâmplare, mi-a căzut în mână o scrisoare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
adică abdicarea în favoarea fiului său Boris, de care mareșalul zicea mult bine pentru a-l opune principelui Carol și aventurii ce avusese. Ferdinand, Nasone, cum îl porecliseră în Occident, era fiul Clementinei d’Orléans, femeie de o rară inteligență și simț politic. Cât a trăit l-a ajutat și l-a îndrumat mult. Dânsul era o ființă fină, artist, dar vicios și fals. A nenorocit pe amândouă soțiile și nu a avut niciodată un prieten. Iată ce scria Ionel mamei în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru ocazie. Deși realist, niciodată teatral sau vulgar. Cum de acești oameni simpli și trăiți izolați prin satele lor au izbutit să în jghe beze un spectacol așa de reușit nu o poate explica decât avântul acelui timp excepțional și simțul artistic înnăscut al poporului român. Din Alba Iulia au defilat și unguri țărani sau meseriași. Nu știu de a fost dorința lor sau ordinul autorităților de a aduce un omagiu suveranului care le promisese respectarea drepturilor lor, cu mult înainte de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vor avea statui. * Din potopul cuvintelor, nici o corabie nu se salvează. * Unii vorbesc ca să nu tacă; alții tac ca să nu vorbească. * Nu toți cei care vorbesc limpede se exprimă clar. * Unele afirmații sunt clare, dar nu sunt limpezi; și invers. * Simțurile nu dorm niciodată; numai ochii somnoroși nu văd asta. * Orice pas înainte nu se face primind un picior în spate, ci privind adevărul în față. * Sarea nu se pune în bucate pentru a face plăcere împăratului. * Unii părinți cer copiilor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să mergi înainte, dar contează încotro te îndrepți. * Dacă vrei să atragi atenția, debitează cât mai multe prostii. * Ca să vezi mai bine, nu e îndeajuns să te uiți. * Semidocții sunt siamezi cu ignoranții. * Necunoscându-și limitele, complexații nu cunosc nici simțul măsurii. * Unora le lipsesc două simțuri: simțul măsurii și bunul simț. * Nu întotdeauna cântarul e de vină; mai este și metrul. * Există și ceea ce nu vedem. * Întunericul orbește mai grav decât lumina. * Ochii leneșului sperie; mâinile harnicului bucură. * Nu toți
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
te îndrepți. * Dacă vrei să atragi atenția, debitează cât mai multe prostii. * Ca să vezi mai bine, nu e îndeajuns să te uiți. * Semidocții sunt siamezi cu ignoranții. * Necunoscându-și limitele, complexații nu cunosc nici simțul măsurii. * Unora le lipsesc două simțuri: simțul măsurii și bunul simț. * Nu întotdeauna cântarul e de vină; mai este și metrul. * Există și ceea ce nu vedem. * Întunericul orbește mai grav decât lumina. * Ochii leneșului sperie; mâinile harnicului bucură. * Nu toți cei care pictează sunt pictori. * Matematica
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
îndrepți. * Dacă vrei să atragi atenția, debitează cât mai multe prostii. * Ca să vezi mai bine, nu e îndeajuns să te uiți. * Semidocții sunt siamezi cu ignoranții. * Necunoscându-și limitele, complexații nu cunosc nici simțul măsurii. * Unora le lipsesc două simțuri: simțul măsurii și bunul simț. * Nu întotdeauna cântarul e de vină; mai este și metrul. * Există și ceea ce nu vedem. * Întunericul orbește mai grav decât lumina. * Ochii leneșului sperie; mâinile harnicului bucură. * Nu toți cei care pictează sunt pictori. * Matematica este
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
atragi atenția, debitează cât mai multe prostii. * Ca să vezi mai bine, nu e îndeajuns să te uiți. * Semidocții sunt siamezi cu ignoranții. * Necunoscându-și limitele, complexații nu cunosc nici simțul măsurii. * Unora le lipsesc două simțuri: simțul măsurii și bunul simț. * Nu întotdeauna cântarul e de vină; mai este și metrul. * Există și ceea ce nu vedem. * Întunericul orbește mai grav decât lumina. * Ochii leneșului sperie; mâinile harnicului bucură. * Nu toți cei care pictează sunt pictori. * Matematica este o Gramatică a cifrelor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în căutarea verii pierdute. * La lumină, întunericul se vede mai bine. * Din cauza luminii nu se vede întunericul. * Uneori câștigă acela care pierde. * Nici când doarme, omul nu este cu adevărat liber. * Limbuția nu se tratează cu antibiotice. * Cel mai dezvoltat simț al americanilor este cel al petrolului; * Pătura norilor nu ține de cald. * Părul se deosebește de măr printr-o singură literă. * Flămânzii sunt sătui de foame; sătuii sunt veșnic flămânzi. * Cuvintele sunt doar fațada gândurilor, nu și interiorul lor. * Unele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
slugile dau din coadă. * Poporul român a fost întotdeauna alături de regii lui; regii au fost uneori mai pe... alături. * Apropierea între oameni nu are în vedere coordonate geografice, ci spirituale. * Unii politicieni înoată foarte bine împotriva curentului. * Lăcomia stimulează lipsa simțului măsurii și a bunului simț, adică nerușinarea. * Casa regală preia o parte din greutățile poporului român, ușurându-l de bunuri. * Dacă ai mâncat usturoi, nu mai deschide gura. * Rostite în exces, unele cuvinte se tocesc; nu și buzele care le
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
român a fost întotdeauna alături de regii lui; regii au fost uneori mai pe... alături. * Apropierea între oameni nu are în vedere coordonate geografice, ci spirituale. * Unii politicieni înoată foarte bine împotriva curentului. * Lăcomia stimulează lipsa simțului măsurii și a bunului simț, adică nerușinarea. * Casa regală preia o parte din greutățile poporului român, ușurându-l de bunuri. * Dacă ai mâncat usturoi, nu mai deschide gura. * Rostite în exces, unele cuvinte se tocesc; nu și buzele care le pronunță. * La noi, moliile se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dau seama că le ești superior. * Ignorantul se poate amesteca în orice discuție. * Evită discuțiile cu ignorantul: riști să-ți ia vorba din gură. * Adevărul este vizibil și la miezul nopții. Pentru asta nu ai nevoie de ochi, ci de simț. * Întoarcerea din drum nu este întotdeauna egală cu mersul înapoi. Viața poate fi un maraton, o probă de viteză sau o cursă cu obstacole. * În box, câștigătorul se alege cu bani, dar și cu vânătăi. * În baschet, numai mingea se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
la nou, Ion Creangă, nu a puț utuita, nici macar peste ani, lecția maestrului Titu Maiarescu deși acest lucru nu l-a împiedicat să repereze numai decât carentele de fond ale procesului instructiv-educativ din epoca. Cu zestreasanativă, cu finaintuiție a bunului simț alături de cele ce învățase cu osârdie că elev la Școală Normală, Ion Creangă și-a impus de la început să valorifice resursele învățământului național, convins că și Eminescu de faptul că ,,o școală nouă și buna estea ceea care este profund
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în prelucrarea materialelor. OBIECTIVE CADRU * Dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenica, mimica și/sau gestica ; * Dezvoltarea capacității de exprimare orală și receptare a mesajului oral; * Implicarea voluntară în diferite jocuri, roluri care le solicită gândirea, creativitatea, simțul practic, talentul, spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului; * Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru; * Formarea și dezvoltarea capacității de apreciere a activității artistice. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ 1.Dezvoltarea capacității de exprimare
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
timbrul vocii și intensitatea vorbirii la specificul textului și rolului interpretat; Exerciții de inspirație și expirație în vorbire, adaptarea ritmului și fluentei vorbirii la anumite tipuri de text). 3.Implicarea voluntară în diferite jocuri, roluri care le solicită gândirea, creativitatea, simțul practic, talentul, spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 3.1.Explorarea vizuală, auditiva, tactila, gustativa, olfactiva a realității înconjurătoare Exerciții de stimulare multisenzorială: stimularea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 3.1.Explorarea vizuală, auditiva, tactila, gustativa, olfactiva a realității înconjurătoare Exerciții de stimulare multisenzorială: stimularea auzului,văzului, simțului tactil, olfactiv și gustativ; stimularea motorie în acțiunea directă cu obiecte din mediul înconjurător. 3.2.Identificarea formelor, mărimilor, modelelor, texturilor, culorilor, mirosurilor, gusturilor etc. Exerciții de identificare a caracteristicilor (culoare, forma, mărime, textura) obiectelor din mediu. 3.3.Concretizarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
produsele artistice OBIECTIVE CADRU STANDARDE Dezvoltarea capacității de exprimare a unor sentimente prin mișcare scenica, mimica și/sau gestica ; Dezvoltarea capacității de exprimare orală și receptare a mesajului oral Implicarea voluntară în diferite jocuri, roluri care le solicită gândirea, creativitatea, simțul practic, talentul, spiritul de echipă și explorarea senzorială a lumii înconjurătoare în vederea exprimării artistice a elevului; Utilizarea unor materiale și instrumente de lucru;Formarea și dezvoltarea capacității de apreciere a activității artistice. Interpretarea anumitor modele intonative: negare, mirare, întrebare Comentarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și-i da puterea de a nu se dă bătut, nici când se află în cel mai mare impas. în omul care nu a avut astfel de trăiri în copilărie se acumu¬lează mai usor nesiguranță și teama. Copiii, neavând simțul discernământului, sunt fascinați de toate imaginile din cărți, chiar dacă unele nu sunt altceva decât fantasmagorii. Părinții și dascălii trebuie să învețe a deosebi lucrurile autentice și valoroase de cele fantasmagorice și să cumpere apoi cărțile potrivite. Părerea că basmele și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Primăvară” Versuri Vasile Alecsandri Muzică -Tatiana Donciu b) Audiție “Vine primăvară” VersuriN.Saxu SCOPUL ACTIVITĂȚII: consolidarea abilităților practice specifice nivelului de dezvoltare motrica (manipularea corectă a materialelor de lucru primite și utilizarea tehnicii de lucru ce se impune - lipirea); dezvoltarea simțului practic și estetic; educarea interesului și a dragostei pentru muzica; formarea abilităților de comunicare și relaționare socială între copii; stimularea dorinței copiilor de a dărui , nu numai de a primi; OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Copilul să poată: Activitate practică: O1: să realizeze
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]